Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2022
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 11.10.2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat ca, în baza probelor administrate, pârâta să fie obligată la restituirea sumei de 100.000 euro primită cu titlu de împrumut, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 656 din 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Galaţi, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul A.. A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 96.500 Euro, cu titlu de pretenţii şi la plata sumei de 8197 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru).
2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi:
Prin decizia nr. 41 din 11.03.2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis apelul declarat de apelanta pârâtă B., în contradictoriu cu intimatul reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 656/2019 din 04.06.2019, pronunţată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. x/2017, pe care a modificat-o în sensul că:
A fost obligată pârâtă la plata către reclamant a sumei de 87.527 euro cu titlu de pretenţii.
Au fost înlăturate menţiunile contrarii acestei decizii şi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
A fost obligat intimatul reclamant la plata către apelanta pârâtă a sumei de 4383 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, din care 383 RON reprezentând taxa judiciară de timbru aferentă pretenţiilor admise şi 4000 RON onorariu avocat redus de instanţă.
3. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Galaţi a declarat recurs pârâta B., prin care a formulat, în esenţă, următoarele critici: instanţa de apel a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material în ceea ce priveşte cauza dedusă judecăţii, încălcând totodată şi regulile de procedură, respectiv dispoziţiile art. 325, precum şi art. 1345-1348 din C. civ., dispoziţiile art. 249-250, art. 309 alin. (2) şi art. 327- art. 329 C. proc. civ. suma de 100.000 Euro a fost folosită de reclamant pentru cheltuielile şi nevoile sale personale, astfel că nu sunt întrunite condiţiile îmbogăţirii fără justă cauză, în sensul că intimatului nu i s-a diminuat patrimoniul, iar la data promovării acţiunii, îmbogăţirea fără justă cauză nu mai subzista, însă instanţa de apel a interpretat greşit normele de drept material, întrucât a ignorat relaţia dintre părţile prezentei cauze din perioada iunie 2014 - august 2017, respectiv acelea de concubinaj; contrar reţinerii instanţei de apel, suma de 100.000 Euro, virată în contul pârâtei, a fost folosită de intimatul reclamant pentru nevoile proprii, pe toată durata celor trei ani de concubinaj.
In drept, au fost invocate dispoziţiile 488 pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.
4. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie
Dosarul a fost înregistrat la ICCJ la data de 9 august 2021 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .
Prin rezoluţia completului din 20 septembrie 2021, s-a stabilit că recurenta-pârâtă B. datorează, pentru soluţionarea recursului, taxă judiciară de timbru în cuantum 4051,28 RON în temeiul dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
S-a dispus comunicarea, prin adresă către recurentă pentru a i se aduce la cunoştinţă obligaţia de a depune la dosar dovada achitării sumei de 4051,28 RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat.
Obligaţia de plată de taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentei la data de 29 septembrie 2021 .
Din verificările efectuate, până la data analizării admisibilităţii recursului în complet de filtru, recurenta-pârâtă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru şi nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, deşi avea această posibilitate, potrivit dispoziţiilor legale.
5. Procedura de filtru
Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. s-a reţinut că recursul este formulat în termen, împotriva unei hotărâri supuse acestei căi de atac, că prezenta cererea de recurs nu a fost depusă în original, deşi recurenta reclamantă a fost înştiinţată despre această obligaţie şi că taxa judiciară de timbru nu a fost achitată de către recurentă.
Raportul a fost comunicat părţilor, conform dovezilor de înmânare aflate la dosar.
Prin rezoluţia din 23 februarie 2022, s-a stabilit termen în camera de consiliu, pentru soluţionarea recursului conform dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., faţă de aspectele reţinute în cuprinsul raportului de admisibilitate a acestuia.
La acest termen de judecată, Înalta Curte, examinând cu prioritate îndeplinirea condiţiilor de formă ale cererii de recurs, din perspectiva dispoziţiilor art. 486 C. proc. civ., condiţii prevăzute sub sancţiunea nulităţii prin alin. (3) al aceluiaşi articol şi constatând că taxa judiciară de timbru datorată în recurs de către recurentă nu a fost achitată, a invocat din oficiu excepţia de netimbrare a căii extraordinare de atac şi a rămas în pronunţare asupra acesteia, conform art. 248 alin. (1) şi (2) din cod.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În raport de prevederile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acest act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) din acelaşi Cod, excepţia netimbrării, invocată din oficiu, asupra căreia constată următoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."
Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.."; (alin. (2) "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menţionat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."
Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.
În cauză, prin rezoluţia din 20 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a dispus încunoştinţarea, prin adresă, a recurentei despre faptul că datorează, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de timbru de 4051,28 RON, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.
Adresa emisă în acest sens la 24 septembrie 2021 a fost comunicată recurentei la 29 septembrie 2021, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs.
Prin aceeaşi rezoluţie, recurentei i s-a pus în vedere că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, s-a constatat că recurenta nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, în sensul că nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilite prin rezoluţia din 20 septembrie 2021. Raportul a fost comunicat recurentei la 21 ianuarie 2022, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul de recurs.
Totodată, aceasta nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, în condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 sau cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din acelaşi act normativ, deşi, astfel cum s-a arătat, instanţa i-a pus în vedere că are această posibilitate.
De altfel, aspectul nedepunerii taxei a fost verificat şi la finalizarea şedinţei de judecată, moment la care s-a constatat că dovada îndeplinirii obligaţiei nu a fost transmisă la dosarul cauzei prin registratura sau arhiva secţiei I civile a instanţei supreme, conform referatului întocmit de grefierul de şedinţă.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că cererea de recurs formulată de pârâta B. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de această parte împotriva deciziei nr. 41 din 11 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de pârâta B. împotriva deciziei nr. 41 din 11 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 aprilie 2022.