Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1024/2022

Decizia nr. 1024

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 9 august 2021, recurentul A. a formulat cerere de restituire a taxei de timbru achitată în dosarul nr. x/2020 pentru soluţionarea recursului formulat.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea nr. 31/2021 din 27 septembrie 2021, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de restituire a taxei de timbru formulată de A..

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri, recurentul - reclamant a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţinând în esenţă că încheierea recurată cuprinde motive străine de natura cauzei şi solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Potrivit art. 45 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:

"1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii: a) când taxa plătită nu era datorată; b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal; c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din C. proc. civ. sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât; e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat; f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă; g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici; i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă; j) în alte cauze expres prevăzute de lege".

De asemenea, alin. (4) al aceluiaşi articol prevede că:

"(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia".

Aşa după cum se poate observa, restituirea taxei judiciare de timbru este reglementată printr-o procedură specială, reglementată prin art. 45 din O.U.G. nr. 80/2013.

Obiectul prezentului recurs îl constituie încheierea nr. 31 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, prin care s-a respins cererea de restituire a taxei de timbru formulată de petentul A..

Înalta Curte reţine că unul dintre principiile fundamentale ale procesului civil, înscris în dispoziţiile art. 7 alin. (1) C. proc. civ. este cel al legalităţii, textul menţionând expres că:

"Procesul civil se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii. Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispoziţiilor legii privind realizarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor în procesul civil."

Articolul 457 din C. proc. civ., cu denumirea marginală de "Legalitatea căii de atac" reglementează o aplicare particulară a principiului legalităţii, stabilind că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Legalitatea căilor de atac înseamnă că acestea sunt instituite prin lege, astfel că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Textul instituie o regulă cu valoare de principiu constituţional, câtă vreme articolul 129 din Legea fundamentală proclamă dreptul părţilor interesate şi al Ministerului Public de a ataca hotărârile judecătoreşti, arătând, totodată, că aceasta se poate face numai "în condiţiile legii".

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 45 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea.

Pe de altă parte, alin. (5) al aceluiaşi articol prevede că, cererea de restituire soluţionată de instanţa de judecată va fi depusă în vederea restituirii la unitatea administrativ-teritorială la care a fost achitată taxa.

Dispoziţiile legale anterior evocate nu prevăd posibilitatea atacării încheierii cu o cale de atac distinctă.

În atare situaţie, apare ca inadmisibil recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii nr. 31 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, neputând fi examinate, în tot sau în parte, criticile care privesc încheierea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii nr. 31/2021 din 27 septembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 februarie 2022.