Ședințe de judecată: Februarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 1697/2022

Decizia nr. 1697

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, în data de 04 octombrie 2021, sub nr. x/2021, contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., anularea raportului de expertiză, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum şi a actelor subsecvente efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 120/2021.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712 şi urm. C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1801/2022 din 25 februarie 2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă, având în vedere dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut că, la data cererii de sesizare a executorului judecătoresc, Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova avea sediul în Craiova, Bld. Decebal nr. 1, jud. Dolj, aspecte care rezultă în mod clar din certificatul constatator O.N.R.C, depus chiar de către contestatoare, la solicitarea instanţei, în vederea dovedirii calităţii de reprezentant legal, dar şi din titlul executoriu.

Astfel, s-a reţinut că, la data de 15 martie 2021, Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova nu avea sediul în Bucureşti, cum eronat a indicat constestatoarea în cuprinsul cererii de executare silită, ci în Craiova, sens în care instanţa competentă să judece cauza este Judecătoria Craiova.

Învestită prin declinare, Judecătoria Craiova, secţia I civilă, prin sentinţa nr. 5299 din 21 iunie 2022, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "C.F.R." S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu intimatul A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a trimis cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

În motivare, această instanţă a reţinut incidenţa prevederilor art. 714 alin. (3) şi art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi a constatat că prin încheierea pronunţată în data de 24 martie 2021, în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorul 1 Bucuresti a admis cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei Compania Natională de Căi Ferate CFR S.A. -Sucursala CF Craiova, formulată de BEJ B., la solicitarea creditorului A..

În acest sens, a apreciat că în speţă este incidentă şi Decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, iar, astfel cum a reţinut instanţa supremă într-o speţă similară, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite şi indiferent de schimbarea domiciliului debitorului, după încuviinţarea executării silite.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Craiova.

Obiectul prezentului demers judiciar îl constituie contestaţia la executare formulată de contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu intimatul A., împotriva executării silite demarate împotriva sa, solicitând anularea raportului de expertiză, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită, precum şi a actelor subsecvente efectuate în cadrul dosarului de executare nr. 120/2021.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Craiova şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ., iar Judecătoria Craiova făcând aplicarea principiului unicităţii instanţei de executare şi a Deciziei nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii .

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului şi ale dosarului execuţional nr. x/2021 al BEJ B., Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este cea care a încuviinţat executarea împotriva debitorului Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, prin încheierea din data de 24 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021.

Potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aplicând pentru identitate de raţionament aceste statuări şi în speţa de faţă, se reţine că în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă, în raport de alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, şi anume Judecătoria Sector 1 Bucureşti, ca instanţă de executare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.