Extrădare pasivă. Preeminența dreptului internațional. Dubla incriminare
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Proceduri prevăzute în legi speciale. Proceduri prevăzute în Legea nr. 302/2004
Index alfabetic: - drept procesual penal
- contestație
- extrădare
Legea nr. 302/2004, art. 24, art. 52
Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, art.2
1.Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. nr. 111/2008, prevalează în raport cu Legea nr. 302/2004, republicată, aceasta din urmă fiind aplicabilă în situaţiile nereglementate de tratat.
2. Examenul dublei incriminări a faptelor pentru care se solicită extrădarea se realizează având în vedere doar legislaţia naţională de la momentul soluţionării cererii de extrădare.
I.C.C.J, Secția Penală, decizia nr. 638 din 18 octombrie 2022
Prin sentinţa penală nr. x din data de 20 septembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori, s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 52 din Legea nr. 302/2004, modificată, a fost admisă cererea de extrădare formulată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite ale Americii, Secţia Penală – Biroul Afacerilor Internaționale privind persoana extrădabilă A, din data de 10.09.2021, cu numărul de referinţă X, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerului Justiţiei din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina.
S-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării şi că persoana extrădabilă, A, nu a consimţit la predare şi nu a renunţat la drepturile conferite de regula specialităţii.
S-a dispus extrădarea şi predarea persoanei extrădabile A, cetăţean moldovean, aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, către autorităţile competente ale Statelor Unite ale Americii, respectiv Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă: cazul nr. x, în vederea judecării penale de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă cazul nr. x, în temeiul rechizitoriului emis pentru mai multe capete de acuzare, respectiv cap de acuzare nr. 1: conspirație la comiterea infracțiunii de spălare de bani – pedeapsa maximă 20 de ani închisoare, cap de acuzare 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10: spălare de bani – pedeapsa maximă de 20 de ani închisoare, cap de acuzare 20: conspirație la transportul bunurilor furate și primirea de bunuri furate - pedeapsa maximă de 5 ani închisoare și cap de acuzare 25, 26, 27 : primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional – pedeapsa maximă de 10 ani închisoare, cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art.17 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii.
S-a constatat că persoana extrădabilă, A, a fost reţinută şi arestată începând cu data de 09 mai 2022, ora 12:30.
În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a menţinut în continuare starea de arest a persoanei extrădabile A aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, în vederea extrădării şi predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 octombrie 2022 până la 02 noiembrie 2022, inclusiv.
S-a constatat că nu au fost ridicate şi sechestrate obiecte ori alte bunuri, documente sau bani de la persoana extrădabilă A.
În temeiul art. 76 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată şi art. 20 alin. (2), teza a II a din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, în esenţă, curtea de apel a reţinut că la data de 01.07.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a înaintat instanţei documentaţia comunicată de către Ministerul Justiţiei, după efectuarea controlului de regularitate internaţională, în temeiul art. 38 din Legea 302/2004, documentaţie ce cuprinde: cererea de extrădare, nota verbală nr. x din 23.06.2022, emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, înregistrată la Ministerul Justiției la data de 24.06.2022, prin care se solicită extrădarea cetățeanului moldovean, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, declarația sub jurământ în susținerea cererii de extrădare a numitului A, a procurorului adjunct B din cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord emisă la data de 25.05.2022, rechizitoriul emis la data de 21.02.2017 în dosarul cu nr. x împotriva lui A, mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord la data de 28.09.2017, dispozițiile legale aplicabile din Codul penal al Statelor Unite ale Americii, declarația sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 25.05.2022 de către domnul C, agent special, Biroul Federal de Investigații și fotografia persoanei extrădabile, toate traduse în limba română.
Din conţinutul documentelor şi a cererii de extrădare, Curtea a reţinut că autorităţile americane solicită extrădarea cetăţeanului moldovean A, în vederea judecării de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă: cazul nr. x, pentru comiterea, conform rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă cazul nr. x, pentru mai multe capete de acuzare.
S-a mai reţinut că Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă x, la data de 28.09.2017, a emis mandatul de arestare naţional, împotriva persoanei extrădabile A.
În cuprinsul cererii de extrădare, respectiv a notei nr. x emisă de Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, se arată că infracțiunile de care este acuzat A sunt pedepsite de legile din Statele Unite prin privarea de libertate pe o perioadă mai mare de un an și sunt cuprinse în articolul 2 din Tratat. În plus, termenul de prescripție american aplicabil nu împiedică urmărirea penală a lui A pentru faptele pentru care se solicită extrădarea.
Infracţiunile pentru care se solicită extrădarea persoanei urmărite au fost comise astfel cum rezultă din rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referinţă x.
A menţionat prima instanţă că a fost efectuat controlul de regularitate internațională, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004 şi că persoana extrădabilă, A, fiind audiată a declarat că nu îşi dă consimţământul la extrădare şi predarea sa către autorităţile americane, nu renunţă la regula specialităţii, că a înţeles conţinutul regulii specialităţii şi efectele consimţământului la extrădare şi nu face opoziţie cu privire la identitatea sa.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel Iaşi a constatat că sunt întrunite toate condiţiile cu privire la extrădare prevăzute de Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii şi de Legea nr. 302/2004, republicată, în ce priveşte cererea de extrădare formulată de autorităţile competente americane.
În esență, prima instanță a constatat că, în cauză, nu este incident nici un motiv de refuz al extrădării dintre cele obligatorii sau facultative, prevăzute de norma specială, respectiv de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, și, în cazul domeniile nereglementate de tratat, prevăzute de norma generală, respectiv de Legea nr.302/2004 republicată,
De asemenea, s-a apreciat că toate condiţiile prevăzute de lege pentru extrădare, prevăzute de Legea nr.302/2004, modificată, şi de Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, sunt îndeplinite în cauză.
În consecinţă, constatându-se că sunt îndeplinite toate condițiile cerute pentru extrădare, că nu există nici un impediment la extrădare, s-a dispus extrădarea şi predarea persoanei extrădabile A, către autorităţile competente ale Statelor Unite ale Americii, cu respectarea regulii specialităţii.
Totodată, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a menţinut starea de arest a persoanei extrădabile A, aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iaşi, în vederea extrădării şi predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 octombrie 2022 până la 02 noiembrie 2022, inclusiv.
Împotriva acestei sentinţe penale, în termen legal, persoana solicitată A, prin avocat, a formulat contestaţie.
Prin motivele contestaţiei depuse la dosar, apărarea persoanei solicitate A a criticat hotărârea atacată, printre altele, și pentru următorul motiv:
a) În ceea ce priveşte complementaritatea şi compatibilitatea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008 cu Legea nr. 302/2004, apărarea contestatorului a arătat că la pagina 49 din sentinţa contestată judecătorul fondului a consemnat că se impune a se reţine cu prioritate dispoziţiile Tratatului ratificat prin Legea nr. 111/2008, aflându-ne în faţa unui tratat bilateral, fără a pune în discuţie dreptul comun, aplicându-se principiul lex specialis generalibus derogant.
În opinia apărării, relaţia dintre Legea nr. 302/2004 şi Tratatul ratificat prin Legea nr. 111/2008 este una caracterizată de complementaritate şi compatibilitate şi nu poate fi reţinut argumentul că primează Tratatul în exclusivitate în analiza soluţiei pronunţate în prezentul dosar. În acest sens, au fost invocate două decizii ale instanţei supreme, nr. 757/18.08.2017 şi nr. 860/22.12.2020.
În speţă, apărătorul contestatorului apreciază că dispoziţiile Legii nr. 302/2004 - care prevăd motivele obligatorii sau facultative de refuz al extrădării nu contravin dispoziţiilor din tratat, care prevăd motivele de refuz al extrădării, astfel că instanţele de judecată sunt obligate să verifice eventuala incidenţă a vreunui motiv din ambele acte normative. De asemenea, consideră că ipotetic chiar dacă s-ar accepta că dispoziţiile sus-referite ar veni în contradicţie, aplicarea prioritară a prevederilor Tratatului de extrădare dintre România şi S.U.A. ar fi posibilă doar în cauzele în care se solicită extrădarea cetăţenilor români, nu şi în cazul extrădării altor cetăţeni, cum este, de exemplu, în prezenta speţă, persoana extrădabilă A fiind cetăţean moldovean.
Pe de altă, parte, se apreciază că există o evidentă contradicţie în motivarea sentinţei, în sensul în care la pagina 49 se precizează că urmează a fi analizate doar dispoziţiile Tratatului, aceasta fiind legea specială, dar ulterior, cu ocazia analizării cererii de extrădare, a documentelor anexă, a impedimentelor la extrădare invocate, a lipsei dublei incriminări, a incidenţei principiului ne bis in idem, a menţiunilor privind prescripţia, se face referire expresă şi la dispoziţiile Legii nr. 302/2004, fiind reţinute temeiuri de drept din acest din urmă act normativ pentru a se înlătura apărările persoanei extrădabile.
Or, s-a menţionat că nu se poate considera dubla măsura ca fiind un argument pertinent şi suficient pentru a menţine ca legală şi temeinică sentinţa penală a Curţii de Apel Iaşi, situaţie în care urmează ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să procedeze la desfiinţarea acesteia, constatând aplicabilitatea Legii nr. 302/2004 ca un element completator al Tratatului bilateral, ce impune respingerea cererii de extrădare.
b) Cu privire la condiţia vizând dubla incriminare, apărarea contestatorului A a opinat în sensul că aceasta nu este îndeplinită în cauză, printre altele, și pentru următorul considerent:
În acest sens, s-a arătat că judecătorul fondului a analizat eronat dispoziţiile legale incidente, comparând infracţiunile imputate cu normele legale corespondente în legislaţia naţională la momentul analizării cererii de extrădare pe fond, or, cerinţa dublei incriminări trebuie analizată prin raportare la momentul comiterii presupusei activităţii infracţionale, respectiv anul 2010.
Analizând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, urmând a o respinge pentru următoarele considerente:
Examinând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, precum şi ale Legii nr. 302/2004, Înalta Curte apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A către autorităţile americane şi nu este incident niciunul din motivele de refuz expres prevăzute de lege, analiza efectuată sub acest aspect de către instanţa de fond fiind una corectă şi completă, motiv pentru care nu o va mai relua în această cale de atac, urmând a fi examinate doar criticile formulate de apărare în susţinerea contestaţiei formulate.
- Referitor la cadrul legal aplicabil, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 4 din Legea nr. 302/2004, dispoziţiile acestei legi se aplică în baza şi pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, inclusiv în materia extrădării conforma art. 1 alin. (1) lit. a), cuprinse în instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, pe care le completează în situaţiile nereglementate.
Din conţinutul textului legal evocat rezultă în mod neechivoc faptul că în materia cooperării judiciare internaţionale în materie penală au prioritate instrumentele judiciare internaţionale. Dispoziţiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională sunt complementare celor cuprinse în instrumentele juridice internaţionale, însă numai în situaţiile nereglementate de acestea din urmă. În consecinţă, numai în măsura în care instrumentul juridic internaţional nu reglementează o anumită situaţie sau ipoteză devin aplicabile dispoziţiile Legii nr. 302/2004, nu şi în cazul în care aceasta din urmă ar cuprinde dispoziţii contrare sau diferite faţă de primul. În acest context, Înalta Curte îşi însuşeşte pe deplin concluzia expusă prin hotărârea atacată şi relevată de altfel şi în jurisprudenţa anterioară a instanţei supreme în sensul că dispoziţiile Legii nr. 302/2004 constituie dreptul comun în materia cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în timp ce dispoziţiile instrumentelor judiciare internaţionale vor constitui „legea specială” care vor prevala faţă de primele.
În materia extrădării, România a încheiat la Bucureşti, pe 10 septembrie 2007, Tratatul de extrădare cu Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, prin care, cele două state au convenit să-şi extrădeze reciproc persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
În raport cu argumentele expuse mai sus, dispoziţiile Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii sunt aplicabile în cauză şi vor prevala faţă de dispoziţiile Legii nr. 302/2004, acestea din urmă putând fi aplicate în situaţiile nereglementate de tratat sau în situaţiile de excepţie prevăzute în cuprinsul acestui act normativ.
Aşadar, Înalta Curte constată că susţinerile persoanei extrădabile în sensul unei complementarităţi şi compatibilităţi între dispoziţiile Tratatului şi cele ale Legii nr. 302/2004 care ar justifica aplicarea acestora din urmă şi în situaţii reglementate diferit prin instrumentul judiciar internaţional nu sunt întemeiate. De asemenea, susţinerile persoanei extrădabile în sensul că dispoziţiile Tratatului ar avea prioritate numai în cazul în care predarea se referă la proprii cetăţeni este lipsită de fundament legal, din dispoziţiile art. 1 coroborate cu acela ale art. 3 din Tratat rezultând că acesta se referă la extrădarea persoanelor urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare şi care se află pe teritoriul statului solicitat, cetăţenia acestora neputând constitui un motiv de refuz al extrădării. Aceste dispoziţii nu pot fi interpretate ca referindu-se exclusiv la extrădarea propriilor cetăţeni, ci vizează situaţia oricărei persoane care s-ar afla pe teritoriul unuia dintre cele două state şi a cărui predare intră sub incidenţa instrumentului de cooperare judiciară internaţională.
- Referitor la criticile privind dubla incriminare, Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte reţine ca fiind neîntemeiată şi susţinerea persoanei extrădabile în sensul că examenul dublei incriminări ar fi trebuit realizat în raport cu incriminarea existentă în legea română la momentul desfăşurării activităţii infracţionale, respectiv anul 2010, întrucât un asemenea examen nu poate avea în vedere decât legislaţia naţională de la momentul soluţionării cererii de extrădare. Nu intră în competenţa autorităţilor judiciare ale statului solicitat să facă aplicarea în timp a legii penale ori să verifice temeinicia acuzaţiilor aduse persoanei a cărei extrădare se cere, condiţia impusă de lege vizând exclusiv prevederea faptelor de legea penală naţională în vigoare.
În consecinţă, în raport cu aspectele expuse, constatând că în mod legal şi temeinic prima instanţă a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă pentru a se dispune extrădarea numitului A către autorităţile americane, iar criticile formulate de aceasta nu sunt întemeiate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondată contestaţia formulată de persoana extrădabilă împotriva sentinţei penale nr. x din data de 20 septembrie 2022 a Curţii de Apel Iaşi - Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori.