Fonduri europene. Contract de finanțare Solicitarea de dobânzi pentru procesarea cu întârziere a cererilor de rambursare aferente proiectului la care reclamanta are calitate de partener. Contestație împotriva Scrisorii de respingere la plată. Excepția lipsei calității procesuale active a partenerului de proiect. Excepția lipsei calității procesuale pasive a directorului AMPOSDRU din cadrul Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene
Legea nr. 554/2004, art. 24 alin. (2)
HG nr.52/2018 art.4 alin .(1)
Răspunderere pentru soluţionarea cu întârziere a cererilor de rambursare poate fi invocată numai de către beneficiar, iar nu şi de către un partemer al acestuia, care nu este parte în raport juridic născut în temeiul contractului de finanţare.
Astfel fiind, cum în cauză reclamanta nu a avut calitate a de Beneficiar ci pe aceea de Partener în cadrul executării contractului de finanţare, soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale a acesteia a fost corect dispusă de către prima instanţă
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a directorului AMPOSDR în ceea ce priveşte cererea părţii de obligare la plata unei amenzi în temeiul art.24 alin.(2) din Legea nr.554/2004, Înalta Curte statuează faptul că, în mod correct , calitatea procesuală pasivă a fost stabilită în persoana conducătorului autorităţii publice, fără a fi însă necesară şi identificarea acestuia.
ÎCCJ, SCAF - Decizia nr. 420 din 28 ianuarie 2021
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată, la data de 24.09.2015, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. “A” SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - AMPOSDRU, Ministerul Fondurilor Europene - prin Ministerul Finanţelor Publice şi Universitatea din Piteşti,
- obligarea pârâtului de rang I şi II la plata sumei de 85.788,87 lei reprezentând dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei Cereri de rambursare aferente proiectului POSDRU/87/1.3/S/61991 finanţat prin Contractul de finanţare încheiat cu AMPOSDRU sub numărul E 8321/ 29.10.2010, potrivit tabelului Anexa I (potrivit Instrucțiunii nr. 57/20.02.2012 a Ministerului Fondurilor Europene şi art.124, art. 120 şi art.70 din Codul de procedura fiscală);
- să se constate nelegalitatea procesării Cererilor de rambursare, în sensul soluţionării acestora peste termenul legal de 45 de zile potrivit Instrucțiunii nr. 57/ 20.02.2012 a Ministerului Fondurilor Europene şi art.124, art.120, art.70 din Codul de procedură fiscală, după cum urmează;
- obligarea pârâților de rang I şi II la soluţionarea şi comunicarea răspunsului la contestaţia „solicitare de clarificări” formulate împotriva Scrisorii de respingere a Cererii de plată nr. 2 privind încadrarea ca neeligibile a unor cheltuieli şi comunicată partenerului principal, pârât de rang IV, sub nr. 9683/ 06.07.2015, la care nu a mai primit niciun fel de răspuns;
- stabilirea, în sarcina pârâţilor, a unui termen de executare de 30 de zile a obligațiilor de la petitul 1, 2 şi 4, sub sancţiunea amendării directorului AMPOSDRU cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, potrivit art. 24 alin.(2) din Legea nr. 554/2004.
În cursul judecăţii, după efectuarea raportului de expertiză încuviințat în cauză, reclamanta a precizat cuantumul cererii de chemare în judecată, faţă de concluziile raportului de expertiză, solicitând plata sumei de 65.942,06 lei cu titlu de dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei cereri de rambursare, potrivit variantei I, Anexa 1 la raportul de expertiză.
În subsidiar, în situaţia în care instanța va considera că prezentul raport juridic nu este unul de drept fiscal, a solicitat admiterea cererii în sensul obligării pârâților la plata dobânzii calculate potrivit variantei II, Anexa 2 la raportul de expertiză, respectiv obligarea pârâtului de rang I şi II la plata sumei de 49.612,36 lei reprezentând dobânzi aferente procesării cu întârziere a fiecărei cereri de rambursare aferente proiectului.
2. Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 141 din 23 iunie 2017, Curtea de Apel Alba Iulia a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerului Fondurilor Europene (devenit Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene) reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice,
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocată de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene prin Ministerul Finanţelor Publice şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. “A” SRL în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – AMPOSDRU, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată de către o persoană fără calitate procesuală activă.
A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Universităţii din Pitești şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu Universitatea din Piteşti, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis excepţia lipsei de obiect a petitului 3 şi, în consecinţă, a respins ca rămasă fără obiect solicitarea reclamantei de obligare a pârâţilor AMPOSDRU şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene să soluţioneze şi să comunice răspunsul la solicitarea de clarificări formulată împotriva scrisorii de respingere a cererii de plată nr. 2 comunicată sub nr. 9683/ 06.07.2015.
A respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a directorului AMPODRU.
A respins ca prematură solicitarea reclamantei de obligare a directorului AMPODRU la plata unei amenzi conform art. 24 alin. (2) din Legea 554/2004.
3. Calea de atac exercitată
3.1 Împotriva acestei hotărâri, reclamanta S.C. “A“ SRL a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin.(1) pct. 8 Cod procedură civilă, solicitând, în principal, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, sau, în subsidiar, casarea hotărârii şi, în rejudecare pe fond, admiterea cererii astfel cum a fost precizată.
Recurenta-reclamantă susţine că admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active pornește de la o interpretare şi premisă greşite, reţinându-se în mod eronat că raportul juridic dedus judecăţii este cel rezultat din Contractul de finanţare POSDRU/87/1.3./S/61991 şi că acest este legat doar între beneficiarul Universitatea Cluj-Napoca şi AMPOSDRU.
Această constatare este incorectă şi incompletă, deoarece instanţa de fond a redus, în mod superficial şi fără o viziune clară, raportul juridic de drept administrativ doar între cele două autorităţi, însă acţiunea este circumscrisă unui raport juridic complex, impus de Contractul de finanţare cadru E 8321/ 29.10.2010, dar şi de Acordul de parteneriat nr.8136/ 04.09.2009.
Acordul de parteneriat face parte integrantă din contractul de finanţare, însă prima instanţă interpretează eronat disp. art.9.7, conform cărora „în termen de 20 de zile lucrătoare de la data primirii facturilor şi deconturilor de la parteneri şi a existenţei în contul proiectului a sumei aferente acestor facturi/ deconturi virate de Autoritatea de management AMPOSDRU.
Or, această sintagmă confirmă interdependența dintre cele două acte care au generat împreună un raport juridic de drept administrativ complex.
Prin admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active, instanţa de fond a golit de conţinut raportul juridic dedus judecăţii, în urma căruia recurentei-reclamante i-a fost adusă o vătămare care a generat un prejudiciu cert, legătura cauzală fiind evidentă prin faptul întârzierilor la plata sumelor cuvenite.
Admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active echivalează cu refuzul accesului la justiţie, în condiţiile în care recurenta-reclamantă este parte a raportului juridic dedus judecăţii, întârzierile AMPOSDRU la rambursarea cheltuielilor făcute în cadrul activităţilor din proiect având un efect negativ în patrimoniul societăţii.
În subsidiar, în situaţia reţinerii cauzei spre rejudecare, recurenta-reclamantă solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.
3.2. Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantă pentru neîntrunirea criticilor prevăzute de art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă şi respingerea recursului ca nefondat.
Se formulează totodată recurs incident, în privinţa respingerii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului şi a directorului AMPOSDRU şi se invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU, se arată că autoritatea de management nu este o structură în cadrul Ministerului sau o entitate de sine stătătoare, ci o calitate, o prerogativă, pe care o are Ministerul în virtutea atribuţiilor şi funcţiilor specifice privind gestionarea fondurilor europene nerambursabile pe domeniile aflate în sfera de competenţă a recurentului.
Potrivit disp. art.4 alin.(1) din HG nr.52/2018 privind organizarea şi funcţionarea MFE, AMPOSDRU nu este o entitate care ar putea fi chemată în judecată în mod distinct faţă de Minister şi care să poată fi obligată la efectuarea unor anumite operaţiuni administrative.
De asemenea, directorul AMPOSDRU nu are calitate procesuală pasivă, pentru motivele deja arătate dar şi pentru faptul că autoritatea de management nu este condusă de un director general.
În cadrul Ministerului s-a înfiinţat o direcție generală cu atribuţii în domeniu (în prezent, Direcţia Generală Programul European Capital Uman), dar directorul nu este conducătorul autorităţii publice şi în plus nu a fost nominalizată persoana care deţine funcţia publică a cărei sancţionare s-a solicitat prin cererea introductivă.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului a fost respinsă în mod greşit, deoarece cererile de rambursare şi de plată invocate de recurenta-reclamantă au fost remise Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, actualul Minister al Educaţiei Naţionale, potrivit art.10 din OUG nr.1/2017, astfel încât această entitate le-a soluţionat cu întârziere şi este responsabilă pentru daunele aduse societăţii.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Cu privire la excepţia nulităţii recursului formulat de reclamanta S.C. “A” SRL, ridicată de intimatul-pârât Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Înalta Curte va constata că cererea de recurs şi implicit criticile formulate de reclamantă cu privire la soluţia oferită de prima instanţă asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active se încadrează în cele prevăzute de art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă, aceasta indicând greşita interpretare şi aplicare a dispoziţiilor contractului de finanţare şi a acordului de parteneriat, îndeosebi cele prevăzute de art.9 lit.A alin.(2) şi art.9 lit.B alin.(5) din contract şi de art.9.7 din acordul de parteneriat.
Prin urmare, excepţia nulităţii recursului declarat de reclamantă va fi respinsă ca nefondată.
Analiza motivelor de casare
În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamanta S.C.”A” SRL
Înalta Curte reţine că prin intermediul acţiunii introductive, recurenta-reclamantă a solicitat obligarea intimaţilor-pârâţi AMPOSDRU şi Ministerul Fondurilor Europene la plata de dobânzi aferente procesării cu întârziere a cererilor de rambursare aferente proiectului la care reclamanta are calitate de partener, precum şi la soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Scrisorii de respingere a Cererii de plată nr.2 comunicată partenerului principal.
Prima instanţă a constatat că au calitatea de părţi la contractul de finanţare în discuţie, AMPOSDRU, ordonator de credite şi Universitatea din Pitești, beneficiar, la aceeaşi concluzie ajungând şi instanţa de recurs.
Potrivit disp. art.9 lit.A alin.(2) din contract, beneficiarul este singurul răspunzător pentru implementarea proiectului, atât pentru acţiunile sale, cât şi pentru cele ale partenerului.
De asemenea, disp. art.9 lit.B alin.(5) din contract conţin prevederi referitoare la soluţionarea cererilor de rambursare formulate de beneficiar, iar termenul de 45 zile pentru soluţionare are în vedere cererile beneficiarului.
Recurenta-reclamantă are calitatea de Partener I în cadrul proiectului şi numai partenerului principal îi revine responsabilitatea managementului proiectului.
Dispoziţiile art.9.5. din Acordul de parteneriat au în vedere transferurile efectuate de partenerul principal către ceilalţi parteneri, iar termenul de 20 zile se referă la această situaţie şi nu la termenele pentru soluţionarea cererilor de rambursare, în sarcina AMPOSDRU.
Prin urmare, instanţa de fond a reţinut în mod corect că răspunderea AMPOSDRU pentru soluţionarea cu întârziere a cererilor de rambursare poate fi invocată numai de către beneficiar, iar recurenta-reclamantă nu este parte a acestui raport juridic.
În concluzie, Înalta curte va constata că sunt nefondate criticile formulate de recurenta-reclamantă împotriva soluţiei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.
Se mai reţine că cererea subsidiară nu poate fi analizată în raport de soluţia deja menţionată.
Cu privire la recursul incident formulat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Recurentul-pârât a invocat, în calea de atac a recursului o excepţie absolută, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU, invocându-se faptul că Autoritatea de management nu este o structură în cadrul Ministerului sau o entitate de sine stătătoare, ci o prerogativă pe care o are Ministerul, astfel încât aceasta nu poate fi desemnată în judecată în mod distinct faţă de recurentul-pârât.
Înalta Curte constată că, în realitate, recurentul-pârât nu a invocat o veritabilă excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU, ci doar faptul că aceasta nu poate fi citată separat de Minister.
Faţă de acestea, se reţine că nu sunt întrunite motivele de nelegalitate întemeiate pe disp. art.488 alin.(1) pct.8 Cod procedură civilă, neputându-se identifica o normă de drept material încălcată de prima instanţă.
Cea de-a doua critică se referă la greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Fondurilor Europene, în prezent Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Critica este nefondată, Înalta Curte apreciind că reclamanta a înţeles să solicite de la pârâtul Ministerul Fondurilor Europene plata dobânzilor pentru procesarea cu întârziere a cererilor de rambursare, astfel încât, întrucât cererea nu s-a dezbătut pe fond, nu se poate afirma că pârâtul nu ar avea calitate procesuală pasivă în proces.
Cu privire la greşita respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a directorului AMPOSDRU, Înalta Curte reaminteşte considerentele referitoare la invocarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a AMPOSDRU şi, în plus, faţă de momentul la care s-a invocat excepţia, cererea părţii de obligare a directorului la plata unei amenzi în temeiul art.24 alin.(2) din Legea nr.554/2004 şi soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte acest capăt de cerere, calitatea procesuală pasivă a fost corect stabilită în persoana conducătorului autorităţii publice, fără a fi însă necesar la acest moment şi identificarea acestuia.
5. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Faţă de acestea, în temeiul art.496 Cod procedură civilă, coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004, modificată şi completată, recursurile vor fi respinse ca nefondate.