Şedinţa publică din data de 22 februarie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi – secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate, solicitând anularea raportului de evaluare nr. x din 22.12.2021, întocmit de pârât.
Pârâtul Agenţia Naţională de Integritate, prin reprezentant legal, a formulat întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii acţiunii întrucât raportul de evaluare contestat are valoarea unei sesizări a organului de cercetare penală, formulată în temeiul dispoziţiilor C. proc. pen.
2. Hotărârea instanţei de fond.
Prin sentinţa nr. 44 din data de 05 aprilie 2022, Curtea de Apel Iaşi – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtul Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate şi a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate.
3. Cererea de recurs.
Împotriva sentinţei nr. 44 din data de 05 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi – secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..
În cuprinsul cererii de recurs se arată că prin sentinţa nr. 44/2022 instanţa a respins cererea de anulare a raportului de evaluare întocmit de ANI, însă recurentul-reclamant consideră în continuare că în cauză sunt elemente din care rezultă nevinovăţia sa şi susţine că lucrările de reconstruire a digului de la iazul concesionat de cumnatul său s-au executat numai din banii concesionarului B., nu s-a cheltuit un leu din banul public al Primăriei Oteleni.
La data acordării votului în cadrul şedinţei Consiliul Local Oteleni, iazul comunal era deja concesionat încă din anul 2003-în cauză neexistând nici un prejudiciu.
4. Apărările formulate în cauză.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, nu se formulează nicio critică referitoare la sentinţa instanţei de fond. În subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura de soluţionare a recursului.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 28 iulie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 22 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
6. Soluţia instanţei de recurs.
Examinând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei".
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs." De asemenea, conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).", iar alin. (2) al aceluiaşi text prevede că: "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488", motive de nelegalitate enumerate, prin urmare, cu caracter limitativ în cuprinsul acestui articol.
Aşadar, recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de prevederile art. 488 C. proc. civ.
Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ. atrage, conform art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ, sancţiunea nulităţii recursului.
În concret, condiţia legală a încadrării motivelor de recurs în cazurile de casare prevăzute la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., precum şi a dezvoltării motivelor, implică determinarea greşelilor anume imputate, o argumentare a criticii în fapt şi în drept şi arătarea probelor pe care se bazează.
Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.
În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată de instanţa inferioară nu este suficientă pentru casarea acesteia, partea recurentă având obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute limitativ de lege şi să dezvolte critici subsumate acestora, deoarece simpla indicare a textelor de lege nu echivalează cu motivarea recursului şi nu conduce, implicit, la casarea hotărârii atacate.
În plus, este de observat că în actuala reglementare recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită exclusiv cu analiza conformităţii hotărârii recurate cu normele legale incidente, prin prisma motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Motivele de recurs sunt instituite, aşadar, prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere de legiuitor şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate.
În speţă, recurentul-reclamant a formulat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, însă nu a dezvoltat critici concrete din care să rezulte incidenţa vreunui dintre cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., ci susţine că în cauză sunt elemente din care rezultă nevinovăţia sa, aspect care echivalează cu nemotivarea recursului, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând indicarea în concret a greşelilor anume imputate instanţei de fond şi încadrarea lor în cazul/cazurile de casare reglementate de art. 488 din C. proc. civ.
În consecinţă, având în vedere că recurentul-reclamant nu a dezvoltat critici concrete din care să rezulte incidenţa vreunui caz de casare dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, a nulităţii recursului.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-reclamant A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 44 din 5 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 22 februarie 2023.