Şedinţa publică din data de 16 februarie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 3 octombrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate a contestat Raportul de evaluare al Inspectiei de Integritate din cadrul Agentia Nationala de Integritate încheiat sub nr. x din 19.09.2017.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 209/2018 pronunţată în data de 2 aprilie 2018, Curtea de Apel Craova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect conflict de interese/incompatibilitate - constatate de ANI şi a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 întocmit de A.N.I.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 209/2018 pronunţată la 2 aprilie 2018 de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei, pe fond respingerea contestaţiei ca netemeinică şi menţinerea raportului de evaluare.
În cuprinsul motivelor de recurs susţine că raţionamentul instanţei de fond este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente.
În acest sens arată următoarele:
- regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de lege, fiind interzis cumulul de calităţi, raţionamentul instanţei fiind eronat, atunci când a reţinut că recurentul reclamant a acţionat pentru un interes social şi nu personal;
- nu s-a observat faptul că reclamantul putea fi pus în situaţia de a alege între interesul şcolii şi cel al unităţii administrative teritoriale al cărei reprezentant este conform dispoziţiilor art. 97 alin. (7) alit. a) şi art. 63 alin. (1) lit. c) şi alin (4) lit. a) şi b) din Legea nr. 1/2011;
- în perioada 22 iunie 2012 - 30 mai 2013 pentru care s-a reţinut starea de incompatibilitate legiuitorul a prevăzut clar care sunt incompatibilităţile, art. 91 din Legea nr. 1/2011 şi art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind clar că primarul are obligaţia de a-şi desemna un reprezentant în consiliile de administraţie al unităţilor de învăţământ.
- hotărârea instanţei de fond încalcă principiul neretroactivităţii şi principiul ultraactivităţii legii civile, întrucât Ordonanţa de Urgenţă 49/2014 a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat incompatibilitatea intimatului reclamant.
4. Apărări formulate în cauză
Intimatul-reclamant a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 7 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 25 mai 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 2 februarie 2021, prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2019.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs invocat, a apărărilor din întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, faţă de următoarele considerente:
Agenţia Naţională de Integritate a întocmit raportul de evaluare nr. x/19.09.2017 prin care a reţinut că se identifică elemente de nerespectare de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităţilor prevăzut de Legea nr. 161/2003, întrucât în perioada 22.06.2012 - 30.05.2013, simultan cu exercitarea funcţiei de primar al comunei Verbiţa, judeţ Dolj, a deţinut şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Scolii Gimnaziale Vebiţa, judeţul Dolj.
Instanţa de fond a anulat raportul de evaluare constatând că situaţia de incompatibilitate reţinută se verifică prin prisma împrejurărilor de fapt şi a dispoziţiilor legale incidente. Actele dosarului atestă că reclamantul a fost validat în funcţia de primar al comunei Verbiţa pentru 3 mandate consecutive, în perioada 2012-2020. Totodată, Procesul-verbal din 29 aprilie 2010 atestă că reclamantul a fost desemnat ca reprezentant în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Verbita, judeţ Dolj.
Instanţa a invocat considerentele Deciziei nr. 167/2015 a Curţii Constituţionale a României - paragraful 27 şi a constatat că analiza situaţiei de incompatibilitate nu se poate rezuma la aspectele formale, ci trebuie analizate circumstanţele concrete ale cauzei, iar din probele administrate (lipsa oricărei remuneraţii) rezultă că reclamantul, ca primar al comunei Verbiţa, a acţionat pentru un interes social şi nu unul personal, ce corespunde scopului urmărit de instituţiile publice, deci pentru o cauză de utilitate publică, nesubzistând niciun interes de natură patrimonială.
Pe de altă parte, această situaţie de incompatibilitate a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învăţământului prin O.U.G. nr. 49/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014, unde la art. 96 alin. (2) se arată:"În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local."
Din analiza activităţii în cadrul Consiliului de Administraţie al liceului se poate observa că reclamantul a acţionat în sprijinul şcolii şi al comunităţii, a participat la luarea unor decizii benefice elevilor şi părinţilor, fără a primi o compensaţie, iar în calitate de primar a iniţiat numeroase proiecte de dezvoltare locală, astfel că acţiunile sale au urmărit numai satisfacerea interesului public şi în niciun caz a interesului personal, reclamantul nefiind în stare de incompatibilitate.
Pe fondul cauzei, instanţa de control judiciar constată că sentinţa este nelegală, faţă de următoarele considerente:
Situaţia de fapt reţinută prin raportul de evaluare a cărui anulare se solicită nu a fost contestată de reclamant, care a susţinut că a deţinut în acelaşi timp funcţia de primar şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Verbiţa, judeţul Dolj.
Conform art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:
d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".
De asemenea, potrivit art. 96 din Legea nr. 1/2011, "(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor: primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă".
Din aceste dispoziţii legale rezultă că există o încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor în situaţia în care primarul deţine şi calitatea de membru în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.
Starea de incompatibilitate a reclamantului a fost reţinută prin prisma funcţiei de primar, art. 87 a cărui încălcare a fost reţinută în cauză face parte din Secţiunea a 4-a - Incompatibilităţi privind aleşii locali a legii susmenţionate.
În considerentele sentinţei s-a reţinut incidenţa Deciziei nr. 167/2015 a Curţii Constituţionale a României - paragraful 27 în care se menţionează:
"De asemenea, Curtea constată că susţinerile privind înţelegerea conţinutului normelor juridice criticate prin corelare cu alte dispoziţii legale vizează interpretarea şi aplicarea legilor în cauza dedusă judecăţii. Curtea precizează că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcţiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării contestaţiei împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului public şi evitare a conflictului de interese."
Instanţa de control judiciar constată că particularităţile prezentului litigiu, la care face referire prima instanţă, respectiv: lipsa oricărei remuneraţii, reclamantul a acţionat pentru un interes social şi nu unul personal, ce corespunde scopului urmărit de instituţiile publice, deci pentru o cauză de utilitate publică, nesubzistând niciun interes de natură patrimonială, nu sunt de natură să justifice soluţia de anulare a raportului de evaluare.
Instanţa de fond a mai reţinut că reclamantul a acţionat în sprijinul şcolii şi al comunităţii, a participat la luarea unor decizii benefice elevilor şi părinţilor, fără a primi o compensaţie, iar în calitate de primar a iniţiat numeroase proiecte de dezvoltare locală, astfel că acţiunile sale au urmărit numai satisfacerea interesului public şi în niciun caz a interesului personal.
Înalta Curte constată că aceste considerente nu pot fi reţinute în sprijinul nelegalităţii raportului de evaluare având în vedere că dispoziţiile legale a căror încălcare s-a constatat nu condiţionează existenţa stării de incompatibilitate de obţinerea unei compensaţii, a unui venit din desfăşurarea activităţii în calitate de membru în Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, simpla deţinere simultană a acestei calităţi şi a funcţiei de primar fiind suficientă pentru a face aplicabile dispoziţiile legale privind existenţa stării de incompatibilitate. În plus, intimatul reclamant a desfăşurat efectiv activitate în cadrul Consiliului de Administraţie al şcolii nefiind vorba despre o simplă deţinere a celor două calităţi.
Natura interesului la care se referă prima instanţă, respectiv dacă acesta este unul public sau unul personal, prezintă relevanţă sub aspectul existenţei conflictului de interese şi nu a stării de incompatibilitate, art. 70 din Legea 161/2003 stabilind că "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative".
Or, în cauză, s-a reţinut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate şi nu în conflict de interese, astfel că natura interesului nu prezintă relevanţă.
Un alt argument al primei instanţe se referă la faptul că situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învăţământului prin O.U.G. nr. 49/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014, care la art. 96 alin. (2) permite primarului să facă parte din Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ.
Nici această prevedere legală nu poate fi reţinută în cauză, întrucât, în principal legea nu poate fi aplicată retroactiv, ea având efecte pentru viitor, iar, în subsidiar, starea de incompatibilitate a încetat la data de 30 mai 2013 anterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Legii învăţământului prin O.U.G. nr. 49/2014.
Pentru considerentele expuse, constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, va respinge acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE împotriva sentinţei nr. 209/2018 din data de 2 aprilie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi rejudecând cauza:
Respinge acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2021.