Şedinţa publică din data de 16 februarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani, reprezentată legal prin Preşedinte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat anularea Deciziei nr. 223/26.07.2016, emisă de Unitatea de Soluţionare a Contestaţiilor POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.04.2016 emisă de către Direcţia de Constatare şi Stabilire Nereguli, aferentă proiectului cod SMIS 12156, cu titlul "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Botoşani", beneficiar Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani şi obligarea pârâtului la restituirea către reclamantă a sumei de 37.270,96 RON, reprezentând: 25.967,48 RON contribuţie din fonduri U.E.; 3.971,48 RON contribuţie publică naţională de la bugetul de stat şi 7.332,00 RON T.V.A. aferentă.
Prin sentinţa nr. 68 din 21.04.2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; A anulat Decizia nr. 223 din 26.07.2016 privind soluţionarea contestaţiei emisă de MDRAP; A anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 28.04.2016 emisă de MDRAP şi a obligat pârâtul la restituirea către reclamantă a sumei de 37.270,96 RON.
Împotriva sentinţei nr. 68 din 21.04.2017 a formulat recurs Ministerul Fondurilor Europene Bucureşti (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene).
Prin decizia nr. 6564/19.12.2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva sentinţei nr. 68 din 21 aprilie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal. A casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
În esenţă, Înalta Curte a reţinut că prima instanţă era ţinută să analizeze dacă în cauză s-a produs vreo neregulă, aşa cum aceasta este definită de jurisprudenţa comunitară şi, ulterior să aprecieze asupra legalităţii corecţiei aplicate de către pârâtă.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 20.07.2020 sub nr. x/2017*.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 109 din 16 noiembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Judeţului Botoşani prin Preşedintele Consiliului Judeţean, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene Bucureşti (fost Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene), ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 109 din 16 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani prin Preşedintele Consiliului Judeţean, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, în sensul admiterii acţiunii şi anularea actelor administrativ fiscale contestate.
Sub un prim aspect a arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra incidenţei în cauză a prevederilor art. 6 alin. (3)3 din O.U.G. nr. 66/2011, conform cărora pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură formală, care nu au nici un potenţial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale, apreciind recurenta că cerinţele impuse prin invitaţia de participare nu au avut vreun impact financiar, nici asupra proiectului, nici asupra contractului, nefiind justificată aplicarea unei reduceri financiare în cauză.
Contrar susţinerilor instanţei de fond, consideră recurenta-reclamantă că nu poate fi restrictivă cerinţa de a nu fi înscrise menţiuni cu privire la aplicarea prevederilor legale referitoare la insolvenţă şi faliment din ţara de origine a ofertantului sau asupra faptului ca societatea se află în incapacitate de plată, întrucât autoritatea contractantă are acest drept în temeiul prevederilor art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006.
De asemenea, apreciază că instanţa de fond a interpretat în mod deficitar legislaţia din domeniul achiziţiilor publice, întrucât, în ceea ce priveşte cerinţa conform căreia media profitului ofertantului trebuie să fie pozitivă pe ultimii 3 ani financiari încheiaţi, aceasta este pe deplin justificată potrivit prevederilor art. 184 din O.U.G. nr. 34/2006.
În ceea ce priveşte solicitarea privind experienţa similară, consideră recurenta că în mod eronat instanţa de fond a apreciat că nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit, întrucât aceasta este o cerinţă de calificare pe care o autoritate contractantă are dreptul de a o impune, pentru a se asigura că ofertanţii participanţi la procedura de achiziţie publică au expertiza necesară să-şi îndeplinească corespunzător toate obligaţiile, în eventualitatea în care vor fi declaraţi câştigători.
În privinţa ultimei presupuse nereguli, aceea că cerinţa referitoare la atestarea consultantului tehnic este nerelevantă în raport cu obiectul contractului, consideră că instanţa de fond susţine în mod eronat că activitatea acestuia este de supraveghere şi nu de verificare, opinând că doar persoanele cu experienţă profesională dovedită prin deţinerea unor certificate/atestate recunoscute ar fi avut capacitatea de a rezolva problemele care au intervenit pe parcursul implementării proiectului şi implicit a derulării contractului de lucrări.
În concret, în condiţiile în care rolul consultantului tehnic este acela de a monitoriza activitatea executantului dar şi cea a dirigintelui de şantier, consideră recurenta că modalitatea prin care un expert tehnic poate dovedi neîndoielnic capacitatea profesională de a îndeplini activităţi impuse prin caietul de sarcini este atestarea ca expert autorizat RTE, atestat MLPAT, respectiv autorizaţia de diriginte de şantier, reieşind cu prisosinţă relevanţa acestei cerinţe raportat la activitatea specifică a calificării solicitate.
În fine, cum legislaţia aflată în vigoare la data iniţierii şi derulării procedurii nu distingea ca restrictive astfel de condiţii, consideră recurenta că nu se poate vorbi de o nerelevantă ori o disproporţionalitate a unor solicitări minime, normale şi totodată obligatorii în cadrul contractului în discuţie, instituite doar în scopul asigurării unor servicii de calitate şi a derulării în condiţii optime a întregului proiect, în justificarea impunerii cerinţelor, în concordanţă cu prevederile art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă având în vedere că proiectul este de importanţă strategică majoră în regiune.
În concluzie, pentru argumentele prezentate, recurenta-reclamantă consideră că hotărârea primei instanţe este bazată pe simple supoziţii şi aprecieri formale, lipsite de temei juridic, neputând constitui o motivare fondată în respingerea acţiunii.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta-reclamantă ca nefondat, apreciind că sentinţa atacată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente în materia achiziţiilor publice.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 18 martie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 27 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, cauza fiind ulterior amânată pentru data de 9 noiembrie 2021.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
La data de 26.10.2010 între părţi s-a încheiat Contractul de finanţare cu nr. x prin care pârâtul a acordat reclamantei o finanţare nerambursabila pentru implementarea proiectului "Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani".
În cadrul acestui proiect s-a desfăşurat şi procedura de achiziţie publică potrivit reglementărilor din O.U.G. nr. 34/2006, pentru atribuirea contractului de "servicii generale de consultanţă în management pentru proiectul Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani".
Procedura de achiziţie s-a finalizat prin încheierea contractului de servicii nr. x/23.02.2011, preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil prestatorului de către achizitor fiind de 330.500 RON, la care se adaugă 79.320 RON TVA.
La data de 28.04.2016, Direcţia Constatare şi Stabilire Nereguli - Serviciul Constatare şi Stabilire Nereguli - POR, în urma verificărilor făcute asupra procedurii de atribuire a contractului de servicii nr. x/23.02.2011, a emis Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sub nr. x.
Prin acest act s-a constatat ca s-au încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 45 alin. (2), art. 176 - 179, art. 185, art. 188 alin. (2) si art. 192 din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi dispoziţiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 concretizate în patru abateri de la dispoziţiile legale ce au condus la restricţionarea participării operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului prin impunerea de cerinţe minime de calificare nelegale.
Pentru neregulile constatate structura de control a aplicat o corecţie de 10% la valoarea contractului verificat, respectiv corecţia prevăzută de Anexa la H.G. nr. 519/2014, partea I, lit. A), pct. 9 (prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire sunt stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii).
Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.04.2016 a fost contestată în procedura administrativă şi prin Decizia nr. 223/26.07.2016, Unitatea de Soluţionare a contestaţiilor POR din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a respins contestaţia formulată de UAT Judeţul Botoşani, ca neîntemeiată.
În aceste condiţii, instanţa de contencios administrativ şi fiscala a fost învestită cu prezenta acţiune prin care reclamanta a formulat critici de nelegalitate şi netemeinicie relativ la neregulile constatate prin actele administrativ fiscale supuse controlului de legalitate.
Soluţionând cauza, curtea de apel a găsit neîntemeiate toate motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de către recurenta-reclamantă, soluţia fiind însuşită şi de instanţa de control judiciar, întrucât reflectă aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente la situaţia de fapt.
Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reţine că neregulile constatate vizează abateri de la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
În concret, referitor la atribuirea contractului de servicii încheiat cu Asocierea S.C. A. S.R.L. - S.C. B. S.R.L., s-a constatat că autoritatea contractantă, în cadrul procedurii de achiziţie, a solicitat următoarele criterii de selecţie:
- pentru demonstrarea capacităţii de exercitare a activităţii profesionale:
"ofertantul trebuie să prezinte documentele edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică în conformitate cu prevederile din ţara în care ofertantul este stabilit. Documentele depuse de ofertanţi vor fi valabile la data deschiderii ofertelor şi trebuie să ateste faptul că (…) nu sunt înscrise menţiuni cu privire la aplicarea prevederilor legale referitoare la insolventă şi faliment din tara de origine a ofertantului sau asupra faptului ca societatea se afla în incapacitate de plată";
- pentru demonstrarea situaţiei economico-financiare s-a solicitat ca:
"media profitului ofertantului trebuie sa fie pozitiva pe ultimii 3 ani financiari încheiaţi (2007, 2008, 2009). (…) operatorul economic trebuie să facă dovada că derulează o activitate cu rezultat pozitiv şi nu încearcă astfel să-şi acopere prin acest proiect un eventual deficit financiar";
- pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale s-a cerut ca "ofertantul (operator economic sau membrii asocierii împreuna) trebuie sa fi finalizat sau să deruleze în ultimii ani împliniţi la data termenului limită pentru depunerea ofertei, cel puţin un contract de servicii de consultanta pentru proiecte cofinanţate prin POR, a cărui valoare fără TVA, sa fie de minim 300.000 RON";
- pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale referitoare la persoanele responsabile cu îndeplinirea contractului reclamanta a mai solicitat pentru expert 3 Consultant tehnic, specializare - "atestat MLPAT Responsabil tehnic cu execuţia în domeniile construcţii civile, industriale si agrozootehnice".
Prin răspunsul nr. 2 la solicitarea de clarificări postat în SEAP la data de 24.01.2011, reclamanta a precizat ca acceptă ca specializare şi diriginte de şantier pentru domeniile construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Potrivit art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 (în vigoare la data derulării procedurii de achiziţie publică) "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire".
De asemenea, potrivit art. 179 din acelaşi act normativ, "Autoritatea contractanta are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătura concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit, în acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire, precum si documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia."
Totodată, conform dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în vigoare la data aplicării procedurii de achiziţie, "Autoritatea contractanta nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o nota justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."
Sub un prim aspect, Înalta Curte constată că nu au fost expuse concret argumente pentru analiza motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. indicat de recurenta-reclamantă, din care să rezulte că sentinţa recurată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază, ar cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, pe care instanţa de recurs să le analizeze şi care să permită examinarea hotărârii recurate prin prisma acestui motiv de casare.
Prima instanţă a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legale anterior redate, în condiţiile în care, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în documentaţia de atribuire au fost inserate cerinţe prin care a fost restricţionat accesul ofertanţilor la procedura de achiziţie publică.
Referitor la susţinerea recurentei conform căreia, instanţa de fond nu s-ar fi pronunţat asupra incidenţei în cauză a dispoziţiilor art. 6 alin. (3)3 din O.U.G. nr. 66/2011, în conformitate cu care pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziţie de natură formală, care nu au nici un potenţial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale, pe de o parte, astfel cum se poate observa, această apărare nu a fost invocată de reclamantă nici în cadrul contestaţiei administrative şi nici în faţa instanţei de fond.
Pe de altă parte, corecţia financiară, în raport de prevederile art. 2 alin. (2), art. 45 alin. (2), art. 176 - 179, art. 185, art. 188 alin. (2) şi art. 192 din O.U.G. nr. 34/2006 cu referire la dispoziţiile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, a fost aplicată în conformitate cu dispoziţiile din Anexa H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecţiilor financiare aplicabile pentru abaterile prevăzute în anexa la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Partea I, lit. A), Secţiunea "Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire", pct. 9 (prin anunţul de participare sau prin documentaţia de atribuire sunt stabilite criterii de selecţie/atribuire ilegale şi/sau discriminatorii), care prevăd o corecţie de 25%, care poate fi redusă la 10% sau 5% în funcţie de gravitate. S-a ţinut cont de faptul că valoarea estimată a contractului este sub pragul de publicare în JOUE şi de faptul că, în conformitate cu Raportul Procedurii nr. x/15.02.2011 a fost depusă în vederea atribuirii contractului o singură ofertă care a îndeplinit criteriile minime de calificare, s-a apreciat că abaterea este de nivel mediu şi s-a aplicat o corecţie de 10% din valoarea solicitată la rambursare pentru acest contract.
Valoarea corecţiei financiare a fost stabilită la suma de 33.050 RON, la care se adaugă TVA aferentă în valoare de 7.932 RON, aplicată la valoarea contractului nr. x/23.02.2011 încheiat de reclamantă cu prestatorul S.C. A. S.R.L. în asociere cu S.C. B. S.R.L..
Astfel, susţinerile privind faptul că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra incidenţei în cauză a prevederilor referitoare la lipsa unui impact financiar, nu pot fi avute în vedere de instanţa de control judiciar, existenţa prejudiciului fiind avută în vedere de organul constatator, aspect ce rezultă nemijlocit din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare încheiată la data de 28.04.2016.
De asemenea, Înalta Curtea reţine, în acord cu prima instanţă, că o societate în insolvenţă, în etapa de observaţie sau de reorganizare, nu poate fi exclusa din procedura de atribuire fără încălcarea principiilor reglementate de art. 2 alin. (2) lit. a), b) şi e) din O.U.G. nr. 34/2006 precum şi a dispoziţiilor art. 181 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ.
Legea nr. 85/2006, aplicabilă în speţă, prevede la art. 49 că "pe perioada de observaţie, debitorul va putea să continue desfăşurarea activităţilor curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente (…)" iar la art. 103 că "În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea comercială, fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment, în condiţiile art. 107 şi următoarele.
Prin urmare, se poate concluziona cu uşurinţă că persoanele juridice aflate în perioada de observaţie sau în reorganizare au drepturi egale cu orice alţi ofertanţi, neexistând o justificare pentru a fi excluse din procedura de atribuire prevăzută de O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, câtă vreme o astfel de societate îşi poate continua activităţile curente şi poate efectua plăţi către creditorii cunoscuţi.
Având în vedere aceste aspecte, instanţa de control judiciar constată că susţinerile recurentei-reclamante, referitoare la faptul că o asemenea cerinţă nu poate fi restrictivă prin raportare la prevederile art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, sunt nefondate.
În ceea ce priveşte cerinţa referitoare la media profitului ofertantului, condiţie apreciată de recurenta-reclamantă ca fiind pe deplin justificată prin raportare la dispoziţiile art. 184 din O.U.G. nr. 34/2006, se constată că în mod corect a reţinut prima instanţă că folosirea acestui criteriu de calificare este nerelevantă în speţă în raport de activităţile enumerate în Caietul de sarcini, aceste activităţi neputând fi influenţate de existenţa sau inexistenţa profitului.
Înalta Curte nu poate reţine nici alegaţiile recurentei-reclamante referitoare la relevanţa experienţei similare şi la atestarea consultantului tehnic, judecătorul fondului concluzionând în mod corect că demonstrarea capacităţii printr-un contract de servicii pentru implementarea unui proiect finanţat din fonduri europene sau experienţă în derularea unor astfel de contracte, reprezintă o cerinţă restrictiva având în vedere că serviciile prestate trebuie să respecte legislaţia în materie, indiferent de sursa de finanţare, fiind astfel încălcate dispoziţiile art. 178 alin. (2) si 179 din O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la data procedurii de achiziţie publică.
De asemenea, Înalta Curte constată că şi celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal, starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.
Constatând, aşadar, că sunt întemeiate constatările autorităţii intimate în sensul săvârşirii de către recurentă de abateri în procedura de atribuire a contractului de servicii nr. x/23.02.2011, instanţa de control judiciar reţine că sunt legale actele administrative contestate prin care, în temeiul pct. 9 secţiunea A partea I Anexa la H.G. nr. 519/2014 a fost aplicată recurentei-reclamante o corecţie financiară de 10% din valoarea contractului.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani prin Preşedintele Consiliului Judeţean împotriva sentinţei nr. 109 din 16 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 februarie 2022.