Ședințe de judecată: Septembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 851/2023

Decizia nr. 851

Şedinţa publică din data de 16 mai 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin sentinţa civilă nr. 5407 din data de 30 mai 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Braşov, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele B. S.R.L. şi C..

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţate de Judecătoria Braşov a fost respins prin decizia civilă nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 a Tribunalului Braşov.

Prin decizia civilă nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov: a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de către recurenta A.; a fost admisă cererea formulată de recurenta A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ. şi în consecinţă s-a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (1)-(3), art. 11 şi art. 20 din Constituţia României; a fost respinsă cererea de recurs formulată de către recurenta-reclamantă A., în contradictoriu cu intimatele-pârâte C. şi B. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 şi a încheierilor aferente pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, care au fost menţinute; a fost respinsă cererea intimatei-pârâte C. de amendare a recurentei-reclamante A..

Reclamanta A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 207/R din data de 25 iunie 2019 a Curţii de Apel Braşov şi a încheierii de şedinţă din data de 18 iunie 2020, pronunţate în acelaşi dosar, cale de atac care a fost respinsă ca inadmisibilă prin decizia civilă nr. 633 din data de 14 decembrie 2020 a Curţii de Apel Braşov.

Împotriva deciziei civile nr. 207/R din data de 25 iunie 2020 şi a încheierilor aferente, a deciziei nr. 633/R din data de 14 decembrie 2020 ale Curţii de Apel Braşov, a deciziei nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019, cu încheierile aferente ale Tribunalului Braşov, precum şi împotriva sentinţei civile nr. 5407 din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Braşov, a formulat cerere de revizuire reclamanta A., solicitând admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea hotărârilor atacate, rejudecarea acţiunii prin raportare la obiectul real ale acesteia, acţiune în răspundere delictuală, cu cheltuieli de judecată.

I.2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă

Prin decizia civilă nr. 163/R din data de 13 aprilie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a admis excepţia perimării cererii de revizuire şi, în consecinţă: a constatat perimată cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 207/R din data de 25 iunie 2020 şi încheierilor Curţii de Apel Braşov, deciziei civile nr. 1121/Ap din data de 5 iulie 2019 şi încheierilor Tribunalului Braşov, sentinţei civile nr. 5407 din data de 30 mai 2018 a Judecătoriei Braşov, toate pronunţate în dosarul civil nr. x/2015 şi împotriva deciziei civile nr. 633/R din data de 14 decembrie 2020 pronunţate în dosarul civil nr. x/2020 al Curţii de Apel Braşov.

II. Calea de atac exercitată în cauză

II.1. Cererea de recurs

Împotriva decizie nr. 163/R din data de 13 aprilie 2022 şi a tuturor încheierilor aferente, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a declarat recurs revizuenta A..

II.2. Apărările formulate în cauză

Intimatele B. S.R.L. şi C. nu au formulat întâmpinare.

II.3. Procedura de filtru derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 23 mai 2022 şi a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2 (aşa cum reiese din fişa Ecris, alată la dosarul de recurs).

Prin rezoluţia din data de 31 mai 2022, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

În concluziile raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului întocmit în cauză, s-a reţinut că: recursul este declarat şi motivat în termen legal; cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute, sub sancţiunea nulităţii, de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ. recursul este netimbrat, fiind incidentă excepţia netimbrării recursului; părţile au deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate.

În ceea ce priveşte criticile formulate, s-a arătat că recurenta-revizuentă a invocat incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., urmând ca, în speţă, completul de filtru să aprecieze dacă susţinerile recurentei-revizuente pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege sau dacă este incidentă sancţiunea nulităţii recursului în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Completul de filtru nr. 2, prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2022, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de comunicare, aflate la dosarul de recurs.

Recurenta-revizuentă a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, solicitând înlăturarea opiniei raportorului potrivit căreia ar fi incidentă excepţia netimbrării recursului, susţinând, de asemenea, şi că nu poate fi reţinută nici excepţia nulităţii recursului prin raportare la prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Intimatele B. S.R.L. şi C. nu au formulat puncte de vedere la raportul întocmit în cauză.

Prin rezoluţia din data de 6 decembrie 2022, a fost fixat termen la data de 17 ianuarie 2023, în camera de consiliu, fără citare părţilor, în vederea analizării admisibilităţii în principiu a recursului, faţă de cele reţinute prin raportul întocmit în cauză, termen la care Înalta Curte, în vederea soluţionării cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru formulate de recurenta-revizuentă (dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă), a amânat judecarea cauzei în procedura de filtrare a recursurilor la data de 28 februarie 2023.

La termenul din data de 28 februarie 2023, în vederea soluţionării cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale şi a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulate de recurenta-revizuentă, Înalta Curte a amânat judecarea cauzei, în complet de filtru, la data de 16 mai 2023, când a invocat, din oficiu, excepţia netimbrării recursului şi a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, prin prisma acestei excepţii.

În cauză, prin încheierile de şedinţă din 21 septembrie 2022 şi din 8 februarie 2023, pronunţate în dosarele nr. x/2021 şi, respectiv, nr. 243/64/2021/a6, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins cererile formulate de recurenta-revizuentă A. privind reexaminarea modulului de stabilire a taxei judiciare de timbru în prezenta cauză, iar, prin încheierile de şedinţă din 4 aprilie 2023, pronunţate în dosarele nr. x/2021 şi y/2021, a respins, ca inadmisibile, cererile prin care recurenta-revizuentă a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale şi a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

II.4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Faţă de cele susţinute prin motivele de recurs şi de circumstanţele concrete ale speţei, Înalta Curte constată că este învestită cu soluţionarea recursului declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 163/R din data de 13 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

În condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar, pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din data de 31 mai 2022, s-a stabilit în sarcina recurentei-revizuente obligaţia de a achita o taxă judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, sub sancţiunea anulării cererii, raportat la dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin adresa emisă la data de 31 mai 2022, aflată la dosarul de recurs, comunicată la data de 7 iunie 2022 (potrivit procesului-verbal de înmânare, aflat la dosarul de recurs), s-a pus în vedere recurentei-revizuente să depună la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

La data de 10 iunie 2022, recurenta-revizuentă a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 21 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.

Această încheiere a fost comunicată recurentei-revizuente la data de 6 octombrie 2022, potrivit menţiunii din cuprinsul dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs.

În cuprinsul raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, raportorul a reţinut că recurenta-revizuentă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă şi şi-a exprimat opinia în sensul că este incidentă excepţia netimbrării recursului.

Prin punctul de vedere depus cu privire la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, recurenta-revizuentă a solicitat să fie înlăturată concluzia raportorului prin care a fost reţinută excepţia netimbrării recursului.

Totodată, a solicitat sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească dacă scutirea de drept prevăzută de art. 29 alin. (1) şi art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru se aplică sau nu în cererea şi căile de atac, în care reclamant, respectiv recurent, apelant, contestator, revizuent este un cetăţean consumator (casnic) vulnerabil financiar (stabilit prin acte depuse anexat acţiunii), vătămat în drepturile şi interesele sale legitime de un operator economic al unui serviciu public de locuit. Această cerere a fost respinsă prin încheierea de şedinţă din data de 4 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.

Prin cererea depusă la data de 19 decembrie 2022, recurenta-revizuentă a formulat o nouă cerere de reexaminare a modului de stabilire în cauză a taxei judiciare de timbru, cerere care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea de şedinţă din data de 8 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021.

Această încheiere a fost comunicată recurentei-revizuente la data de 21 februarie 2023, astfel cum rezultă din dovada de comunicare aflată la dosarul de recurs.

Recurenta-revizuentă, prin cererile depuse la 21 decembrie 2022 şi 27 februarie 2023, a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate a O. U.G nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru în ansamblul ei, precum şi a următoarelor dispoziţii din cuprinsul acestui act normativ: art. 1 alin. (2), art. 31 alin. (1) - sintagma generică "se determină de instanţa de judecată", art. 31 alin. (1) teza "se face de către instanţa de judecată", alin. (2) privind impunerea de taxe judiciare de timbru în căile de atac cu raportare la căile de atac (ordinare şi extraordinare, oricare ar fi, deci, inclusiv în incidente), art. 32, art. 34, art. 39 alin. (1), art. 39 teza "3 zile de la data comunicări taxei datorate".

Prin încheierea de şedinţă din data de 4 aprilie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de recurenta-revizuentă.

Ca atare, Înalta Curte reţine că recurenta-revizuentă a avut cunoştinţă de obligaţia ce îi revine, de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 200 RON, precum şi de soluţiile date cererilor de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru pe care le-a formulat, precum şi că aceasta nu a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar cu privire la plata taxei judiciare de timbru.

Având în vedere că recurenta-revizuentă A. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, deşi i-a fost comunicată această obligaţie în mod legal la domiciliul indicat în cererea de recurs, în raport de prevederile legale anterior menţionate şi de dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat, împrejurare faţă de care nu se mai impune analiza celorlalte aspecte invocate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 163/R din data de 13 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.