Şedinţa publică din data de 14 septembrie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal (urmare declinării prin sentinţa nr. 229 din 6 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal), reclamanţii Comuna Vadu Izei, Consiliul Local al Comunei Vadu Izei şi Primarul Comunei Vadu Izei au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, anularea titlului de creanţă Notificare - Notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/14.01.2019 emis de pârât, precum şi suspendarea executării acestuia.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 500 din 29 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamanţii Comuna Vadu Izei, Consiliul Local al Comunei Vadu Izei şi Primarul Comunei Vadu Izei, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, a anulat Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/14.01.2019 emis de pârât şi a respins cererea de suspendare a executării ca inadmisibilă.
3. Calea de atac formulată în cauză
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, întemeiat în drept pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
La termenul de judecată din 14 septembrie 2022, reclamanţii Comuna Vadu Izei, Consiliul Local al Comunei Vadu Izei şi Primarul Comunei Vadu Izei au depus concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind temeinică şi legală.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat este întemeiat şi urmează a-l admite, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare, ce atrag casarea sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare către aceeaşi instanţă.
Instanţa de control judiciar apreciază ca fiind întemeiat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Verificând considerentele hotărârii recurate, Înalta Curte observă că prima instanţă nu a analizat în mod corespunzător apărările formulate de pârât şi nici materialul probator administrat în cauză, creând astfel acestuia o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a se asigura un proces echitabil ambelor părţi litigante.
Astfel, se constată că instanţa a reţinut situaţia de fapt însă a omis să verifice toate argumentele prezentate de pârât, mai ales acele apărări care prezentau relevanţă în soluţionarea cauzei şi stabilirea cuantumului prejudiciului, apărări cu caracter pertinent.
Conform prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea va cuprinde (şi) "motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".
Recurentul pârât a acordat finanţare către UAT comuna Vadu Izei în baza dispoziţiilor O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală, fiind încheiate trei contracte de finanţare.
Recurentul a învederat primei instanţe situaţia de fapt, arătând că intimata a încheiat cu A. S.R.L. acordul contractual nr. x/2010, acest agent economic fiind lider în acordul de asociere încheiat la data de 14.12.2009, asociat 1 fiind B. S.R.L., asociatul 2 fiind C. S.R.L. iar asociatul 3 fiind D. S.A..
Ulterior au fost semnate mai multe contracte de cesiune, astfel: A. S.R.L. (cesionar) a încheiat contractul de cesiune cu D. (cedent), la data de 02.08.2011, fiind cedat procentul de 20% din acordul de asociere; B. S.R.L. (cedent) a încheiat la data de 15.02.2012 cu E. S.R.L. (cesionar) contractul de cesiune prin care s-a cedat procentul de 29% din acordul de asociere; A. S.R.L. a încheiat contractul de cesiune din 09.07.2014 care a fost semnat şi de către intimată, prin care a cedat toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în acordul de asociere, respectiv procentul de participare în proporţie de 51% din acordul de asociere.
Recurentul a constatat că aceste contracte de cesiune au fost încheiate cu încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, văzând şi adresa nr. x/19.04.2017 prin care ANAP a menţionat faptul că cesiunea contractelor de achiziţie publică nu a fost permisă niciodată, indiferent de perioadă şi de legislaţia în vigoare.
Prima instanţă nu a analizat niciunul din argumentele prezentate de către pârât iar situaţia de fapt nu a fost corect reţinută, motivarea prezentată fiind străină de cauza dedusă judecăţii.
Prin Notificarea nr. x/2019 s-a apreciat faptul că încheierea contractelor de cesiune contravine dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi ale art. 204 indice 1 din O.U.G. nr. 34/2006 care prevede că " Într-un contract de achiziţie publică este permisă doar cesiunea creanţelor născute din acel contract, obligaţiile născute rămânând în sarcina părţilor contractante, astfel cum au fost stipulate şi asumate iniţial."
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 28/2013, "Beneficiarii răspund de organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de bunuri/servicii/lucrări, în conformitate cu prevederile legale şi cu obligaţiile din contractele prevăzute la art. 10, precum şi de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin program potrivit destinaţiei pentru care au fost alocate."
Conform dispoziţiilor art. 101 alin. (1) din acelaşi act normativ, "În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate şi solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit."
Cu toate cu emiterea notificării pentru recuperarea finanţării s-a realizat în baza dispoziţiilor O.U.G. nr. 28/2013, aceste prevederi nu au fost avute în vedere de către prima instanţă, care a făcut referire doar la O.U.G. nr. 66/2011.
În concret, se impunea ca instanţa de fond să analizeze dacă încheierea acestor contracte contravine sau nu prevederilor legale enunţate şi să verifice dacă înlocuirea cu un terţ a persoanei juridice cu care s-a încheiat contractul de achiziţie publică poate fi considerată o modificare a unei clauze esenţiale a contractului de achiziţie publică şi se impune efectuarea unei noi proceduri de achiziţie publică, analizarea drepturilor şi obligaţiilor din contractul de asociere în participaţiune neavând nicio legătura cu prezenta cauză.
În consecinţă, se reţine că, practic, nu s-a analizat fondul cauzei de o manieră care să permită exercitarea controlului judiciar, neputându-se realiza o astfel de analiză direct de către instanţa de recurs, întrucât s-a afecta dreptul părţilor la un proces echitabil.
Elementele evidenţiate configurează o motivare insuficientă a hotărârii primei instanţe, fiind incidente sub acest aspect prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Hotărârea Albina împotriva României).
Totodată, obligaţia instanţei de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părţi este justificată, întrucât "numai prin pronunţarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiţiei" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).
Faţă de considerentele expuse, în baza disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele ale art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 şi art. 497 C. proc. civ., se va admite recursul, se va casa sentinţa recurată şi se va trimite cauza spre rejudecare, instanţei de fond. În rejudecare, se vor analiza toate argumentele părţilor, esenţiale pentru dezlegarea pricinii şi se va motiva corespunzător hotărârea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei împotriva sentinţei nr. 500 din 29 iunie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa recurată.
Trimite cauza la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea acţiunii în anulare.
Menţine soluţia dată cererii de suspendare a executării.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2022.