Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Încheierea pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară
Prin încheierea din 15 septembrie 2021 pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. a fost suspendată judecata cauzei privind acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., procuror militar şef secţie judiciară din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, până la soluţionarea în mod definitiv a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
În considerentele încheierii, s-a arătat că sunt incidente prevederile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa disciplinară poate dispune suspendarea judecăţii acţiunii disciplinare în situaţia în care dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
S-a reţinut că, în cauză, prin notele depuse la 16 iunie 2021, pârâtul procuror A. a invocat excepţia nulităţii acţiunii disciplinare şi a rezoluţiei nr. 383/B/15.02.2021, a cercetării disciplinare şi a rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare, nulităţi care decurgeau din:
- avizarea rezoluţiei menţionate anterior de către inspector B. al cărei mandat de inspector judiciar a început la data de 8 aprilie 2019, numirea acesteia având loc în perioada în care domnul C. îndeplinea funcţia de inspector-şef interimar al Inspecţiei Judiciare, sub imperiul dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 77/2018 pentru completarea art. 67 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
- Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018.
În susţinerea excepţiei, pârâtul a invocat, în esenţă, efectul retroactiv al Hotărârii Marii Camere a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, care are drept rezultat direct lipsirea de efecte juridice a actului normativ prin care s-a dispus numirea interimară a inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, respectiv a O.U.G. nr. 77/2018 şi, implicit, a actelor administrative emise de acesta în perioada 1 septembrie 2018 -15 mai 2019.
Din actele depuse la dosar, a rezultat că pe rolul instanţelor judecătoreşti există mai multe cauze care au ca obiect anularea actelor administrative menţionate şi a actelor subsecvente, iar soluţionarea acestora poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a fi dată în prezenta cauză, printre care:
- dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie;
- dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 134 din data de 11 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare;
- dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 131 din data de 4 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari;
- dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie;
- dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 131 din data de 4 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului pentru numirea în funcţie a inspectorilor judiciari, dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 134 din data de 11 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare.
Secţia a constatat că dezlegarea cauzei, sub aspectul soluţionării excepţiei nulităţii invocate, depinde de soluţionarea dosarului nr. x/2021 ale Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, în raport cu care pârâtul a formulat cerere de suspendare a judecăţii cauzei, între acestea existând o legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează a fi dată în dosarul nr. x/2021.
2. Recursul exercitat împotriva încheierii pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii
Împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, Inspecţia Judiciară a declarat recurs, întemeiat în drept pe art. 414 alin. (2) şi art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În cuprinsul criticilor, a arătat că, din verificările efectuate pe website-ul "www.x.ro", în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, Inspecţia Judiciară a solicitat strămutarea cauzei şi respectiv suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea cererii de strămutare, cerere ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Arată că, şi în situaţia în care s-ar aprecia ca fiind incidente dispoziţiile art. 413 alin. (1) C. proc. civ., simpla trimitere la conţinutul textului de lege, la obiectul dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi la invocarea unei excepţii, în lipsa motivării utilităţii şi oportunităţii măsurii suspendării, face ca suspendarea să nu-şi atingă finalitatea, apărând ca un motiv de tergiversare a derulării procedurii administrativ jurisdicţionale din prezentul dosar.
Faţă de aceste considerente, Inspecţia a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2021, emisă în dosarul nr. x/2020 şi trimiterea cauzei la aceeaşi secţie pentru continuarea judecăţii.
A solicitat şi judecarea cauzei în lipsă.
3. Apărările formulate de părţi
Intimatul a depus note scrise prin care solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea încheierii nr. 15 septembrie 2021 pronunţată de secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii din 15 septembrie 2021.
Arată că, în speţă, sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 413 alin. (1), pct. 1 din C. proc. civ., în sensul că, pe de o parte, dezlegarea cauzei este în strânsă legătură cu soluţionarea dosarului nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal iar, pe de altă parte, suspendarea facultativă constituie un instrument util pentru a preîntâmpina pronunţarea unor hotărâri contradictorii ori susceptibile de reformare sau retractare.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători
Analizând recursul declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reţine că Inspecţia Judiciară şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Înalta Curte urmează să analizeze criticile formulate din perspectiva pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât se susţine greşita aplicare a art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care este o normă de procedură civilă şi nu una de drept material.
De asemenea, criticile pot fi analizate şi din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
În esenţă, în cadrul recursului se susţine că nu ar fi fost necesară suspendarea facultativă a cauzei şi pentru că lipseşte motivarea utilităţii şi oportunităţii măsurii suspendării, aceasta apare ca un motiv de tergiversare a derulării procedurii administrativ jurisdicţionale din prezentul dosar.
Aceste susţineri sunt nefondate.
Conform dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., "instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi."
Înalta Curte reţine că acest caz de suspendare facultativă lasă la aprecierea judecătorului suspendarea cauzei şi implică analiza următoarei chestiuni: dezlegarea procesului să depindă în tot sau în parte de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
În speţă, cerinţele legale impuse de art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. sunt îndeplinite, cum, de altfel, a motivat şi secţia în cuprinsul încheierii recurate.
În cauza dedusă judecăţii, prin notele depuse la data de 16 iunie 2021, pârâtul procuror A. a invocat excepţia nulităţii acţiunii disciplinare şi a rezoluţiei nr. 383/B/15.02.2021, a cercetării disciplinare şi a rezoluţiei de începere a cercetării disciplinare decurgând din nulitatea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018.
Din actele depuse la dosar a rezultat că pe rolul instanţelor există mai multe cauze care au ca obiect anularea actului administrativ menţionat şi a actelor subsecvente, iar secţia a reţinut că soluţionarea acestora poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a fi dată în prezenta cauză, cu referire, în principal, la dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ, respectiv anularea Ordinului inspectorului-şef nr. 136 din data de 11 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie;
Or, se constată că respectiva cerere de suspendare a fost formulată prin raportare la existenţa unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de a cărei dezlegare depinde soluţia în litigiul pendinte. Prin urmare, nu se poate reţine că nu ar fi îndeplinite condiţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., câtă vreme, din perspectiva incidenţei cazului de suspendare invocat, se consideră necesar ca dreptul subiectiv la care se referă această judecată să fie cercetat de o instanţă judecătorească sau de un organ cu activitate jurisdicţională.
Înalta Curte va respinge susţinerea recurentei Inspecţia Judiciară, în sensul că nu s-ar fi impus suspendarea facultativă în cauză, câtă vreme acest caz este lăsat la aprecierea judecătorului.
În acest sens, Înalta Curte are în vedere şi că, prin Decizia nr. 126 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, paragraful 24, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "pentru persoanele care au avut calitatea de parte în litigiul în care instanţa a dispus anularea în tot sau în parte a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, în măsura în care acestea solicită şi recunoaşterea dreptului pretins, împreună cu reparaţii, efectele anulării actului se produc în virtutea principiului efectului relativ al hotărârilor judecătoreşti, producându-se şi pentru trecut, în sensul că, pentru părţile din litigiu, anularea actului administrativ unilateral cu caracter normativ produce efecte juridice şi pentru trecut. Aşadar, anularea unui act administrativ unilateral cu caracter normativ, în considerarea dispoziţiilor art. 23, produce efecte erga omnes şi numai pentru viitor pentru terţele persoane care nu au avut calitatea de parte în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea de anulare, după publicarea acestei hotărâri".
Având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională, se constată că este legală măsura suspendării cauzei, dispusă de secţie, cu atât mai mult cu cât în încheierea recurată s-a motivat că există legătură directă, ce poate avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează a fi dată în prezenta cauză, ce are ca obiect acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., procuror militar şef secţie judiciară din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Cât priveşte caracterul insuficient al motivării, critică încadrată în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constată că nu se verifică. Încheierea recurată răspunde exigenţelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în raport de natura actului procesual în discuţie, motivele de fapt şi de drept expuse justificând, pe deplin, măsura luată prin dispozitiv.
Astfel, secţia pentru procurori a justificat oportunitatea sistării temporare a judecăţii, arătând că nulitatea actelor întocmite în cursul cercetării disciplinare reprezintă o chestiune prejudicială, de a cărei soluţionare ar putea depinde şi soluţia pe care o va pronunţa. În egală măsură, utilitatea măsurii suspendării în astfel de situaţii este evidentă şi decurge din însăşi raţiunea instituirii acesteia de către legiuitor, anume preîntâmpinarea pronunţării unor hotărâri greşite sau contradictorii.
Aşadar, este corectă aplicarea de către secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală şi temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul criticilor invocate de recurentă, astfel că, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva încheierii din 15 septembrie 2021 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2022.