Şedinţa publică din data de 23 februarie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, la data de 21.05.2021, sub nr. x/2021, un număr de 85 de reclamanţi, prin reprezentant Sindicatul Proeresis MP, domiciliaţi în mai multe judeţe, funcţionari publici în unităţi de Parchet chemate în judecată ca pârâte (21 de unităţi de Parchet), au solicitat obligarea la calcularea şi acordarea suplimentului postului de 25% din salariul de bază brut lunar şi a suplimentului treptei de salarizare de 25% din salariul de bază brut lunar, cu emiterea deciziilor de punere în aplicare a acestor suplimente, începând cu data de 09.04.2015 şi până la încetarea raporturilor de serviciu ale fiecărui reclamant.
Prin cererea de intervenţie în interes propriu, formulată în dosarul nr. x/2021, la 25.11.2021, reclamanta A., angajată a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, prin acelaşi reprezentant-Sindicatul Proeresis MP, a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, aceleaşi drepturi precum acelea din cererea principală, introductivă de instanţă, anume calcularea şi acordarea suplimentului postului de 25% din salariul de bază brut lunar şi a suplimentului treptei de salarizare de 25% din salariul de bază brut lunar, cu emiterea deciziilor de punere în aplicare a acestor suplimente, începând cu data de 09.04.2015 şi până la încetarea raporturilor de serviciu ale fiecărui intervenient.
Prin încheierea din 31 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia civilă în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă ca neîntemeiată excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Argeş, invocată de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea; au fost disjunse cererile formulate de reclamantul Sindicatul Proeresis MP, în numele şi pentru membrii de sindicat, respectiv de către intervenienţii domiciliaţi în judeţele Alba, Arad, Bihor, Braşov, Buzău, Caraş Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Harghita, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Satu Mare, Vâlcea, Teleorman, Timiş şi municipiul Bucureşti şi s-a dispus formarea a 22 de dosare în care instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei de necompetenţă teritorială exclusivă, invocată din oficiu.
Totodată, s-a dispus continuarea judecăţii în cauza nr. 5041/109/2021 privind pe reclamantul Sindicatul Proeresis MP în numele şi pentru membrii de sindicat domiciliaţi în judeţul Argeş, respectiv B., C., D. şi E. şi pe pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia Naţională Anticorupţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a fost fixat termen de judecată la data de 08.09.2022, cu citarea părţilor.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.08.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A., funcţionar public în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, a solicitat aceleaşi drepturi precum acelea din dosarul nr. x/2021, respectiv obligarea pârâţilor la recalcularea salariului prin introducerea suplimentului postului şi a suplimentului treptei.
Prin încheierea nr. 123 din 8 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Galaţi a admis excepţia litispendenţei, invocată prin întâmpinare de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, şi a dispus înaintarea dosarului nr. x/2021 al acestei instanţe pentru a fi reunit cu dosarul nr. x/2022, disjuns din dosarul nr. x/2021.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalului Argeş – secţia civilă (complet specializat contencios administrativ şi fiscal)
Prin sentinţa civilă nr. 402 din 31 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Argeş a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul Proeresis MP, în numele şi pentru membrii de sindicat A. şi F., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că dispoziţiile art. 536 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ nu prevăd instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauzele având ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public, iar în acest caz devin aplicabile dispoziţiile de drept comun în materia contenciosului administrativ – art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său.
De asemenea, art. 10 alin. (4) din aceeaşi lege stabileşte că se va respecta competenţa de soluţionare a cauzei şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia în proces.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 21.06.2022, sub acelaşi număr de dosar.
2.2. Hotărârea Tribunalului Constanţa – secţia de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa civilă nr. 1663 din 7 decembrie 2022, Tribunalul Constanţa a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de intervenienţii A. şi F. prin Sindicatul Proeresis MP, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţionale pentru Combaterea Discriminării, Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ-DIICOT, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, în cadrul dosarului iniţial, nr. x/2021, înregistrat pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, A. şi F. au avut calitatea de intervenienţi în interes propriu, însă, în dosarul nr. x/2022, format prin disjungerea cererilor de intervenţie în interes propriu formulate de aceştia în dosarul iniţial, aceşti doi intervenienţi apar în calitate de reclamanţi, aspect ce rezultă din analiza sentinţei civile nr. 402/31.05.2022, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nou format.
Făcând aplicarea în cauză a art. 65 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi a art. 66 alin. (2) teza a II-a din acelaşi Cod, Tribunalul Constanţa a constatat că instanţa mai întâi învestită prin cererea principală de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021, respectiv Tribunalul Argeş, este competentă material să se pronunţe cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie formulată, având în vedere că, în acest dosar, cei doi intervenienţi nu au dobândit calitatea de părţi întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra admisibilităţii în principiu a cererilor de intervenţie.
Totodată, şi în ipoteza admiterii cererilor de intervenţie formulate şi dobândirea de către intervenienţi a calităţii de parte în procesul în care au formulat cererea incidentală, tot instanţa mai întâi învestită rămâne competentă să soluţioneze cererea de intervenţie formulată.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
În contextul reţinut în mod corect de către instanţa învestită prin declinare, se observă că, în cadrul dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Argeş, A. şi F. au formulat prin reprezentant, şi anume Sindicatul Proeresis MP, la data de 25.11.2021, cereri de intervenţie în interes propriu care, ulterior, au fost disjunse, potrivit celor consemnate prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 31.05.2022, formându-se, astfel, dosarul nr. x/2022, soluţionat de Tribunalul Argeş prin sentinţa civilă nr. 402/31.05.2022 în care cei doi intervenienţi apar în calitate de reclamanţi.
Într-adevăr, potrivit art. 65 alin. (1) din C. proc. civ., (i)ntervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. Însă, conform celor anterior arătate, în cadrul dosarului iniţial, dosarul nr. x/2021, Tribunalul Argeş nu s-a pronunţat asupra admisibilităţii în principiu a cererilor de intervenţie, astfel încât, cei doi intervenienţi nu au devenit părţi în proces, respectiv reclamanţi, astfel cum au fost conceptaţi în dosarul nr. x/2022 (disjuns din dosarul nr. x/2021).
Pe de altă parte este de observat că cererea de intervenţie în interes propriu, formulată de Sindicatul Proeresis MP în numele şi pentru membrii săi A. şi F., are caracterul unei cereri incidentale, caracter dobândit ca urmare a faptului că aceşti terţi au preferat să invoce pretinsele lor drepturi în litigiul pendente, cererea de intervenţie devenind astfel o cerere care se grefează pe cererea principală.
În plus, Înalta Curte reţine că dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în care A. are calitate de reclamantă, a fost reunit la dosarul nr. x/2022, disjuns din dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Argeş.
Prin urmare, având ca reper dispoziţiile art. 66 alin. (2) teza a II-a din C. proc. civ., care prevăd că, (î)n caz de disjungere, instanţa rămâne în toate cazurile competentă să soluţioneze cererea de intervenţie, Înalta Curte constată că Tribunalul Argeş, secţia civilă, instanţa iniţial învestită, este competent material să soluţioneze cauza.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru aceste considerente, în condiţiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) şi alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş – secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii Sindicatul Proeresis MP pentru F. şi Sindicatul Proeresis MP pentru A., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Parchetul de pe lângă ÎCCJ, în favoarea Tribunalului Argeş – secţia civilă.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 23 februarie 2023.