Şedinţa publică din data de 08 iunie 2022
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la 1 martie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, petentele A., B. şi C. au solicitat strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, pentru motive de bănuială legitimă.
Prin încheierea nr. 586 din 23 martie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea petentelor de strămutare a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Prin încheierea din 20 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale privind încheierea de şedinţă nr. 586 din 23 martie 2021 a acestei instanţe.
Prin încheierea din 22 iunie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale privind încheierea de şedinţă din 20 aprilie 2021 a acestei instanţe.
Prin încheierea din 26 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea petentelor privind încheierea de şedinţă din 22 iunie 2021 a acestei instanţe şi a dispus amendarea petentelor cu suma de 300 de RON fiecare.
Prin încheierea din 7 decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de petente împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2021.1.1.1.
Prin încheierea din 8 decembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea de reexaminare formulată de petente împotriva amenzii stabilite prin încheierea de şedinţă din 26 octombrie 2021 a acestei instanţe.
Prin încheierea din 20 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea petentelor de îndreptare a erorii materiale şi de lămurire a încheierii de şedinţă din 7 decembrie 2021 a acestei instanţe.
Prin cererea înregistrată la 11 ianuarie 2022, sub nr. x/2021/a1.1.1.1.1.1, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, petentele A., B. şi C. au solicitat îndreptarea erorii materiale şi lămurirea încheierii de şedinţă din 07 decembrie 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2021.1.1.1.1.
La 20 ianuarie 2022, petentele au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 442 din C. proc. civ.
Încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
Prin încheierea din 24 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 442 din C. proc. civ., formulată de petentele A., B. şi C..
În motivare, instanţa a constatat că, în cauza de faţă, petentele nu au realizat o motivare propriu-zisă a excepţiei invocate, în sensul că aceasta nu evocă argumentele juridice privitoare la relaţia de contrarietate dintre dispoziţiile art. 443 C. proc. civ. şi dispoziţiile constituţionale pretins încălcate.
Cum în formularea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale petentele s-au limitat doar la indicarea textul legal criticat şi a dispoziţiilor constituţionale pretins încălcate, Înalta Curte a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată strict formal, nefiind susceptibilă să justifice învestirea instanţei de contencios constituţional.
Calea de atac formulată în cauză
Împotriva soluţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, petentele A., B. şi C. au declarat recurs, în termenul legal, calculat potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, raportat la art. 181 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În cuprinsul motivelor de recurs, au arătat că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale îndeplinea condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Au apreciat că prezenta cale de atac este admisibilă, fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 488 C. proc. civ., întrucât încheierea recurată este nelegală, fiind pronunţată de instanţă cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti; totodată, instanţa a încălcat reguli de procedură sancţionate cu nulitatea hotărârii, iar hotărârea judecătorească nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive străine de natura cauzei, fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe pct. 4, 5, 6 şi 8 ale art. 488 C. proc. civ.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reţine că recurentele petente şi-au întemeiat în drept criticile formulate pe pct. 4, 5, 6 şi 8 ale art. 488 C. proc. civ.
Instanţa va analiza prezenta cale de atac din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât singura critică formulată prin memoriul de recurs se referă la împrejurarea că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale îndeplinea condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, recurentele petente apreciind deci că instanţa a interpretat greşit aceste norme materiale; se constată că pct. 4, 5 şi 6 ale art. 488 C. proc. civ. au fost formal indicate, câtă vreme recurentele nu au indicat cum ar fi depăşit instanţa atribuţiile puterii judecătoreşti, care ar fi motivele străine de natura cauzei reţinute în motivarea hotărârii sau care reguli de procedură civilă au fost încălcate de instanţa de recurs.
În ceea ce priveşte motivul de recurs subsumat dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la faptul că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, în sensul că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale ar fi îndeplinit condiţiile de admisibilitate, se reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) al Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei, în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Corelativ, alin. (5) din acelaşi articol dispune că dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate trebuie să respecte condiţiile de formă, aşa cum prevede art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum şi C. proc. civ. la art. 148 alin. (1) C. proc. civ.
Ca atare, instanţa de judecată este abilitată, în raport de prevederile alin. (1) şi (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992, să aprecieze atât asupra îndeplinirii condiţiilor de formă, cât şi asupra relevanţei textului incriminat ca fiind contrar legii fundamentale în soluţionarea cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
Aşadar, legiuitorul a reglementat posibilitatea instanţei de judecată de a respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, limitată la verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, cu prioritate cele de formă, ulterior cele prevăzute de art. 29 din legea de organizare a instanţei de contencios constituţional.
În speţă, recurentele petente au formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 442 C. proc. civ. prin raportare la art. 1, art. 11 şi art. 21 din Constituţia României, cerere ce a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din 24 februarie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Prin motivele de recurs, recurentele petente au susţinut că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale ar îndeplini condiţiile generale de admisibilitate, fără însă a combate motivarea instanţei în sensul că cererea formulată nu ar fi fost motivată, fiind indicate doar textele legale criticate pentru neconstituţionalitate.
Verificând dosarul, Înalta Curte reţine că prin cererea formulată în faţa instanţei de recurs, recurentele petente au solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 442 C. proc. civ., cu motivarea că aceste texte de lege încalcă art. 1, art. 11 şi art. 21 din Constituţia României.
Se constată că, în lipsa unei motivări propriu-zise, în care recurentele petente să indice în ce fel art. 442 din C. proc. civ. încalcă legea fundamentală a ţării, este legală reţinerea instanţei, în sensul că această cerere nu este motivată şi nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate pentru a fi sesizată Curtea Constituţională.
Această cu atât mai mult cu cât, aşa cum s-a motivat în încheierea recurată, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente: textul contestat din punct de vedere al neconstituţionalităţii, textul din legea fundamentală încălcat şi motivarea autorului excepţiei. S-a apreciat că cererile formal motivate, în care nu se arată în ce mod un text de lege încalcă un articol din Constituţie, sunt inadmisibile, prin raportare la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea încheierii recurate, reţinând că aspectele de nelegalitate deduse judecăţii pe calea prezentului recurs sunt lipsite de fundament, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentele A., B. şi C. împotriva încheierii din data de 24 februarie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.1.1.1.1.1.1.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 iunie 2022.