Şedinţa publică din data de 31 ianuarie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului.
Prin cererea înregistrată iniţial la data de 18 mai 2018 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub numărul x/2018, precizată la data de 27.06.2018, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3 şi Comisia Medicală de Contestaţii Dolj, Direcţia de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Comisia de Experţi de Medicina Muncii a formulat contestaţie împotriva deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă nr. 1378/15.03.2018 şi nr. 87/20.04.2018, emise de Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3 şi Comisia Medicală de Contestaţii Dolj, solicitând anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 87/20.04.2018 emisă de Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3, constatarea nulităţii absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM Bucureşti, obligarea Direcţiei de Sănătate Publică Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale şi fişa de semnalizare BP1 nr. 1/07.01.2016, obligarea Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj la participarea efectuării cercetării "fişa de semnalizare" BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, precum şi emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) aşa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 4157 din data de 11 octombrie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2018 s-a admis excepţia necompetentei materiale a secţiei Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale a Tribunalului Dolj şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul A. în contradictoriu cu intimatele Comisia Medicala de Contestatii Cabinetul 3, Casa Naţională de Pensii Bucureşti, Casa Teritoriala de Pensii Judeteana Dolj pentru Comisia Medicala de Contestaţii Craiova, Directia de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în favoarea Curtii de Apel Craiova, sectia contencios administrativ si Fiscal.
Pentru a dispune astfel, a reţinut tribunalul că dispoziţiile art. 156 din H.G. nr. 1425/2006, incidente speţei, nu prevăd, în mod expres, competenta secţiilor specializate în soluţionarea litigiilor de munca si asigurări sociale din cadrul tribunalelor în soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva soluţiilor adoptate, astfel încât aceste contestaţii vor fi soluţionate de Curtea de Apel, potrivit legii contenciosului administrativ şi în raport de rangul autorităţii pârâte.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 286 din data de 04 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul cu numărul x/2018 s-a dispus repunerea cauzei pe rol.
S-a admis excepţia nelegalei constituiri a completului de judecată, invocată din oficiu, privind pe contestatorul A. şi pe intimatele Comisia Medicala de Contestaţii Cabinetul 3, Casa Naţională de Pensii Bucureşti, Casa Teritorială de Pensii Judeţeană Dolj pentru Comisia Medicală de Contestaţii Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Dolj, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, având ca obiect contestaţie decizie de pensionare.
S-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea legalei constituiri a completului.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
S-a suspendat soluţionarea cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
A reţinut curtea de apel că, urmare a greşitei calificări a naturii juridice a litigiului, acesta a fost soluţionat de un complet necompetent şi, totodată, nelegal compus sub aspect calitativ, greşita alcătuire a completului fiind în strânsă legătură cu necompetenţa.
Din perspectiva normelor de organizare judiciară, nelegala compunere/constituire poate fi invocată pe calea unei excepţii de procedură, dilatorii şi absolute, în orice stare a procesului, inclusiv de instanţă din oficiu, conform art. 247 alin. (1) din C. proc. civ., sens în care este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, care prin Decizia nr. 4737 din 7 noiembrie 2018 a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea unui Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări din cadrul unui Tribunal, după ce Curtea de Apel declinase soluţionarea cauzei ca urmare a admiterii excepţiei nelegalei constituiri a completului, invocată din oficiu, după primul termen de judecată cu procedura completă.
Curtea de apel a reţinut că este fondată excepţia nelegalei constituiri a completului de judecată, invocată din oficiu,
Totodată, a fost avută în vedere şi soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 (decizia nr. 4743 din data de 29 septembrie 2020), în raport de care cauza fusese suspendată în vederea soluţionării excepţiei litispendenţei, prin care s-a reţinut că Tribunalului Dolj avea competenţa de soluţionare a litigiului, iar Curtea de Apel nu era competentă să soluţioneze pe fond niciunul din capetele de cerere, indiferent de rangul autorităţilor pârâte din cauză şi nici de Hotărârea nr. 405/19.04.2013/19.04.2013 emisă de Comisia de Experţi de Medicina Muncii.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Prealabil soluţionării conflictului de competenţă, se constată că, potrivit dispoziţiilor art. 135 din C. proc. civ., instanţa imediat superioară comună este chemată să soluţioneze un "conflict" prin care două instanţe au pronunţat hotărâri de declinare reciprocă, cursul procesului fiind întrerupt ca efect al acestor hotărâri de declinare, şi nu să dea o dezlegare modului de interpretare a dispoziţiilor procedurale, trimiţând astfel dosarul printr-o procedură "administrativă" instanţei competente.
Din această perspectivă, în limitele învestirii Înalta Curte urmează să analizeze cauza prin prisma regulilor de competenţă, nefiind sesizată cu modalitatea în care curtea de apel a soluţionat excepţia nelegalei constituiri a completului de judecată sau excepţia litispendenţei.
Reţine Înalta Curte că din cererea de chemare în judecată aflată la dosarului nr. x/2018 a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, rezultă că reclamantul A. a formulat "Contestaţie împotriva deciziilor medicale asupra capacităţii de muncă nr. 1378/15.03.2018 şi nr. 87/20.04.2018 stabilite de Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3 care funcţionează în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova".
Ca urmare a admiterii contestaţiei s-a solicitat anularea Deciziei medicale de incapacitate de muncă nr. 129/25.04.2017 emisa de Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3, Constatarea nulităţii absolute a hotărârii nr. 405/19.04.2013 emisă Comisia de Medicina Muncii din cadru INEMRCM Bucureşti cu încălcarea prevederilor H.G. nr. 1425/2006, obligarea DSP Dolj la emiterea unei noi Decizii de boală profesională, în conformitate cu actele medicale şi fişa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, obligarea ITM Dolj la participarea efectuării cercetării fişa de semnalizare BPI nr. 1/07.01.2016, în vederea stabilirii diagnosticului, emiterea unei noi Decizii medicale de incapacitate de muncă care a avut cauza boala profesională de către Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. a) aşa cum este stipulată la art. 69 lit. c) din legea 263/2010.
Înalta Curte reţine că solicitarea de anulare a deciziei 129/2017 şi hotărârii nr. 405/19.04.2013, împreună cu capetele de cerere subsecvente, au făcut obiectul cererii formulate de reclamant la data 28.04.2017 şi înregistrate pe rolul Tribunalul Dolj – secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, care prin sentinţa nr. 3891/16 noiembrie 2017 şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 172/21 martie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 s-a admis contestaţia formulată de reclamant, iar prin decizia nr. 4743 din data de 29 septembrie 2020 pronunţată în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis recursul declarat de reclamant şi de pârâţi, s-a casat sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Dolj.
A reţinut Înalta Curte, în respectiva cauză, că cererea de constatare a nulităţii Hotărârii nr. 405/19.04.2013 a fost respinsă în mod definitiv prin decizia nr. 623/6.02.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017, iar celelalte capete de cerere nu vizează acte administrative emise de autorităţi centrale, ci decizii ale comisiilor medicale asupra capacităţii de muncă, care potrivit dispoziţiilor art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 sunt în competenţa tribunalelor specializate în litigii de muncă şi asigurări sociale.
Pornind de la situaţia de fapt expusă, de la soluţia pronunţată de Înalta Curte cu privire la competenţa de soluţionare a cauzei în raport de care s-a şi invocat de către pârâţi excepţia litispendenţei, precum şi de la conţinutul concret al cererii de chemare în judecată şi al precizării la acţiune din data de 27 iunie 2018, Înalta Curte reţine în cauză incidenţa dispoziţiilor art. 152 şi art. 153 lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Potrivit dispoziţiilor art. 152 Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.
Art. 153 prevede că Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
e)deciziile comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
Cum acţiunea reclamantului adresată instanţei de conflicte de muncă şi asigurări sociale vizează anularea deciziilor emise în anul 2018, sub aspectul că în mod greşit a fost consemnată în aceste decizii cauza invalidităţii ca fiind art. 68 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 - adică boala obişnuită şi nu art. 68 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 263/2010 - adică boala profesionala, respectiv, anularea deciziilor nr. 1378/15.03.2018 şi nr. 87/20.04.2018 emise de Comisia Medicală de Contestaţii Cabinetul 3 şi Comisia Medicală de Contestaţii Dolj, Înaplta Curte va stabili compentenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului – secţia specializată în litigii de muncă şi asigurări sociale.
Împrejurarea că aceste acte, cu privire la care legea stabileşte o procedură specială de contestare, au stat la baza emiterii unor acte cu caracter administrativ, a căror anulare s-a solicitat, ca o consecinţă a admiterii contestaţiei, şi în prezenta acţiune, cât şi separat, în faţa instanţelor de contencios administrativ, nu poate constitui temei al atragerii competenţei acestora din urmă, întrucât aceste acte nu constituie "operaţiuni administrative" prevăzute la art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Pentru toate aceste considerente în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Medicala de Contestaţii Cabinetul 3, Casa Naţională de Pensii Bucureşti, Casa Teritorială de Pensii Judeţeană Dolj pentru Comisia Medicala de Contestaţii Craiova, Direcţia de Sănătate Publică Dolj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 ianuarie 2023.