Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea formulată, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii anularea Hotărârii secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022 şi obligarea CSM la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii de numire în funcţia de judecător la Judecătoria Piteşti.
În motivarea contestaţiei, reclamantul a arătat că este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, iar prin cererea formulată la data de 26.11.2021 a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii numirea în funcţia de judecător la Judecătoria Piteşti, cererea sa fiind respinsă prin hotărârea contestată.
Reclamantul a arătat că soluţia dispusă este eronată întrucât în mod greşit secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere numai datele statistice aferente Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, fără a se face vreo referire sau comparaţie cu situaţia existentă la nivelul Judecătoriei Piteşti, instanţă cu volum mare de activitate. în plus, la această instanţă, la momentul formulării cererii de numire în funcţia de judecător, din cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate 38, existând 3 posturi vacante şi termporar vacante, susceptibile de ocupare prin procedura de numire a procurorifor în funcţia de judecători.
De asemenea, reclamantul a precizat că volumul mare de activitate al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa nu este o chestiune temporară, ci o situaţie obişnuită a unităţii de parchet, iar respingerea cererii sale, cu această justificare, este de natură a-i încălca dreptul de opţiune în carieră întrucât volumul de activitate al pachetului se va menţine şi în viitor la un nivel ridicat.
Totodată, reclamantul a arătat că avizul negativ emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa are doar caracter consultativ şi în mod eronat secţia pentru judecători nu a acordat nicio pondere avizului pozitiv acordat de Judecătoria Piteşti.
Deopotrivă, reclamantul a arătat că Metodologia privind numirea procurorilor în funcţia de judecători nu prevede vreun criteriu referitor la numărul de cereri de transfer formulate de procurorii din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet, astfel încât utilizarea unui asemenea criteriu este lipsită de previzibilitate.
În egală măsură, chiar dacă ar putea fi acceptat un asemenea criteriu, reclamantul a apreciat că fiecare cerere de transfer trebuia analizată distinct şi individual, cu respectarea criteriului privind vechimea în funcţia de procuror, respectiv vechimea în funcţia de procuror la parchetul de la care se solicită numirea, arătând că la momentul analizei cererii sale avea o vechime în funcţia de procuror de 3 ani şi 3 luni, perioadă petrecută integral în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
2. Hotărârea atacată
Prin Hotărârea nr. 1349/18.11.2021, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus declanşarea unei sesiuni de numirea procurorilor în funcţia de judecător în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, conform calendarului propus de direcţia de specialitate, analiza cererilor de numire realizându-se în raport cu situaţia posturilor vacante la momentul interviului susţinut în faţa secţiei pentru judecători.
Secţia pentru judecători a analizat cererea domnului procuror A. în raport de criteriile prevăzute de art. 5 alin. (2) din Metodologia privind numirea procurorilor în funcţia de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 695/28.05.2019 emisă de secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, apreciind că nu este oportună numirea acestuia în funcţia de judecător la Judecătoria Piteşti, având în vedere încărcătura dosarelor/procuror şi încărcătura dosarelor/schemă de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa care, la acel moment, se afla mult peste media naţională, raportat şi la avizele negative exprimate de unităţile de parchet antemenţionate.
De asemenea, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că în acea procedură 3 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au formulat cereri de numire în funcţia de judecător, apreciind că nu era justificată vacantarea niciunui post al acestei unităţi de parchet.
În raport de considerentele expuse, în temeiul art. 40 alin. (1) lit. c) şi p) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 61 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Hotărârea nr. 27/11.01.2022, secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în funcţia de judecător formulată de reclamantul A..
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Hotărârii secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022 reclamantul A. a formulat prezenta contestaţie.
În ceea ce priveşte primul argument reţinut, referitor la încărcătura dosarelor pe procuror şi schema de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, care se situează peste media naţională contestatorul susţine următoarele.
Deşi în considerentele hotărârii s-a invocat încărcătura dosarelor pe procuror de la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, comparativ cu mediile naţionale, secţia pentru judecători considerând că nu este oportună numirea contestatorului în funcţia de judecător la Judecătoria Piteşti, se apreciază că s-au avut în vedere doar datele statistice referitoare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, fără a se face vreo referire sau comparaţie cu situaţia existentă la nivelul Judecătoriei Piteşti. O astfel de comparaţie ar releva împrejurarea că Judecătoria Piteşti se confruntă şi aceasta cu dificultăţi în privinţa ocupării schemei de personal şi are un deficit de personal, motiv pentru care unul dintre posturile vacante/temporar vacante, susceptibil de ocupare în prezenta procedură, a fost aprobat în condiţiile art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aceasta însemnând că activitatea instanţei în cauză este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar.
În privinţa volumului de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, aşa cum s-a reţinut şi în motivarea hotărârii contestate, în primul semestru al anului 2021, încărcătura dosarelor pe procuror a fost de 1747, faţă de media naţională de 1261, iar încărcătura dosarelor pe schemă a fost de 1456, faţă de media naţională de 999.
Cu toate acestea, la data formulării cererii de numire în funcţia de judecător, din cele 27 de posturi de execuţie prevăzute în schemă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, erau ocupate 26 de posturi, fiind vacant un singur post de execuţie, post care figura blocat, fiind scos la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada iulie 2021 - martie 2022.
Din această perspectivă, se remarcă faptul că volumul mare de activitate la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa nu se datorează lipsei de personal, fiind o situaţie obişnuită a activităţii acestei unităţi de parchet.
Pe de altă parte, la Judecătoria Piteşti, instanţa la care contestatorul a cerut numirea în funcţia de judecător, în primul semestru al anului 2021, încărcătura cauzelor pe judecător a fost de 693, faţă de media naţională de 687, iar încărcătura cauzelor pe schemă a fost de 593, faţă de media naţională de 551.
Judecătoria Piteşti este o instanţă la care se înregistrează permanent un volum mare de activitate, dar care se şi confruntă în mod constant cu reale dificultăţi în ocuparea posturilor vacante şi cu stabilitatea judecătorilor, existând în mod frecvent solicitări de transfer de la această instanţă.
La data formulării cererii de numire în funcţia de judecător, din cele 40 de posturi de judecător prevăzute în schemă la Judecătoria Piteşti erau ocupate 38, existând 3 posturi vacante şj temporar vacante, susceptibile de ocupare prin prezenta procedură, dintre care 1 post este aprobat în condiţiile art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu toate acestea, la analiza cererii de numire în funcţia de judecător pe care contestatorul a formulat-o, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut în vedere situaţia Judecătoriei Piteşti din perspectiva volumului de dosare peste media naţională şi a dificultăţilor de personal, criteriu ce ar fi trebuit analizat prin comparaţie cu situaţia de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.
Apreciază contestatorul că această abordare a intimatului, de maniera expusă anterior, reprezintă o greşită apreciere a criteriilor prevăzute de art. 5 alin. (2) din Hotărârea nr. 695/2019, având în vedere împrejurarea că, din redactarea textului - folosirea sintagmei "pot fi folosite" rezultă că aceste criterii sunt orientative şi nu limitative.
În ceea ce priveşte cel de-al doilea argument reţinut, referitor la avizele nefavorabile emise de Parchetul de pe lângă Curtea de apel Constanţa şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa a precizat contestatorul că, potrivit art. 5 alin. (2) din Metodologia privind numirea procurorilor în funcţia de judecător, aprobată prin Hotărârea nr. 695/28.05.2019, avizul parchetului de la care provine procurorul este consultativ, astfel că acesta nu poate constitui un criteriu determinat în soluţionarea unei cereri de transfer.
În ceea ce priveşte cel de-al treilea argument reţinut, referitor la împrejurarea că procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa au formulat cereri de numire în funcţia de judecător, prin raportare la volumul mare de activitate al acestei unităţi de parchet, care se confruntă cu dificultăţi în privinţa ocupării schemei de personal, această motivare este neîntemeiată, în condiţiile în care, pe de o parte, un asemenea criteriu al numărului de cereri de transfer formulate de procurorii din cadrul aceluiaşi parchet nu este prevăzut de Metodologia privind numirea procurorilor în funcţia de judecători sau de vreun alt text legal aplicabil în privinţa carierei procurorilor, utilizarea lui fiind, din această perspectivă, lipsită de previzibilitate.
Dincolo de acest aspect, în situaţia în care se reţine drept criteriu de soluţionare a cererii contestatorului de transfer, împrejurarea, necontestată, că au fost formulate 3 cereri de transfer, apreciază că fiecare cerere de transfer trebuie analizată distinct şi individual, cu respectarea criteriului privind vechimea în funcţia de procuror, respectiv, vechimea în funcţia de procuror la parchetul de la care solicită transferul, sens în care urmează a se constata că are o vechime efectivă în profesie de 3 ani şi 3 luni, perioadă petrecută integral în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
Pentru motivele arătate contestatorul solicită admiterea contestaţiei, anularea contestaţiei şi obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea cererii sal şi înaintarea către Preşedintele României a propunerii de eliberare din funcţia de procuror şi de numire în funcţia de judecător la Judecătoria Piteşti.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulteriore, "orice persoană care se consideră vâtâmatâ într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-afost cauzată".
De asemenea, conform art. 9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Hotărârile secţiei pentru judecători, respectiv ale secţiei pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situaţii decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituţia României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, pot fi atacate la secţia de contencios administrativ a curţii de apel competente, conform dreptului comun."
Totodată, potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de iei se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...)
(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ.: dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.
Prin acţiunea dedusă judecăţii reclamantul A. solicită anularea Hotărârii secţiei pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 27/11.01.2022. În cauză fiind vorba aşadar despre o hotărâre emisă de secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi având în vedere şi dispoziţiile legale anterior menţionate competenţa materială de soluţionare a pricinii aparţine curţii de apel de la domiciliul reclamantului. Văzând şi dispoziţiile legale prevăzute de art. 127 C. proc. civ., instanţa apreciază că este competentă material şi teritorial să soluţioneze prezenta pricină Curtea de Apel Constanţa.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte declină competenţa de soluţionare a contestaţiei la Curtea de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de A. împotriva Hotărârii nr. 27 din 11 ianuarie 2022 pronunţată de secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, la Curtea de Apel Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 06 octombrie 2022.