Şedinţa publică din data de 11 august 2022
Asupra contestaţiei privind tergiversarea procesului, constată următoarele:
Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia nr. 836 din 31 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti.
A fost admis apelul formulat de reclamanta A. şi a fost schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata daunelor morale în cuantum de 35.000 RON către reclamantă.
Au fost obligaţi pârâţii, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.655 RON taxă judiciară de timbru, către reclamantă.
A fost păstrată în rest sentinţa apelată.
Contestaţia privind tergiversarea procesului:
La 2 august 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă contestaţia privind tergiversarea procesului, pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea şi semnarea deciziei civile nr. 836 din 31 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de contestatoarea A..
În motivare, contestatoarea a arătat că dosarul nr. x/2019 se află în cel de-al doilea ciclu procesual, în rejudecare, iar Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia civilă nr. 836 din 31 mai 2022.
În conformitate cu dispoziţiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea se redactează şi se semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.
Contestatoarea a precizat că a formulat trei cereri de urgentare a redactării (la 23 iunie, 7 iulie şi 25 iulie 2022), însă acestea nu au fost luate în considerare de completul care a pronunţat decizia, astfel încât drepturile sale sunt tergiversate din cauza neredactării hotărârii.
În finalul contestaţiei la tergiversare, a menţionat că nu a fost pronunţată nicio încheiere/rezoluţie prin care completul să fi prelungit termenul legal de 30 de zile instituit pentru redactarea şi semnarea hotărârilor judecătoreşti.
În drept, contestaţia a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte reţine următoarele:
Contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular destinat a înlătura dificultăţile ivite în soluţionarea cauzelor civile într-un termen optim şi previzibil.
Raţiunea reglementării contestaţiei la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părţii la o procedură echitabilă, eficientă, desfăşurată cu celeritate, prin sancţionarea conduitelor procesuale care se îndepărtează de la aceste rigori.
În conformitate cu prevederile art. 522 alin. (1) C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."
La alin. (2) al aceluiaşi text de lege sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestaţia, motivele vizând atât culpa, cât şi atitudinea instanţei faţă de neglijenţa sau abuzul părţilor, a altor participanţi în proces ori a terţilor care aveau obligaţii legale sau judiciare.
Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanţei de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte sau, mai grav, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.
Contestaţia la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancţionare a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cauzei, ci ca un remediu oferit de normele de procedură ce are aplicabilitate în situaţiile în care chiar instanţa cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluţionării procesului într-un termen rezonabil.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 836 din 31 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost redactată la 5 august 2022, astfel încât contestaţia privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea şi semnarea hotărârii urmează a fi analizată din perspectiva existenţei interesului actual în susţinerea acestui demers procedural.
Interesul - condiţie de exerciţiu a acţiunii civile - reprezintă folosul practic, legitim şi actual urmărit prin iniţierea actului de procedură, ce trebuie să existe nu numai la declanşarea procedurii judiciare, ci pe întreaga durată de desfăşurare a procesului. Pentru a stabili dacă o parte are interes, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care partea l-ar obţine în ipoteza admiterii cererii formulate.
Cum la momentul judecării contestaţiei interesul nu mai este actual, dat fiind că hotărârea a fost motivată, redactată şi semnată, Înalta Curte urmează a respinge, ca lipsită de interes, contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatoarea A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca lipsită de interes, contestaţia privind tergiversarea procesului pentru nerespectarea termenului instituit pentru motivarea, redactarea şi semnarea deciziei civile nr. 836 din 31 mai 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, formulată de contestatoarea A..
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 august 2022.