Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 848/2023

Decizia nr. 848

Şedinţa publică din data de 16 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2022, la data de 27 iulie 2022, creditoarea A.. a formulat cerere de validare a popririi împotriva terţului poprit B. S.R.L., arătând că, prin adresa din data de 27 iunie 2022, C. a dispus, cu privire la terţul poprit B. S.R.L., înfiinţarea popririi asupra sumei de bani în cuantum de 8.128,40 RON, compusă din 6.807,20 RON reprezentând debit şi 1.321,20 RON reprezentând cheltuieli de executare, pe care le datorează debitorului poprit D..

Poprirea a fost dispusă de către C. în dosarul de executare nr. 1271/2022, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din data de 10 decembrie 2007, încheiat între E. S.A.. în calitate de împrumutator, şi D., în calitate de împrumutat, contract de credit cesionat în data de 16 august 2016 către A.., ca urmare a neplăţii ratelor datorate către bancă şi a declarării scadenţei anticipate a creditului, executarea fiind încuviinţată potrivit înscrisurilor ataşate cererii.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

I.2.1. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Turnu Măgurele

Prin sentinţa civilă nr. 1037 din data de 14 decembrie 2022, Judecătoria Turnu Măgurele a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Turnu Măgurele a reţinut că potrivit art. 400 din vechiul C. proc. civ., "contestaţia se introduce la instanţa de executare".

A mai avut în vedere şi dispoziţiile art. 373 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ, în conformitate cu care "instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel", iar "instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, judecă contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe", inclusiv validarea de poprire, potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.

Totodată, a arătat că părţile nu pot deroga prin propria voinţă de la aplicarea acestei norme, întrucât competenţa teritorială în acest caz are caracter absolut, fiind reglementată de norme de ordine publică.

Ca atare, constatând că, în cauză, executarea silită, astfel cum rezultă din actele de executare, se desfăşoară pe raza domiciliului de fapt al debitorului (Piteşti, judeţul Argeş), sub forma popririi salariului obţinut de la angajator (cu sediul în comuna Bradu, judeţul Argeş), faţă de petitul cererii, în baza art. 400 rap. la art. 460 alin. (1) din vechiul C. proc. civ., a apreciat că, în speţă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Piteşti.

I.2.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia civilă

Prin sentinţa civilă nr. 1944 din data de 29 martie 2023, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în temeiul art. 134 din noul C. proc. civ., a suspendat din oficiu soluţionarea cauzei.

A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În esenţă, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a reţinut că soluţionarea unei cereri de validare a popririi este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 790 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) din noul C. proc. civ.

Totodată, a dat eficienţă principiului unicităţii instanţei de executare, statuat prin decizia nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, reţinând că executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Turnu Măgurele în dosarul nr. x/2022, prin încheierea din data de 17 iunie 2022, astfel că, în speţă, competenţa de soluţionare a cererii de validare a popririi rămâne câştigată în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, respectiv Judecătoria Turnu Măgurele.

A mai apreciat şi că este lipsită de relevanţă împrejurarea că, prin încheierea din 6 mai 2011, pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. x/2011, a fost încuviinţată executarea silită în temeiul aceluiaşi titlu executoriu, atât timp cât măsura popririi ce face obiectul prezentei analize a fost luată într-un alt dosar execuţional, în care executarea silită a fost încuviinţată de către Judecătoria Turnu Măgurele.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 din noul C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Turnu Măgurele şi Judecătoria Piteşti, secţia civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la normele de procedură aplicabile, precum şi la noţiunea de instanţă de executare.

Astfel, Judecătoria Turnu Măgurele a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 400 rap. la art. 460 alin. (1), precum şi a celor prevăzute de art. 373 alin. (2) şi (3) din vechiul C. proc. civ., reţinând că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în timp ce Judecătoria Piteşti, secţia civilă a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. art. 790 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) din noul C. proc. civ. şi a dat eficienţă celor statuate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 20/2021, concluzionând că, în speţă, instanţa de executare este Judecătoria Turnu Măgurele, care a încuviinţat executarea silită.

Prin prezentul demers judiciar, creditoarea A.. a solicitat, în temeiul art. 790 din noul C. proc. civ., validarea propririi dispuse în dosarul de executare nr. 1271/2022, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. x din data de 10 decembrie 2007, încheiat între E. S.A., în calitate de împrumutator, şi D., în calitate de împrumutat, contract de credit cesionat la data de 16 august 2016 către A..

Prioritar, în ceea ce priveşte legea procesuală aplicabilă speţei, Înalta Curte, reţine că, în cauză, sunt incidente prevederile noului C. proc. civ., raportat la data demarării executării silite (astfel cum rezultă din menţiunea de pe cererea de executare silită, aflată la dosarul Judecătoriei Turnu Măgurele) - 8 iunie 2022 - şi la dispoziţiile art. 24 şi art. 25 alin. (1) din noul C. proc. civ., în conformitate cu care dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, cele începute sub legea veche rămânând supuse acelei legi.

Potrivit art. 790 din noul C. proc. civ.:

"(1) Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi".

Prin urmare, legiuitorul, în cadrul procedurii de validare a popririi, reglementate de art. 790 din noul C. proc. civ., a făcut trimitere expresă la instanţa de executare ca instanţă competentă a soluţiona o atare cerere.

În ceea ce priveşte noţiunea de instanţă de executare, Înalta Curte reţine că, în considerentele deciziei nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) din noul C. proc. civ., instanţa supremă a dat eficienţă principiul unicităţii instanţei de executare, arătând că "una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute la alin. (3) al art. 651 din noul C. proc. civ., respectiva instanţă fiind calificată de legislator drept instanţă de executare".

În speţă, prin încheierea civilă nr. 1008 din data de 17 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Turnu Măgurele a încuviinţat executarea silită a titlului executoriu, constând în contractul nr. x din data de 10 decembrie 2007, încheiat între E. S.A. şi D., admiţând cererea formulată în acest sens de C., privind pe creditoarea A.. şi pe debitorul D..

Totodată, în acord cu cele reţinute de către Judecătoria Piteşti, secţia civilă, Înalta Curte constată că, la stabilirea instanţei competente a soluţiona prezenta cerere de validare a popririi, nu se poate da vreo eficienţă împrejurării că, anterior, a mai fost demarată o procedură de executare silită în temeiul aceluiaşi titlu executoriu, atât timp cât acea procedură a încetat la data de 23 februarie 2022 şi s-a început o nouă executare silită la data de 8 iunie 2022, formându-se un nou dosar de executare, în care executarea silită a fost încuviinţată de Judecătoria Turnu Măgurele şi în care a fost formulată cererea de validare a popririi cu privire la care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă.

Ca atare, având în vedere cele reţinute în cuprinsul deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, rezultă că, în speţă, instanţa de executare la care se referă prevederile art. 790 din noul Cod C. proc. civ. este Judecătoria Turnu Măgurele, care a încuviinţat executarea silită.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reţinute, în temeiul art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turnu Măgurele.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.