Deliberând asupra contestaţiei formulată de persoană solicitata A. împotriva Sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2023, constată următoarele:
I. Prin Sentinţa penală nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2023, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În temeiul art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 30.07.2020 de către autorităţile judiciare din Austria, având numărul de referinţă 27 St 142/20k, faţă de persoana solicitată A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Austria, în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu, prevăzută de art. 109 alin. (1) şi (3) cifra 1, 2 şi 3 din C. pen. austriac, tâlhărie gravă, prevăzută de art. 142 alin. (1), art. 143 alin. (1), al doilea caz din C. pen. austriac (data faptelor 04.04.2020), sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.
S-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autorităţile judiciare din Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.01.2023 până la data de 18.02.2023, inclusiv
S-a constatat că persoana solicitată A. nu şi-a exprimat consimţământul la predare şi înţelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialităţii prevăzute de art. 117 din Legea nr. 302/2004.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută la data de 20.01.2023.
În baza art. 88 din Legea nr. 302/2004 republicată, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, prin Adresa nr. x/2023 din data de 20.01.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat instanţa pentru a dispune cu privire la punerea în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare austriece la data de 22.12.2021, faţă de persoana solicitată A..
La termenul din data de 20.01.2023, fiind prezentat mandatul respectiv şi traducerea sa, Curtea a procedat la ascultarea orală a persoanei solicitate, care a declarat că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare austriece, pentru lămurirea faptelor de care este acuzată, având în vedere discriminările la care a fost supus de către autorităţile austriece şi faptul că era minor la data presupuselor fapte de care este acuzat şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.
Lipsa consimţământului la predare al persoanei solicitate şi poziţia acesteia în raport cu drepturile conferite de regula specialităţii au fost consemnate şi în cuprinsul unui proces-verbal, întocmit conform art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că, în privinţa persoanei solicitate A., a fost emis la data de 30.07.2020, de către Parchetul Graz, un mandat european de arestare, întemeiat pe un mandat de arestare emis la 15.06.2020, cu aprobarea Tribunalului de Land pentru cauze penale, în vederea cercetării, în calitate de autor, sub acuzaţia săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 109 alin. (1) şi (3) cifra 1, 2 şi 3 din C. pen. austriac, tâlhărie gravă prevăzută de art. 142 alin. (1), art. 143 alin. (1), al doilea caz din C. pen. austriac (3 fapte penale), acestea fiind sancţionate cu pedeapsa închisorii de 7 ani şi 6 luni închisoare.
Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplineşte condiţiile de formă şi de conţinut prevăzute de art. 87 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.
De asemenea, s-a constatat, potrivit art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, că faptele menţionate în mandatul european de arestare îndeplinesc condiţia dublei incriminări, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 - art. 234 din C. pen., sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani.
Totodată, s-a reţinut că nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată.
Referitor la susţinerile persoanei solicitate privind discriminările la care a fost supus de către autorităţile austriece, s-a arătat că acestea nu sunt susţinute de vreun mijloc de probă, având caracter general astfel că nu pot fi avute în vedere.
În ceea ce priveşte citarea persoanei solicitate, Curtea a reţinut că procesul penal desfăşurat împotriva sa în Austria se află în faza de urmărire penală, iar legea română nu prevede ca o condiţie prealabilă predării, în această fază, citarea acesteia în cadrul procedurii de urmărire penală derulate de către autorităţile judiciare emitente. Predarea persoanei solicitate în această fază are drept scop asigurarea prezentei persoanei acuzate la procedura judiciară derulată pe teritoriul Austriei astfel încât această să beneficieze de plenitudinea drepturilor conferite de lege.
Referitor la starea de minorat a persoanei solicitate la data săvârşirii pretinselor infracţiuni, invocată ca motiv de refuz al predării, Curtea a constatat că persoana solicitată avea la data de 04.04.2020 vârsta de 16 ani, vârstă la care potrivit legii române aceasta răspunde penal conform art. 113, alin. (3) C. pen.
Pe de altă parte, s-a constată că persoana solicitată, nu a fost de acord cu predarea către autorităţile judiciare austriece, în vederea lămuririi acuzaţiilor ce îi sunt aduse, precizând că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii, prevăzută de art. 117 din Legea nr. 302/2004 republicată.
În ceea ce priveşte posibilitatea luării măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, Curtea a constatat că potrivit dispoziţiilor art. 104, alin. (11) din Legea nr. 302/2004 predarea persoanei solicitate către statul austriac se poate face numai în stare de arest, legea excluzând astfel predarea acestuia sub puterea unei alte măsuri preventive.
În consecinţă, având în vedere dispoziţiile art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 30.07.2020 de către autorităţile judiciare din Austria, având numărul de referinţă 27 St 142/20k, faţă de persoana solicitată A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Austria, în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de violare de domiciliu prevăzută de art. 109 alin. (1) şi (3) cifra 1,2 şi 3 din C. pen. austriac, tâlhărie gravă prevăzută de art. 142 alin. (1), art. 143 alin. (1), al doilea caz din C. pen. austriac (data faptelor 04.04.2020), sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.
S-a dispus arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autorităţile judiciare din Austria, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 20.01.2023 până la data de 18.02.2023, inclusiv
S-a constatat că persoana solicitată A. nu şi-a exprimat consimţământul la predare şi înţelege să se prevaleze de beneficiul regulii specialităţii prevăzute de art. 117 din Legea nr. 302/2004.
S-a constata că persoana solicitată a fost reţinută la data de 20.01.2023.
II. Împotriva acestei sentinţe, la data de 20 ianuarie 2023, în termen legal, a declarat contestaţie persoana solicitată A. şi, în esenţă, a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea sentinţei atacate, iar în rejudecare respingerea propunerii de arestare provizorie şi extrădare, întrucât nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004, la acest moment nu există o hotărâre judecătorească care să fie în mod explicit precizată în mandat şi, de asemenea, nu există un mandat european de arestare valabil.
III. Examinând contestaţia declarată de persoană solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Astfel, la data de 03.08.2020, Biroul Sirene din Austria a introdus în Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) o semnalare privindu-l pe A., solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării în baza unui mandat european de arestare ce a fost emis de procurorul Curţii regionale din Graz, cu aprobarea judecătorului de la această din urmă instanţă .
În cuprinsul semnalării, Înalta Curte reţine existenţa următoarelor rubrici:
- "Data introducerii: 03.08.2020"
- "Data ultimei modificări: 03.08.2020"
- "Data expirării: 26.06.2023".
Alăturat semnalării, a fost depus şi mandatul european de arestare în limba germană.
Ca urmare a acestei semnalări, în data de 04.08.2020, Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Sirene, a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, având în vedere că persoana solicitată A. are domiciliul în oraşul Lăpuş, judeţul Maramureş, fiind înregistrată Lucrarea nr. x/2020.
În data de 05.08.2020, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat autorităţilor judiciare austriece traducerea în limba română a mandatului european de arestare, confirmarea primirii traducerii în limba română având loc în data de 10.08.2020 .
Din conţinutul mandatului european de arestare tradus în limba română, Înalta Curte reţine că:
- acesta a fost emis de procurorul austriac în data de 30.07.2020,
- confirmat ("aprobat", conform traducerii) de către judecătorul austriac în data de 31.07.2020,
- valabilitatea mandatului a fost stabilită de către autorităţile judiciare austriece "[...] până la 1.07.2021" .
Înalta Curte reţine, astfel, o neconcordanţă între menţiunile din cuprinsul semnalării SIS (unde s-a prevăzut ca dată a expirării 26.06.2023), pe de o parte, şi menţiunea din cuprinsul mandatului european de arestare (unde s-a prevăzut că valabilitatea mandatului a fost stabilită de către autorităţile judiciare austriece până la 1.07.2021), pe de altă parte, neconcordanţă ce nu a fost sesizată nici de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, nici de Curtea de Apel Bucureşti, în condiţiile în care sesizarea SIS a fost făcută cu mai bine de 2 ani şi jumătate în urmă de la momentul depistării persoanei solicitate pe raza oraşului Popeşti-Leordeni, respectiv în data de 20.01.2023.
În aceste condiţii, Înalta Curte constată că se impunea a se solicita de la autorităţile judiciare emitente din Austria informaţiile necesare, date fiind neconcordanţele menţionate în alineatul precedent.
Procedura ce vizează executarea unui mandat european de arestare este o procedură specială, cu caracter de urgenţă, ce are consecinţe directe, printre altele, şi asupra libertăţii persoanei vizate de mandatul european de arestare, motiv pentru care Înalta Curte apreciază că persoana solicitată trebuie să beneficieze de toate drepturile şi garanţiile unui proces echitabil, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 6 din CEDO, să uziteze, în mod efectiv, de o cale de atac. (art. 2 Protocolul 7 din CEDO)
Înalta Curte consideră că, în speţă, privarea de un al doilea grad de jurisdicţie ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil al persoanei solicitate, prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, dreptul la un proces echitabil fiind în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penală. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa CEDO, cauza Grecu contra România din 30 noiembrie 2006, în care Curtea Europeană a constatat că recurentul a fost lipsit de dreptul de a i se examina cauza penală în două grade de jurisdicţie, ceea ce a atras încălcarea art. 2 al Protocolului nr. 7 la Convenţie.
Faţă de cele arătate, Înalta Curte, în vederea respectării art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi a art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, va admite contestaţia declarată de persoană solicitată va admite contestaţia formulată de persoană solicitata A. împotriva Sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală, în Dosarul nr. x/2023.
Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală contestată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Va menţine dispoziţia arestării persoanei solicitate.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 85 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de persoană solicitata A. împotriva Sentinţei penale nr. 15/F din data de 20 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2023.
Desfiinţează, în parte, sentinţa penală contestată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Menţine dispoziţia arestării persoanei solicitate.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 85 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 ianuarie 2023.
GGC - NN