Şedinţa publică din data de 11 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.04.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, solicitând: anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.09.2017 prin care s-a stabilit in sarcina sa o creanţa bugetara in valoare de 714.677,86 RON aferent bugetului Uniunii Europene fond FEGA pentru programul de restructurare/reconversie - măsură I - Proiectare, pregătire teren, plantare si instalare tutori, cererea nr. x/08.09.2011, precum si a deciziei nr. 147/05.12.2017, înregistrată sub nr. x/07.12.2017 prin care s-a răspuns la plângerea prealabila formulata împotriva acestui proces-verbal, si pe cale de consecinţa, exonerarea sa de la plata acestor sume; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1651 din 7 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând, admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul anulării actelor administrative contestate.
Totodată, recurenta a formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., repunerea în termenul de exercitare a recursului, arătând că sentinţa recurată a fost comunicată, astfel cum rezultă din adresa de comunicare, precum şi din dovezile aflate la dosar, la sediul B. din str. x, acesta fiind indicat în cererea introductivă ca şi sediu procedural ales.
La termenul din data de 29.01.2019 instanţa de fond a suspendat cauza în raport de neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina subscrisei - prin reprezentant convenţional, anume de a preciza obiectivele expertizei solicitate prin cererea de chemare în judecată.
În acest context, a fost formulată cerere de repunere pe rol prin noul reprezentant convenţional, cerere în care au fost indicate obiectivele expertizei şi indicat noul sediu procesual ales ca fiind Craiova. str. x, Dolj.
Această cerere de repunere pe rol, precum şi obiectivele indicate în aceasta, au fost analizate de instanţa de fond în contextul în care acestea sunt înlăturate ca fiind neconcludente, la termenul de judecată din 07.05.2019, atunci când instanţa a rămas în pronunţa, aşa cum se reia chiar în considerentele sentinţei recurate.
Faţă de cele mai sus arătate, este evident că odată cu formularea cererii de repunere pe rol, în care este indicat un nou reprezentant convenţional şi un nou sediu procesual ales, acesta din urmă este adresa la care sentinţa trebuia comunicată pentru a putea asigura părţii accesul la o cale de atac efectivă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata - pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului, solicitând respingerea acestuia ca tardiv formulat; pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului
Potrivit art. 248 C. proc. civ., analizând, cu prioritate, excepţia tardivităţii recursului, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Conform art. 172 C. proc. civ., "Dacă în cursul procesului una dintre părţi şi-a schimbat locul unde a fost citată, ea este obligată să încunoştinţeze instanţa, indicând locul unde va fi citată la termenele următoare, precum şi partea adversă prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu cererea prin care se înştiinţează instanţa despre schimbarea locului citării. În cazul în care partea nu face această încunoştinţare, procedura de citare pentru aceeaşi instanţă este valabil îndeplinită la vechiul loc de citare."
Potrivit art. 186 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."
Prin cererea de repunere în termen, recurenta a invocat faptul că nu a putut exercita calea de atac în termenul prevăzut de lege datorită faptului că hotărârea i-a fost comunicată la o altă adresă decât cea a noului sediu ales.
Astfel, susţine că sentinţa i s-a comunicat la adresa din Bucureşti, str. x, indicată iniţial ca sediu ales prin cererea de chemare în judecată, în condiţiile în care, ulterior, pe parcursul procesului, odată cu cererea de repunere pe rol a cauzei, a indicat un nou sediu ales, acesta fiind în Craiova. str. x, judeţul Dolj.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."
În ceea ce priveşte sancţiunea care intervine pentru nerespectarea termenelor procedurale, art. 185 alin. (1) C. proc. civ. prevede că atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel, sau când partea dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, astfel cum sunt definite la art. 186 alin. (1) C. proc. civ.
Pe de altă parte, potrivit art. 186 C. proc. civ., "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen".
În cauză, recurenta invocă în susţinerea cererii de repunere pe rol vicii de comunicare a sentinţei recurate.
În ceea ce priveşte însă aplicarea dispoziţiilor art. 172 C. proc. civ., în cazul comunicării hotărârii judecătoreşti, Înalta Curte reţine că atunci când intervine schimbarea locului citării pentru una din părţi, aceasta este obligată să încunoştinţeze atât instanţa prin cerere scrisă depusă la dosar, cât şi partea adversă, prin scrisoare recomandată, a cărei recipisă de predare se va ataşa la dosar. În cazul în care partea nu-şi îndeplineşte obligaţia sancţiunea care intervine este aceea că procedura de citare va fi legal îndeplinită la vechiul loc de citare indicat. Aceste prevederi legale se aplică şi în cazul comunicării celorlalte acte de procedură, inclusiv a hotărârii judecătoreşti în faţa aceleiaşi instanţe.
În cauză, conform celor mai sus reţinute, contrar susţinerilor reclamantei, sentinţa civilă nr. 1651 din 7 mai 2019 a fost comunicată, în data de 12.06.2019, la sediul social al reclamantei indicat prin cererea de chemare în judecată, procedura fiind considerată valabil îndeplinită având în vedere că reclamanta nu a înştiinţat instanţa şi nici pârâta cu privire la schimbarea sediului procesual conform art. 172 C. proc. civ.
Prin urmare, în ceea ce priveşte excepţia tardivităţii formulării recursului, analizată cu întâietate, în aplicarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va avea în vedere termenul de 15 de zile prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, calculat de la data comunicării hotărârii atacate.
În raport de data comunicării sentinţei, 12.06.2019, recursul împotriva acesteia declarat la data de 01.07.2019 se situează în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege şi, prin urmare, excepţia de tardivitate invocată de intimata-pârâtă se dovedeşte a fi întemeiată, urmând a fi admisă.
Pentru aceste considerente, reţinând că reclamanta nu a dovedit existenţa unor motive temeinic justificate care ar fi împiedicat-o să exercite calea de atac în termenul legal, instanţa va respinge cererea de repunere în termen formulată de reclamantă ca neîntemeiată, va admite excepţia tardivităţii invocată de pârâtă şi va respinge recursul, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termenul de exercitare a recursului.
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1651 din 7 mai 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 ianuarie 2022.