Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 3727/2022

Decizia nr. 3727

Şedinţa publică din data de 22 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat anularea procesului-verbal de fraudă din data de 25.10.2020, a sancţiunii de anulare a lucrării pentru fraudă, obligarea pârâtului la corectarea lucrării sale, cu validarea rezultatului, anularea hotărârilor secţiei pentru judecători a CSM nr. 1404, 1405/26.11.2020 referitoare la respingerea contestaţiei sale.

În motivarea cererii s-a arătat sintetic că prin procesul-verbal din 25.10.2020 supraveghetorul din sala 418 a Universităţii de Drept Româno-americane unde avea loc concursul de promovare a judecătorilor în funcţii de execuţie a constatat că această candidată a continuat să îngroaşe buline de răspuns de pe foaia de răspunsuri, după expirarea timpului de concurs, întocmind proces-verbal, iar la predarea lucrării, Preşedintele Comisiei de Concurs, după solicitarea supraveghetorului, i-a anulat lucrarea.

2. Hotărârea instanţei de fond.

Prin sentinţa civilă nr. 967 din data de 17.06.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca nefondată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 967 din data de 17.06.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanţa de fond a dat o interpretare eronată procesului-verbal de fraudă calificându-l ca pe o simplă operaţiune administrativă, tehnico-materială care nu trebuie să aibă un anumit conţinut şi nici să cuprindă măsura luată şi numele/prenumele celui ce l-a întocmit.

De asemenea, în mod greşit instanţa de fond a afirmat că în hotărârea de organizare a concursului nu este prevăzut conţinutul procesului-verbal de fraudă, art. 15 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019 stipulând fără echivoc că responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu menţiunea Fraudă, fiind evident că procesul-verbal trebuia să cuprindă obligatoriu măsura luată şi trebuia comunicat un exemplar şi candidatului vizat, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de faţă.

În aceste condiţii, este evident că nu poate fi vorba de o operaţiune tehnico-materială care este neproducătoare de efecte juridice, în speţă procesul-verbal a produs efecte juridice vătămătoare.

În continuare, recurenta-reclamantă susţine că în procesul-verbal nu se consemnează nicio măsură luată, lucrarea nu a fost anulată de responsabilul de sală cum prevede în mod obligatoriu dispoziţiile art. 19 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019 şi nici nu i s-a comunicat un exemplar al acestuia, iar în raport de aceste aspecte se poate constata nulitatea procesului-verbal.

Alt motiv de nelegalitate al sentinţei recurate constă în faptul că s-a reţinut eronat că în cauză este vorba de depăşirea timpului pentru formularea răspunsurilor în condiţiile în care în procesul-verbal s-a reţinut îngroşarea bulinelor de răspuns de pe foaia cu răspunsuri timp de 2-3 secunde, deci nu colorarea/completarea foii de concurs cu o notaţie nouă prin care să depăşească timpul de concurs. Prin urmare, starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă.

Sentinţa recurată este nelegală şi prin prisma aprecierilor referitoare la temeinicia anulării lucrării pentru îngroşarea unor buline, aceasta fiind total disproporţionată în condiţiile în care nu există o dovadă certă că timpul de lucru a fost corect măsurat de supraveghetoare şi că cele 2 secunde cu care i s-a reproşat recurentei-reclamantă că ar fi depăşit timpul şi, în lipsa unui ceas din sala de concurs, apare ca discriminatorie.

Pentru aceste motive solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare, admiterea acţiunii.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 22 iunie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite recursul, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat anularea procesului-verbal de fraudă din data de 25.10.2020, a sancţiunii de anulare a lucrării pentru fraudă, obligarea pârâtului la corectarea lucrării sale, cu validarea rezultatului, anularea hotărârilor secţiei pentru judecători a CSM nr. 1404, 1405/26.11.2020 referitoare la respingerea contestaţiei sale.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând, în esenţă, că procesul-verbal de constatare a fraudei este o operaţiune administrativă, tehnică, întrucât se situează între actul administrativ de declanşare a concursului şi serveşte la pregătirea actului final de validare a concursului, prin hotărâri ale secţiei corespunzătoare a CSM, precum şi faptul că depăşirea timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă este dovedită, necontestată şi se înscrie în ipoteza de aplicare a art. 19 alin. (6) din HCSM nr. 1348/2019, aspect care împiedică o judecată în echitate. O judecată în echitate nici nu este posibilă în materia controlului de legalitate obiectiv asupra actelor sau operaţiunilor administrative. Nici regulamentul de concurs sau legea nr. 554/2004 nu permit o judecată în echitate, aşa cum a solicitat reclamanta în ultima parte a acţiunii.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs de faţă, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Cu privire la recursul declarat de către recurentul-pârât prin care se invocă dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Subsumat acestui motiv de recurs, recurenta-reclamantă formulează critici cu privire la natura juridică a procesului-verbal de fraudă şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 19 alin. (5) din HCSM nr. 1348/2019.

În cauza de faţă acest motiv este incident, având în vedere că interpretarea pe care prima instanţă a dat-o dispoziţiilor legale este greşită.

Astfel, Înalta Curte constată că, prin procesul-verbal de fraudă s-a reţinut că recurenta-reclamantă a participat la concursul de promovare pe loc a judecătorilor din data de 25.10.2020 şi ca urmare a faptului că a continuat să completeze teza de concurs prin îngroşarea unei buline ulterior expirării timpului de concurs, a fost întocmit procesul-verbal, iar aceasta a fost sancţionată cu eliminarea din concurs.

Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 19 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor din 17.09.2019 aprobat prin Hotărârea secţiei pentru judecători nr. 1348/2019 are următorul conţinut:

(1) Se interzice candidaţilor să deţină asupra lor pe timpul desfăşurării probei scrise orice fel de lucrări care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum şi orice mijloc electronic de comunicare. Candidaţii pot folosi în timpul concursului acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menţionată explicit în tematica şi bibliografia de concurs. Supraveghetorii verifică respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziţii duce la eliminarea din sală a candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

(2) Candidaţii se aşază în ordine alfabetică, conform listelor afişate. Candidaţii primesc teze de concurs tipizate pe care îşi scriu cu majuscule numele şi prenumele şi completează citeţ celelalte date de pe colţul paginii care urmează să fie lipit, precum şi coli obişnuite pentru ciorne, marcate cu ştampila Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Colţul tezei de concurs tipizate se lipeşte şi se ştampilează în momentul predării lucrării, numai după ce persoanele care supraveghează în sală au verificat identitatea candidaţilor şi completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce responsabilii de sală semnează în interiorul porţiunii din pagină care urmează să fie sigilată.

(4) Înscrierea numelui candidatului pe tezele tipizate în afara rubricii care se sigilează şi orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective.

(5) Frauda dovedită atrage eliminarea candidatului din concurs. Se consideră fraudă şi încălcarea dispoziţiilor alin. (1) şi (4). În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele constatate şi măsurile luate, iar lucrarea scrisă se anulează cu menţiunea "fraudă". Procesul-verbal se comunică comisiei de organizare a concursului şi candidatului respectiv.

(6) Sancţiunea prevăzută la alin. (5) se aplică şi pentru depăşirea timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă, stabilit potrivit art. 17 alin. (2).

Având în vedere aceste dispoziţii, Înalta Curte constată că este întemeiată critica recurentei-reclamante conform căreia starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă.

Astfel, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor, aprobat prin Hotărârea secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1348/2019 sancţionează cu măsura eliminării din concurs şi fapta depăşirii timpului pentru formularea răspunsurilor la proba scrisă tip grilă, stabilit potrivit art. 17 alin. (2).

Or, în cauza de faţă, din chiar consemnările existente în cuprinsul procesului-verbal făcute de membrii comisiei de concurs, rezultă că "după expirarea timpului de concurs candidata A. a continuat să îngroaşe o bulină de răspuns de pe foaia cu răspunsuri timp de 2-3 secunde".

În acest context, se poate observa că îngroşarea, iar nu colorarea unei buline nu poate fi considerată o acţiune prin care candidatul a completat foaia de concurs cu o notaţie nouă care să nu fi fost completată anterior şi prin care să depăşească timpul de concurs, precum şi faptul că, fracţiunea de timp de 2-3 secunde se încadrează în marja de timp de care un executant se poate prevala pentru a procesa informaţia transmisă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că starea de fapt expusă în cuprinsul procesului-verbal nu se încadrează în niciuna dintre ipotezele prevăzute de art. 19 din Regulament ca fiind fraudă, astfel că, acţiunea dedusă judecăţii apare ca întemeiată şi va fi admisă, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu interpretarea greşită a normelor de drept material.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va admite cererea de chemare în judecată, va anula Hotărârile nr. 1404 şi nr. 1405/26.11.2020 emise de pârât şi procesul-verbal de fraudă întocmit în data de 25.10.2020 cu consecinţa revenirii asupra măsurii de anulare a lucrării de concurs şi a revenirii asupra măsurii eliminării din concurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 967 din 17 iunie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Admite cererea de chemare în judecată formulate de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

Anulează Hotărârile nr. 1404 şi nr. 1405/26.11.2020 emise de pârât şi procesul-verbal de fraudă întocmit în data de 25.10.2020 cu consecinţa revenirii asupra măsurii de anulare a lucrării de concurs şi a revenirii asupra măsurii eliminării din concurs.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 iunie 2022.