Ședințe de judecată: Aprilie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 785/2022

Decizia nr. 785

Şedinţa publică din data de 06 aprilie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, în data de 03 august 2021, sub nr. x/2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. x/2020 al B.E.J. C. şi restabilirea situaţiei anterioare executării în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 2.654,72 euro, reactualizată la zi la data plăţii efective, plus dobânda legală, precum şi a cheltuielilor de executare silită aferente.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 723, art. 724 alin. (3), precum şi art. 637 din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 72 din 12 ianuarie 2022, pronunţată de Judecătoria Slatina, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Piteşti.

În motivare, această instanţă a reţinut că, potrivit art. 723 raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, dup caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Totodată, a reţinut că, în cazul întoarcerii executării silite, prin restabilirea situaţiei anteriore, raportul juridic obligaţional se inversează, debitul devenind creanţă ca urmare a desfiinţării titlului executoriu sau a actelor de executare; astfel, creditorul iniţial devine debitor, iar debitorul din titlul executoriu dobândeşte calitatea de creditor.

Judecătoria Slatina, constatând că, în cauză, debitorul are sediul în sat Bradu, comuna Bradu din jud. Argeş, în circumscripţia Judecătoriei Piteşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acesteia.

Învestită prin declinare, Judecătoria Piteşti, prin sentinţa civilă nr. 1461/2022 din 04 martie 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în favoarea Judecătoriei Slatina şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, instanţa de executare este determinată încă din momentul încuviinţării executării silite, acesta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, pentru toate cererile incidentale sau accesorii, inclusiv cea referitoare la întoarcerea executării silite.

Constatând că Judecătoria Slatina este instanţa care a încuviinţat cererea de executare silită în dosarul execuţional nr. x/2020, Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat instanţei întoarcerea executării silite efectuate în dosarul nr. x/2020 al B.E.J. C. din Slatina, jud. Olt şi restabilirea situaţiei anterioare executării în sensul obligării pârâtului la plata sumei de 2.654,72 euro, reactualizată la zi la data plăţii efective, plus dobânda legală, precum şi a cheltuielilor de executare silită aferente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Slatina şi Judecătoria Piteşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima făcând aplicarea dispoziţiilor art. 723 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., iar Judecătoria Piteşti făcând aplicarea principiului unicităţii instanţei de executare.

Se observă că, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv întoarcere executare silită, în cauză sunt incidente prevederile art. 723 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cu care în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere, pe cale separată, instanţei de executare.

Instanţa de executare este stabilită de dispoziţiile art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Totodată, se reţine că prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, a fost admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

În cuprinsul paragrafelor 70, 71 şi 80 s-au reţinut următoarele:

"70. În raport cu cele de mai sus se poate observa că, încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

71. Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare.

80. Acest principiu presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanţă fiind calificată de legislator drept instanţă de executare."

În cauza dedusă judecăţii, din verificările efectuate în sistemul informatic ECRIS, se constată că prin încheierea nr. 853 din 09 martie 2020, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. x/2020, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de de executorul judecătoresc C., din cadrul BEJ C., şi s-a dispus încuviinţarea executării silite, în toate formele prevăzute de lege, a titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 4900/17.12.2019 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2018, împotriva debitorului S.C. A. S.R.L., la solicitarea creditorului B. pentru plata drepturilor salariale constând în diferenţa dintre sumele deja achitate cu titlu de salariu de bază şi diurnă şi suma de 2654,72 euro, legal cuvenită cu titlu de salariu minim pentru 34 de zile lucrate în Franţa în perioada 31.05.2017-16.10.2017, reprezentând debit, la care se adaugă cheltuielile de executare.

În acest context, dat fiind faptul că întoarcerea executării silite este un incident procedural în cadrul executării silite, iar instanţa de executare este cea care soluţionează toate incidentele privitoare la executare, inclusiv cererea de întoarcere a executării silite, indiferent dacă aceasta a fost formulată pe cale separată ori prin aceeaşi cerere prin care s-a solicitat desfiinţarea executării silite, se reţine că instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite este cea care a încuviinţat executarea a cărei întoarcere se solicită, ca o consecinţă a extinderii competenţei instanţei care a încuviinţat executarea silită asupra tuturor procedurilor ulterioare din faza executării.

Prin urmare, câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., reţinând şi caracterul obligatoriu al dezlegării date prin decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, anterior evocate, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Slatina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 06 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.