Detalii jurisprudență - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Examinând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin decizia nr. 431/RC din 14 octombrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, între altele, s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, numai cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

În consecinţă, cauza a fost reînregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 04.11.2021, formându-se dosarul nr. x/2016, având ca obiect, în rejudecare, apelul inculpatului A. numai cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată.

Prealabil analizei asupra apelului de faţă, Înalta Curte aminteşte, succint, parcursul cauzei penale privind pe inculpatul A., astfel:

Prin rechizitoriul nr. x/2008 din 11 octombrie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, între alţii, a inculpatului A., deputat în Parlamentul României (la data comiterii unor fapte) şi avocat în Baroul de Avocaţi Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută în art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen.

- participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută în art. 31 alin. (2) combinat cu art. 25 C. pen. în referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 şi art. 248¹ C. pen.

- fals în formă continuată săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale);

- uz de fals în formă continuată săvârşită în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale);

- sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută în art. 242 alin. (1) C. pen.

- şantaj prevăzută în art. 13¹ din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 194 alin. (1) C. pen. (14 fapte);

- spălarea banilor prevăzută în art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 [fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002];

- fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale), faptă constând în aceea că, învinuitul A., în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că i-a împrumutat pe numiţii B. (în fapt B.), C. (în fapt C.) şi D. (în fapt D.) cu suma de 350.000 euro, deşi această sumă reprezenta de fapt o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de învinuitul A. cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise şi a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, teren cu destinaţie specială, proprietate a statului, situat în extravilanul comunei Vânători, jud. Galaţi;

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,

S-a arătat în actul de sesizare, în legătură cu aspectele la care se face referire în conţinutul acuzaţiei de fals în declaraţii în formă continuată, că după rămânerea definitivă a sentinţei civile nr. 2887/02.04.2007 a Judecătoriei Galaţi, pronunţată în dosarul civil nr. x/2007 (prin care s-a admis în parte acţiunea având ca obiect "hotărâre care să ţină loc de act autentic" formulată de reclamanta S.C. E. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâta S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A. şi s-a constatat perfectă vânzarea cumpărarea imobilului situat în com. Vânători, jud. Galaţi, compus din teren extravilan în suprafaţă de 39,61 ha, având nr. cadastral x şi înscris în cartea funciară nr. x Vânători, având ca vecinătăţi la N-drum acces F., la E-Şos. Galaţi - Tuluceşti, la S-drum sat Costi, la V-teren arabil, între reclamanta S.C. E. S.R.L., în calitate de cumpărător şi S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla, în calitate de vânzător, stabilindu-se că hotărârea pronunţată ţine loc de contract de vânzare cumpărare), respectiv la data de 11.05.2007, S.C. E. S.R.L. Galaţi, reprezentată de învinuiţii G. şi H., în baza contractului de vânzare - cumpărare cu dezmembrare autentificat de BNP I. Galaţi sub nr. x/11.05.2007, au dezmembrat, lotizat şi valorificat suprafaţa de 39,61 ha teren dobândită în mod fraudulos unui număr de patru persoane, unul dintre cumpărători fiind şi învinuitul J. (contract, dosar filele x).

În acest sens, în ziua de 11.05.2007, la BNP I. Galaţi s-au prezentat învinuiţii H. şi G., care au depus o cerere înregistrată sub nr. x, prin care au solicitat în calitate de vânzători redactarea şi autentificarea unui contract de vânzare-cumpărare a terenului în suprafaţă totală de 390.122,22 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, către cumpărătorii persoane fizice K., J., L. şi M., astfel: 20.001 m² - K.; 161.644,62 m² - J.; 26.416 m²- L. şi 175.615,44 m² - M. (cerere, dosar fila x).

S-a precizat că, la aceaşi dată (11.05.2007) la BNP I. Galaţi, pe lângă vânzători: învinuiţii H. şi G., şi cumpărători: K. (prietenul lui J.), J., L. (cumătru şi partener de afaceri cu K.) şi M. (menajera învinuitei H.), a fost prezent şi învinuitul A., care cunoştea ceea ce urma să se întâmple şi care era cointeresat în încheierea actului notarial de vânzare - cumpărare, întrucât ştia că în urma activităţii infracţionale va obţine, prin fratele său, N., o suprafaţă de teren, respectiv 2 ha.

S-a menţionat că învinuita H. îi promisese învinuitului A. că în cazul obţinerii unei sentinţe civile favorabile privind terenul în suprafaţă de 39,61 ha îi va da suprafaţa de 1 ha teren.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză, a rezultat că, în baza actului de dezmembrare şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.11.2007 de BNP « O. », numitul P. (unchiul învinuitului J.) a dezmembrat şi a vândut numiţilor N. (fratele învinuitului A.) suprafaţa de 9020,35 m.p. şi în comun numiţilor D., B., C., suprafaţa de 9.020,35 m.p. (înscrisuri, dosar filele x). Aceste suprafeţe au fost achiziţionate anterior de martorul P. (schiţă relaţională dosar fila x).

Astfel, la data de 07.11.2007, în baza actului de dezmembrare şi contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x de BNP Asociaţi "O. şi Q." din Galaţi, numitul P. (unchiul învinuitului J.), în calitate de proprietar asupra terenului exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 18.040,50 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5119, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3515 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi a procedat la dezmembrarea terenului într-un număr de 2 loturi (dosar, filele x), după cum urmează: Lot x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304 şi Lot x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5305.

În baza aceluiaşi act, numitul P., a vândut numiţilor: N. (fratele învinuitului A.), C., D. şi B., diferite suprafeţe de teren din cele două loturi, după cum urmează:

- N. - dreptul de proprietate asupra Lotului x, constând din teren cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lot Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători;

- C., căsătorit cu R., cota de 15%, D. cota de 35% şi B. cota de 50% din Lotul x, constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5305, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lot Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători.

Preţul vânzării terenurilor a fost de 20.000 Euro, echivalentul a 117.000 RON, respectiv de la N. - 10.000 Euro, C. - 1.500 Euro, D. - 3.500 Euro şi de la B. - 5.000 Euro.

La rândul său, N. a vândut suprafaţa de teren cumpărată, numiţilor D., B., C., cu suma de 590.000 euro, bani care s-au plătit efectiv învinuitului A., taxele notariale şi onorariul fiind de aproximativ 60.000 RON (contract, dosar filele x şi declaraţii martori, filele x).

Astfel, la data de 07.11.2007, la acelaşi notar public, a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x prin care numitul N., (fratele învinuitului A.) în calitate de promitent vânzător, a promis că va vinde numiţilor C., căsătorit cu R. - cota de 15%, D. - cota de 35% şi B. - cota de 50% din Lotul x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 din Lotul Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători (dosar, filele x).

Preţul vânzării a fost de 590.000 Euro, din care conform actului autentificat N. a primit suma de 240.000 Euro, respectiv: de la C. - 36.000 Euro, de la D. - 84.000 Euro şi de la B. - 120.000 Euro stabilindu-se ca diferenţa de 350.000 Euro să fie achitată la data semnării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv 15.12.2007.

La data de 13.12.2007, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x de către BNP şi ASOCIAŢI "O. şi Q." din Galaţi, numitul N. (fratele învinuitului A.) a vândut numiţilor C., căsătorit cu R. - cota de 15%, D. - cota de 35% şi B. - cota de 50%, din dreptul de proprietate asupra Lotului x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lotul Drum 7 -constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă nr. 3226 a localităţii cadastrale Vânători, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, identificată cu nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă nr. 3168 a localităţii cadastrale Vânători, cu suma de 590.000 Euro, echivalentul a 2.080.340 RON, la cursul BNR de 3,5260 RON/euro, cu precizarea că din această sumă totală, vânzătorul a primit suma de 240.000 Euro, anterior autentificării, la data de 07.11.2007, când a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, şi diferenţa de 350.000 Euro la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare (dosar, filele x).

S-a mai arătat în rechizitoriu că martorul P. nu a încasat preţul vânzării, el semnând actele translative de proprietate la solicitarea învinuitului J.; în atare condiţii, terenul a fost transmis cu titlu gratuit către învinuitul A., prin intermediul fratelui său, iar în urma revânzării, învinuitul A. a obţinut suma de 590.000 euro (contracte, filele x; declaraţie martor P., dosar filele x şi declaraţii martori C., D., B., dosar filele x).

Aşadar, intermediarul vânzării-cumpărării terenului exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5305, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lot Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători, a fost învinuitul A., care a şi primit necuvenit suma de 590.000 euro (declaraţii martorilor P., C., D., B., dosar filele x şi filele x).

Pentru a masca această tranzacţie imobiliară, despre care avea cunoştinţă că provenea din ilegalităţile comise, învinuitul A. l-a implicat pe fratele său, N..

Prin sentinţa penală nr. 10/F din 26 februarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Penală, în dosarul nr. x/2013, printre altele, s-au hotărât următoarele:

1. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. () pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie prevăzută în art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptei) raportat la art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen. de la 1969;

2. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea de infracţiuni de fals în formă continuată săvârşită în realizarea scopul urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale);

3. În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de sustragere sau distrugere de înscrisuri prevăzută în art. 242 alin. (1) C. pen. de la 1969;

4. În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) C. proc. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată săvârşită în realizarea scopul urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 291 C. pen. de la 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale) cu art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei speciale a răspunderii penale;

5. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută în art. 31 alin. (2) C. pen. de la 1969 cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. de la 1969, cu eliminarea prevederilor art. 25 C. pen. de la 1969, prin schimbarea încadrării juridice conform art. 386 C. proc. pen., cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea 682/2002 rep. privind protecţia martorilor, la pedeapsa de 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. de la 1969 s-a interzis, ca pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b), lit. c) C. pen. de la 1969, respectiv interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea exercitării dreptului de a exercita profesia de avocat.

6. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea a 14 (paisprezece) infracţiuni de şantaj prevăzute în art. 13¹ din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 17 alin. (1) lit. d)/1 din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) cu referire la art. 194 alin. (1) C. pen. de la 1969, cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea 682/2002 rep. privind protecţia martorilor, la 14 (paisprezece) pedepse de câte 4 ani închisoare fiecare (fapte săvârşite asupra numiţilor S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF.);

7. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută în art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 29 lit. b) (fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data faptei), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

8. În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor, la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. de la 1969 s-au contopit pedepsele aplicate mai sus şi s-a dispus executarea pedepsei principale celei mai grele de 6 ani închisoare, la care se aplică şi pedeapsă complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b), lit. c) C. pen. de la 1969, respectiv interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea exercitării dreptului de a exercita profesia de avocat.

În baza art. 71 C. pen. de la 1969 s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II, lit. b), lit. c) C. pen. de la 1969, respectiv interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi interzicerea exercitării dreptului de a exercita profesia de avocat.

S-a constatat că în cauză nu au fost luate măsuri preventive în ceea ce-l priveşte pe inculpat.

Au fost respinse cererile privind anularea sentinţei civile nr. 2887 din 02.04.2007 a Judecătoriei Galaţi şi, printre altele, a următoarelor contracte de vânzare-cumpărare:

- act de dezmembrare şi contract de vânzare-cumpărare încheiat între P. şi N., C., D., B., autentificat sub nr. x din 07.11.2007 de Biroul Notarilor Publici «M. C. C. şi Q.;

- antecontract de vânzare-cumpărare încheiat între N. şi C., D., B., autentificat sub nr. x din 07.11.2007 de Biroul Notarilor Publici «M. C. C. şi Q.;

- contract de vânzare-cumpărare încheiat între N. şi C., D., B., autentificat sub nr. x din 13.12.2007 de Biroul Notarilor Publici «Marina Claudiu C. şi Q.;

În motivarea soluţiei de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, instanţa de fond a reţinut, în fapt, că inculpatul A., în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 9 martie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007 - 2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, teren situat în comuna Vânători, judeţul Galaţi şi în tranzacţiile efectuate în scopul ascunderii, disimulării provenienţei ilicite a bunului, a circulaţiei şi proprietăţii acestuia, respectiv împrejurarea că, de fapt, el este cel care a cumpărat, cu suma de 10.000 euro, o suprafaţă de teren de la P. contract autentificat sub nr. x/07.11.2007, teren pe care l-a revândut numiţilor C., D. şi B., cu suma de 590.000 euro, contract autentificat sub nr. x/13.12.2007, fratele său N. figurând în aceste acte simulate.

Prima instanţă a apreciat că, dacă ar fi declarat realitatea în actele notariale şi în declaraţiile de avere, inculpatul risca să se deconspire în privinţa celorlalte infracţiuni pe care le săvârşise, aspect care nu-l exonerează însă de răspundere penală, faptele aflându-se în concurs consecvenţional.

În ce priveşte menţiunile din rechizitoriu că inculpatul ar fi declarat în mod nereal în declaraţiile de avere menţionate mai sus că i-ar împrumutat pe numiţii B. (în fapt B.), C. (în fapt C.) şi D. (în fapt D.) cu suma de 350.000 euro, deşi această sumă reprezenta de fapt o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de inculpatul A. de la aceştia, instanţa de fond a reţinut că acestea nu se confirmă.

Analizând conţinutul declaraţiilor de avere în discuţie, a constatat că doar în două dintre ele (15.06.2009, 09.03.2010) se menţionează suma de 350.000 euro ca preţ al unui antecontract încheiat cu numiţii C., D. şi B., dar aceste menţiuni sunt reale deoarece respectivii, audiaţi ca martori, au arătat că inculpatul s-a oferit să cumpere înapoi de la ei terenul vândut în momentul în care au aflat că ar avea probleme şi i-au cerut socoteală, astfel că au încheiat un antecontract şi inculpatul le-a remis 350.000 euro.

Prin urmare, instanţa de fond a reţinut că, în drept, fapta inculpatului A. care, în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 9 martie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007 - 2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, teren situat în comuna Vânători, judeţul Galaţi şi în tranzacţiile efectuate în scopul ascunderii, disimulării provenienţei ilicite a bunului, a circulaţiei şi proprietăţii acestuia, respectiv împrejurarea că, de fapt, el este cel care a cumpărat, cu suma de 10.000 euro, o suprafaţă de teren de la P. contract autentificat sub nr. x/07.11.2007, teren pe care l-a revândut numiţilor C., D. şi B., cu suma de 590.000 euro, contract autentificat sub nr. x/13.12.2007, fratele său N. figurând în aceste acte în mod simulat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. de la 1969 cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale).

Încadrarea juridică s-a făcut în funcţie de legea penală mai favorabilă apreciată în concret şi global pentru inculpat (conform Deciziei nr. 256/2014 a CCR).

În acest punct al evidenţierii parcursului cauzei, Înalta Curte aminteşte că instanţa de fond a reţinut că, faptele inculpaţilor J., H., G., A. care au procedat la dezmembrarea suprafeţei de 39,61 ha teren situat în comuna Vânători, jud. Galaţi, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea de infracţiuni, şi au încheiat o serie de contracte simulate în care părţi figurau rude apropiate sau alte persoane interpuse, ascunzând provenienţa ilicită a bunului, circulaţia şi proprietatea acestuia şi creând aparenţa unei provenienţe legale, după efectuarea unui număr de tranzacţii imobiliare, obţinând totodată în mod necuvenit foloase, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor prevăzută în art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 29 lit. b) (fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (forma în vigoare la data faptei), actualmente art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (forma actuală), pronunţând soluţii de condamnare a inculpaţilor pentru infracţiunea săvârşită.

Totodată, instanţa de fond a condamnat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, infracţiunea prin care a fost dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă 39,61 ha situat în comuna Vânători, jud. Galaţi.

În acest sens, s-a reţinut că, în drept, fapta inculpatului A. care, în luna martie 2007, a depus la dosarul civil nr. x/2007 al Judecătoriei Galaţi, antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/01.08.2004 prin care se atesta faptul că S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A., reprezentată de o persoană cu numele de GG., se obliga să vândă către S.C. E. S.R.L. Galaţi terenul în suprafaţă de 39,61 ha, identificat în Cartea funciară nr. x a com. Vânători, jud. Galaţi, la un preţ de 300.000.000 RON vechi, certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria x 07 nr. 0757/30.06.2004, din care rezulta că S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A. este proprietara terenului în suprafaţă de 39,61 ha situat în com. Vânători, jud. Galaţi, întâmpinarea formulată de pârâta S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A., contractul de asistenţă juridică nr. x/21.03.2007 încheiat între S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A şi avocatul HH., cererea formulată la data de 11.04.2007 de către S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A, cererea de renunţare la calea de atac a apelului formulată de S.C. Aviaţia Utilitară Tuzla S.A, înscrisuri despre care inculpatul cunoştea că sunt contrafăcute, determinând astfel pronunţarea sentinţei civile nr. 2887/02.04.2007 a Judecătoriei Galaţi, pe baza unor înscrisuri false, prin inducerea în eroare a judecătorului cauzei II., aceasta necunoscând că înscrisurile sunt false (sens în care s-a pronunţat în privinţa ei o soluţie de scoatere de sub urmărire penală ca învinuită), având ca urmare crearea unui prejudiciu bugetului de stat în sumă de 8.614.800 euro şi, totodată, crearea pentru S.C. E. S.R.L. Galaţi a unui avantaj patrimonial reprezentat de obţinerea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 39,61 ha teren în valoare de 8.614.800 euro, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută în art. 31 alin. (2), cu eliminarea prevederilor art. 25 C. pen. de la 1969, prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 386 C. proc. pen. (prevederi ce nu pot fi reţinute întrucât se referă la instigare ceea ce presupune intenţia ca formă de vinovăţie a autorului ceea ce nu este cazul în speţă), raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptei) raportat la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. de la 1969 şi uz de fals în formă continuată săvârşite în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptei) raportat la art. 291 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale).

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 (forma în vigoare la data faptei) raportat la art. 291 C. pen. de la 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), pentru care inculpatul a cerut continuarea procesului penal, constatând vinovăţia inculpatului sub forma intenţiei directe în raport cu situaţia de fapt expusă mai sus, instanţa de fond a dispus încetarea procesului penal conform art. 16 lit. f) C. proc. pen. deoarece, potrivit art. 122 lit. d) rap. la art. 124 C. pen. de la 1969, în cursul anului 2014 a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale.

Împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016, a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, în dosarul nr. x/2013, inculpatul A. a declarat apel, motivele depuse la dosarul cauzei (în primul ciclu procesual) fiind în sensul nelegalităţii soluţiilor de condamnare pronunţate în cauză.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată, inculpatul a solicitat să se constate că întreaga motivare a instanţei de fond este corelată cu condamnarea sa pentru infracţiunea de spălarea banilor.

S-a arătat că instanţa de fond, la fila x paragrafele 6 şi 7 din sentinţă, consideră că declaraţiile de avere întocmite de inculpatul A., în calitate de deputat în Parlamentul României, conţin menţiuni nereale întrucât acesta a omis să evidenţieze contractul încheiat între N. şi martorii C., D. şi B..

Aceasta poziţie a instanţei de judecata se întemeiază pe prezumţia că actul translativ de proprietate încheiat la data de 13 decembrie 2007 este un act simulat.

S-a susţinut că motivarea instanţei de judecată este nelegală, întrucât: inculpatul A. a dobândit calitatea de deputat în luna decembrie 2008 la un an de zile de la încheierea presupusului contract simulat; inculpatul A. avea obligaţia potrivit actelor normative în vigoare, să declare la momentul dobândirii funcţiei publice bunurile imobile, bunurile mobile de mare valoare, contractele de credit, conturile bancare şi datoriile scadente; inculpatul A. în toate declaraţiile de avere a respectat actele normative şi a evidenţiat toate tranzacţiile comerciale, iar niciuna dintre tranzacţii nu viza vreo parcela de teren în legătură cu terenul Aviasan; mai mult, în anul 2008 inculpatul A. nu avea obligaţia să declare tranzacţia încheiată de către N. cu un an înainte de dobândirea funcţiei publice; în declaraţia de avere a fost menţionat în permanenţă antecontractul de vânzare cumpărare încheiat în anul 2008 cu martorii C., D. şi B. contract care era în vigoare şi producea efecte juridice.

S-a mai arătat că, la dosarul cauzei, inculpatul A. a depus o copie, conformă cu originalul, a raportului de evaluare nr. x/13.03.2015 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate, care a verificat în baza atribuţiunilor speciale reglementate de Legea nr. 144/2007 coroborat cu Legea nr. 176/2010, declaraţiile de avere întocmite în calitate de deputat în Parlamentul României la datele reţinute de organul de urmărire penală. Astfel, inculpatul a susţinut că, din capitolul 5 al raportului de evaluare menţionat, rezultă că nu au fost identificate diferenţe semnificative în sensul prevederilor art. 18 din Legea nr. 176/2010, sens în care s-a dispus clasarea lucrării numărul x/27 martie 2012.

Prin decizia penală nr. 190/A din data de 23 iulie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, printre altele, a fost admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală, pronunţată în dosarul x/2013

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută în art. 31 alin. (2) C. pen. de la 1969 cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. de la 1969, cu eliminarea prevederilor art. 25 C. pen. de la 1969, prin schimbarea încadrării juridice conform art. 386 C. proc. pen., cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea a 14 (paisprezece) infracţiuni de şantaj prevăzute în art. 13¹ din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 17 alin. (1) lit. d)/1 din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) cu referire la art. 194 alin. (1) C. pen. de la 1969, cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. f) C. proc. pen., a fost încetat procesul penal privind pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor.

A fost menţinută condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută în art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 29 lit. b) (fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data faptei), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor.

În temeiul art. 86¹ din C. pen. din 1969, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probaţiune Bucureşti pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condiţiile art. 86² din C. pen. din 1969.

În temeiul art. 86³ alin. (1) din C. pen. din 1969, pe durata termenului de încercare condamnatul A. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ şi art. 83 din C. pen. din 1969.

În baza art. 71 alin. (5) din C. pen. din 1969 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii.

În baza art. 397 C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.

A fost înlăturată dispoziţia privind desfiinţarea înscrisurilor.

În baza art. 25 alin. (1) din Legea nr. 652/2002, a confiscat de la inculpaţii A., H., J. şi G. suma de 37.235 euro, în echivalent RON la cursul BNR de la data efectuării plăţii.

Au fost menţinute măsurile asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor dispuse în faza de urmărire penală până la concurenţa sumei de 37.235 euro.

A fost menţinute celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.

Prin decizia nr. 431/RC din 14 octombrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, printre altele, s-au admis recursurile în casaţie formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Judiciară şi inculpatul A. împotriva deciziei nr. 190/A din data de 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2016.

S-a casat, în parte, decizia recurată şi, rejudecând, între altele, în baza art. 448 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. cu referire la art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută în art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 29 lit. b) (fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data faptei), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor.

Au fost înlăturate dispoziţiile referitoare la confiscarea de la inculpaţii A., H., J. şi G. a sumei de 37.235 euro în echivalent în RON la cursul B.N.R. de la data efectuării plăţii.

Au fost ridicate măsurile asigurătorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor dispuse în faza de urmărire penală până la concurenţa sumei de 37.235 euro.

S-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia Penală la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, numai cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

S-a decis că ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să îşi reia cursul este încheierea de şedinţă din 28 mai 2020.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.

S-a constatat că inculpatul A. este arestat în altă cauză.

Au fost desfiinţate formele de executare emise în baza deciziei penale mai sus - menţionate în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A., G., H. şi J..

Apreciind ca fiind fondat recursul în casaţie declarat de inculpatul A., întemeiat pe art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a dispus achitarea acestuia pentru infracţiunea de spălare a banilor, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., în esenţă, constatându-se că, în raport de situaţia de fapt reţinută în decizia penală recurată, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege în privinţa tipicităţii obiective a infracţiunii de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) (fost art. 23 lit. b) din Legea nr. 656/2002 (în vigoare la data faptei), în condiţiile în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de textul de incriminare în privinţa cerinţei esenţiale ataşate laturii obiective a infracţiunii, nefiind indicată, în concret, infracţiunea/infracţiunile predicat care a/au generat în mod ilicit bunurile pretins supuse operaţiunii de "spălare".

Dacă prin actul de acuzare infracţiunea predicat a fost indicată ca fiind infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută în art. 31 alin. (2) C. pen. de la 1969 cu referire la art. 13² din Legea nr. 78/2000 (în vigoare la data faptei) raportat la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. de la 1969, prin decizia instanţei de apel s-a dispus, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului A. pentru comiterea acesteia, astfel încât nu se poate reţine existenţa unei infracţiuni care să constituie modalitatea prin care a fost obţinut în mod ilicit bunul care ulterior a fost obiectul material al infracţiunii de spălare de bani.

Pentru a dispune trimiterea spre rejudecare, Înalta Curte a apreciat întemeiat recursul în casaţie declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Judiciară şi a constatat incidenţa cazului de casare invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., reţinând că, soluţia de încetare a procesului penal privind pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 rep. privind protecţia martorilor, pronunţată prin decizia penală nr. 190/A din 23 iulie 2020, este nelegală, întrucât termenul de prescripţie specială a răspunderii penale nu era împlinit la momentul soluţionării apelului, prin raportare la data comiterii ultimei acţiuni ce intră în conţinutul infracţiunii continuate.

Astfel, s-a avut în vedere că, potrivit stării de fapt reţinute în sarcina inculpatului A. prin actul de sesizare, confirmată prin hotărârile atacate, acuzaţia adusă acestuia vizează faptul că în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 9 martie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011 şi 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007 - 2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha.

Prin raportare la data ultimului act material din cuprinsul infracţiunii continuate, 25 iulie 2012, termenul de prescripţie specială pentru această infracţiune de fals în declaraţii se împlineşte, indiferent de legea penală considerată ca fiind mai favorabilă, la data de 24 iulie 2022.

S-a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 122 lit. d) coroborat cu art. 124 C. pen. anterior, aşa cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 63/2012, în vigoare de la 22 aprilie 2012, termenul de prescripţie specială pentru infracţiunea menţionată este de 10 ani, în condiţiile în care termenul de prescripţie este de 5 ani, iar prescripţia special intervine în condiţiile în care aceste termen este depăşit încă o dată.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 154 lit. d) coroborat cu art. 155 alin. (4) C. pen. termenul de prescripţie specială pentru aceeaşi infracţiune este tot de 10 ani, existând o prevedere similară cu privire la modul de calcul a acestuia.

Urmare a dispoziţiei de trimitere spre rejudecare, cauza a fost reînregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 04.11.2021, formându-se dosarul nr. x/2016.

La termenul din data de 02 decembrie 2021, inculpatul A., prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat admiterea apelului, astfel cum a fost declarat, şi achitarea sa cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată, motivele apelului fiind susţinute personal de către inculpat, astfel cum sunt consemnate în încheierea de şedinţă, ulterior fiind depuse la dosar şi concluzii scrise.

În esenţă, inculpatul A. a reiterat motivele de apel formulate în primul ciclu procesual, în sensul că nu avea obligaţia de a consemna în declaraţia de avere un contract în care nu a fost parte şi care a fost întocmit anterior dobândirii funcţiei publice care generează aceste obligaţii legale.

Raportat la actualul moment procesual, a invocat principiul puterii de lucru judecat ce operează în privinţa infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu şi spălarea banilor pentru care a fost trimis în judecată în aceeaşi cauză.

Astfel, inculpatul a susţinut că raţionamentul instanţei de fond, în sensul că infracţiunea de fals în declaraţii a constituit mijlocul prin care a ascuns săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu şi spălarea banilor, nu subzistă în contextul în care a fost achitat atât pentru infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu, de către instanţa de apel, în primul ciclu procesual, prin decizia nr. 190/A din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, cât şi pentru infracţiunea de spălarea banilor, în urma admiterii recursului în casaţie, prin decizia nr. 431/RC din 14 octombrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.

În final, a solicitat să se constate că nu există nicio probă care să susţină raţionamentul instanţei de fond şi nu a încălcat nicio obligaţie, şi în consecinţă, admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, şi, în rejudecare, achitarea pentru infracţiunea de fals în declaraţii, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen. în subsidiar, achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În rejudecare, examinând apelul inculpatului A. atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, conform art. 417 C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept şi în limitele impuse de art. 418 C. proc. pen., în urma evaluării materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 292 C. pen. din 1969 (în vigoare la data săvârşirii faptei), constituie infracţiunea de fals în declaraţii - declararea necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe.

Elementul material al falsului în declaraţii implică acţiunea de a face o afirmaţie necorespunzătoare adevărului în faţa unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145, declaraţie care, potrivit legii sau împrejurărilor, este aptă a produce, prin ea însăşi, consecinţele juridice urmărite prin formularea ei. Altfel spus, simplul fapt al declarării contribuie direct, fie conform legii, fie conform împrejurărilor, la producerea consecinţelor juridice urmărite. Caracterul nereal al celor declarate poate rezulta fie din declararea contrară realităţii, fie din omisiunea de a declara anumite aspecte, atunci când există obligaţia de a le declara.

În speţă, în fapt, s-a reţinut în actul de sesizare că învinuitul A., în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 9 martie 2010, 15 iunie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că i-a împrumutat pe numiţii B. (în fapt B.), C. (în fapt C.) şi D. (în fapt D.) cu suma de 350.000 euro, deşi această sumă reprezenta de fapt o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de învinuitul A. cu ocazia intermedierii vânzării cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise şi a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, teren cu destinaţie specială, proprietate a statului, situat în extravilanul comunei Vânători, jud. Galaţi.

În drept, s-a reţinut că fapta descrisă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută în art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (6 acte materiale).

Pe baza probatoriului administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut, în fapt, că inculpatul A., în calitate de deputat în Parlamentul României, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 9 martie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, a făcut menţiuni nereale, în sensul că a omis să evidenţieze realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007 - 2012, pentru a ascunde implicarea sa în obţinerea în mod fraudulos a suprafeţei de 39,61 ha, teren situat în comuna Vânători, judeţul Galaţi şi în tranzacţiile efectuate în scopul ascunderii, disimulării provenienţei ilicite a bunului, a circulaţiei şi proprietăţii acestuia, respectiv împrejurarea că, de fapt, el este cel care a cumpărat, cu suma de 10.000 euro, o suprafaţă de teren de la P. contract autentificat sub nr. x/07.11.2007, teren pe care l-a revândut numiţilor C., D. şi B., cu suma de 590.000 euro, contract autentificat sub nr. x/13.12.2007, fratele său N. figurând în aceste acte simulate, constatând întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. de la 1969 cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale).

Procedând la propria evaluare a stării de fapt, raportat la menţiunile din rechizitoriu, Înalta Curte constată că acuzaţia adusă inculpatului A. este formulată în termeni generali, ceea ce se poate circumscrie normei de incriminare a falsului în declaraţii fiind numai situaţia ce vizează suprafaţa de teren cumpărată de N., fratele inculpatului, cu suma de 10.000 euro, de la P., prin contract autentificat sub nr. x/07.11.2007, teren pe care l-a revândut numiţilor C., D. şi B., cu suma de 590.000 euro, contract autentificat sub nr. x/13.12.2007.

Această situaţie a fost, de altfel, singura reţinută în sarcina inculpatului de către instanţa de fond, în sensul că, inculpatul A. nu a menţionat în declaraţiile de avere, suprafaţa de teren achiziţionată de la numitul P., cu suma de 10.000 euro, teren care ulterior a fost vândut numiţilor C., D. şi B., el fiind în realitate cel care a obţinut prin această tranzacţie suma de 590.000 euro, şi nu fratele său, N., care a figurat în contractele de vânzare-cumpărare încheiate. S-a apreciat că prin conduita sa, inculpatul a urmărit ascunderea implicării sale atât în obţinerea în mod fraudulos a terenului în suprafaţă de 39,61 ha, situat în comuna Vânători, judeţul Galaţi, cât şi în tranzacţiile efectuate în scopul ascunderii, disimulării provenienţei ilicite a bunului, a circulaţiei şi proprietăţii acestuia, fapte considerate ca fiind săvârşite în concurs consecvenţional şi dovedite de probatoriul administrat în cauză; aşa cum s-a arătat anterior, inculpatul a fost condamnat de prima instanţă pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la abuz în serviciu şi spălarea banilor.

Totodată, raportând acuzaţia formulată prin rechizitoriu la actualul cadru procesual, în condiţiile în care, pe parcursul procesului penal, inculpatul A. a fost achitat atât pentru infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu (de către instanţa de apel, în primul ciclu procesual, prin decizia nr. 190/A din 23 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), cât şi pentru infracţiunea de spălarea banilor (în urma admiterii recursului în casaţie, prin decizia nr. 431/RC din 14 octombrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), existând autoritate de lucru judecat în privinţa faptelor circumscrise acestor infracţiuni, Înalta Curte constată că menţiunile din actul de sesizare a instanţei privind implicarea inculpatului A. în obţinerea în mod fraudulos a terenului în suprafaţă de 39,61 ha, (din care provenea suprafaţa de 2 ha, vândută de numitul P. lui N. - 1ha şi numiţilor C., D. şi B. - 1 ha), realitatea tranzacţiilor încheiate în perioada 2007-2012 în legătură cu acest teren, suma de 350.000 euro, ce ar reprezenta, de fapt, o restituire din totalul sumei de 590.000 euro primită de A. cu ocazia intermedierii vânzării-cumpărării terenului pe care l-a obţinut ca răsplată pentru infracţiunile comise, nu subzistă la acest moment procesual.

De altfel, în contextul achitării inculpatului pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi spălarea banilor, prin hotărâri judecătoreşti definitive, nu poate fi reţinută acţiunea de ascundere a dobândirii suprafeţei de teren provenind din suprafaţa de 39,61 ha, situată în comuna Vânători, judeţul Galaţi; operând autoritatea de lucru judecat, o repunere în discuţie a aspectelor reţinute în rechizitoriu în justificarea acuzaţiei de fals în declaraţii (implicit a rolului avut de N., fratele inculpatului, în încheierea tranzacţiilor privind suprafaţa de teren, achiziţionată de la numitul P., cu suma de 10.000 euro, pentru care, prin vânzarea ulterioară, s-a obţinut suma de 590.000 euro şi cine ar fi fost beneficiarul real al acestei sume, respectiv semnificaţia sumei de 350.000 euro), nu este permisă de lege.

Pe de altă parte, Înalta Curte nu împărtăşeşte concluzia instanţei de fond, în sensul că inculpatul a omis să declare realitatea în privinţa bunurilor sale, pentru a nu se deconspira în privinţa altor infracţiuni comise. Sub acest aspect, Înalta Curte apreciază că obligaţia de completare a declaraţiei de avere vizează bunurile şi veniturile dobândite licit, iar nu pe cele dobândite ca urmare a săvârşirii unor fapte prevăzute de legea penală, întrucât ar însemna în esenţă o obligare la autoincriminare.

Contrar instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că pentru a se putea reţine existenţa infracţiunii de fals în declaraţii era necesar să se dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul A. era proprietarul terenului ce a fost achiziţionat de la numitul P., cu suma de 10.000 euro, iar ulterior vândut numiţilor C., D. şi B., cu suma de 590.000 euro, şi că a omis cu intenţie să menţioneze bunul şi tranzacţiile în legătură cu acesta, în declaraţiile de avere din 12 decembrie 2008, 15 iunie 2009, 9 martie 2010, 25 octombrie 2010, 23 mai 2011, 25 iulie 2012, întocmite în virtutea obligaţiei ce îi incumba în calitate de deputat în Parlamentul României.

Conform dispoziţiilor legale în materie, în cadrul declaraţiei de avere incumbă obligaţia declarării, pe propria răspundere, a drepturilor şi obligaţiilor declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere, potrivit anexei nr. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Menţiunile referitoare la bunurile imobile trebuie efectuate conform datelor rezultate din titlul de proprietate (adresa, categoria imobilului, anul dobândirii, suprafaţa, cota parte şi modul de dobândire); la rubrica "titular" se menţionează, în cazul bunurilor proprii, numele proprietarului (titularul, soţul/soţia, copilul), iar, în cazul bunurilor în coproprietate, cota-parte şi numele coproprietarilor.

În cauză, Înalta Curte constată că, din probele administrate pe parcursul procesului penal nu rezultă existenţa unui act juridic sau unui fapt juridic care să fi condus, prin vreunul dintre modurile de dobândire a proprietăţii prevăzute de C. civ., la dobândirea de către inculpatul A. a proprietăţii asupra terenului în discuţie.

Potrivit probelor administrate, în baza actului de dezmembrare şi contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 07.11.2007, de BNP Asociaţi "O. şi Q." din Galaţi, numitul P., în calitate de proprietar asupra terenului exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 18.040,50 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5119, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3515 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi a procedat la dezmembrarea terenului într-un număr de 2 loturi (dosar, filele x), după cum urmează: Lot x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304 şi Lot x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5305.

În baza aceluiaşi act, numitul P. a vândut lui N. - dreptul de proprietate asupra Lotului x, constând din teren cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lot Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători; preţul vânzării a fost de 10.000 Euro.

De asemenea, prin acelaşi act, numitul P. a vândut lui C., căsătorit cu R., cota de 15%, D. cota de 35% şi B. cota de 50% din Lotul x, constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5305, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lot Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători; preţul vânzării a fost de 10.000 Euro.

Totodată, la data de 07.11.2007, la acelaşi notar public, a fost încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x prin care numitul N., în calitate de promitent vânzător, a promis că va vinde numiţilor C., căsătorit cu R. - cota de 15%, D. - cota de 35% şi B. - cota de 50% din Lotul x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 din Lotul Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3226 a localităţii cadastrale Vânători, jud. Galaţi, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, având nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă 3168 a localităţii cadastrale Vânători (dosar, filele x).

În baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din data de 13.12.2007, de către BNP şi ASOCIAŢI "O. şi Q." din Galaţi, numitul N. a vândut numiţilor C., căsătorit cu R. - cota de 15%, D. - cota de 35% şi B. - cota de 50%, din dreptul de proprietate asupra Lotului x - constând din teren exclusiv cu destinaţia curţi-construcţii în suprafaţă de 9.020,35 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5304, împreună cu cota indiviză de 1/4 părţi din Lotul Drum 7 - constând din teren indiviz cu destinaţia drum de acces în suprafaţă de 2.165 mp, situat în extravilanul com. Vânători, Aviasan, jud. Galaţi, având nr. cadastral provizoriu 5121, înscris în Cartea funciară nedefinitivă nr. 3226 a localităţii cadastrale Vânători, şi cu cota indiviză de 1/4 părţi din drumul de acces în suprafaţă totală de 2.165 mp, identificată cu nr. cadastral provizoriu 4770, înscris în Cartea funciară nedefinitivă nr. 3168 a localităţii cadastrale Vânători, cu suma de 590.000 Euro, echivalentul a 2.080.340 RON, la cursul BNR de 3,5260 RON/euro, cu precizarea că din această sumă totală, vânzătorul a primit suma de 240.000 Euro, anterior autentificării, la data de 07.11.2007, când a fost încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, şi diferenţa de 350.000 Euro la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare (dosar, filele x).

Aşa cum reiese cu evidenţă din actele translative de proprietate menţionate, inculpatul A. nu a fost parte în tranzacţiile având ca obiect suprafaţa de teren, dezmembrată din suprafaţa de 39,61 ha situată în comuna Vânători, judeţul Galaţi.

Împrejurarea că, anterior încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, numiţii C., D. şi B. au avut discuţii cu inculpatul A. referitoare la cumpărarea suprafeţei de 2 ha de teren şi preţ, potrivit cărora s-a convenit ca aceştia să cumpere 1 ha de la P., cu suma de 10.000 Euro, şi 1 ha de la N., cu suma de 590.000 Euro, (căruia i-au achitat în avans suma de 240.000 Euro în baza antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de 07.11.2007), prezenţa inculpatului la notar la data încheierii tranzacţiilor ori faptul că, ulterior, inculpatul A. a acceptat să cumpere cele 2 ha de teren de la numiţii C., D. şi B., cu suma de 600.000 Euro, încheind în acest sens un antecontract de vânzare-cumpărare, în baza căruia le-a remis promitenţilor vânzători suma de 350.000 Euro, nu poate constitui dovada calităţii de proprietar a inculpatului. Deşi pe baza acestor împrejurări se poate deduce interesul manifestat de către inculpat cu privire la teren, nu se poate reţine strămutarea dreptului de proprietate asupra terenului în patrimoniul inculpatului, în lipsa unui act autentic care să îi ateste calitatea de proprietar; de altfel, în contextul soluţiei de achitare dispuse sub aspectul infracţiunii de spălarea banilor, este de prisos examinarea unei pretinse transferări a terenului în patrimoniul inculpatului A., aşa cum s-a arătat, ascunderea dobândirii în fapt a bunului neputând fi reţinută.

Concluzionând, Înalta Curte constată că omisiunea inculpatului A. de a consemna în declaraţiile de avere, menţionate în actul de sesizare a instanţei, un bun cu privire la care nu s-a făcut dovada că se afla în proprietatea acestuia, are semnificaţia inexistenţei faptei în materialitatea ei, impunându-se achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2008 din 11 octombrie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2013, numai cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., va achita pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 868 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 10/F din 26 februarie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2013, numai cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achită pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 292 C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. de la 1969 (6 acte materiale), cu art. 5 C. pen. şi cu reţinerea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 republicată privind protecţia martorilor.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat, în sumă de 868 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 ianuarie 2022.

GGC - MM

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

scj