Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 107 din data de 19 decembrie 2022, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 459 alin. (5) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 49/16.06.2016 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, formulată printre alţii şi de revizuentul A.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut că, prin cererea înregistrată la data de 04.04.2022, revizuentul A. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 49/16.06.2016 a Curţii de Apel Suceava, modificată prin Decizia penală nr. 99 din 28.03.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, invocând, în esenţă, cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., respectiv "procurorul a comis o infracţiune în legătură cu cauza", arătând că procurorul care a efectuat urmărirea penală în cauză a săvârşit infracţiunile de "abuz în serviciu", prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., "cercetare abuzivă", prev. de art. 280 alin. (1) C. pen., şi "represiune nedreaptă", prev. de art. 283 alin. (1) C. pen.
Curtea de apel a constatat că, prin ordonanţa nr. x/2018 din 17 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b), raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen., clasarea cauzei faţă de procurorul B., pentru infracţiunile "abuz în serviciu" prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., "cercetare abuzivă" prev. de art. 280 alin. (1) C. pen. şi "represiune nedreaptă" prev. de art. 283 alin. (1) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
Prin ordonanţa nr. x/2022, întocmită la data de 30 mai 2022, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat ordonanţa nr. x/2018 din 17 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, şi a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor de "abuz în serviciu", prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., "cercetare abuzivă", prev. de art. 280 alin. (1) C. pen., şi "represiune nedreaptă", prev. de art. 283 alin. (1) C. pen., întrucât faptele nu există.
Împotriva ordonanţei nr. x/2022, din 30 mai 2022, de infirmare a soluţiei de clasare, printre alţii, petentul A. a formulat plângere în temeiul art. 340 C. proc. pen., art. 339 C. proc. pen., art. 6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi art. 21 din Constituţie.
Prin încheierea nr. 392/05.10.2022, pronunţată de Î.C.C.J., secţia penală, în Dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) C. proc. pen., au fost admise plângerile formulate de petenţii C. şi A. împotriva ordonanţei nr. x/2022 din 30 mai 2022 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care a desfiinţat-o şi a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "abuz în serviciu" prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., "cercetare abuzivă" prev. de art. 280 alin. (1) C. pen. şi "represiune nedreaptă" prev. de art. 283 alin. (1) C. pen.
S-a constatat că Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a examinat soluţia dată în Dosarul nr. x/2018 al S.I.I.J. şi, pe baza exclusiv a probelor existente la dosar (potrivit menţiunii de la fila x a ordonanţei, penultimul paragraf), fără administrarea vreunei probe, a infirmat ordonanţa şi a dispus clasarea, modificând temeiul de drept prin aplicarea celui prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. - "fapta nu există".
S-a mai precizat că soluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost adoptată, fără să fie audiaţi cel puţin petenţii, pentru a avea posibilitatea de a-şi exprima poziţia procesuală, având în vedere şi că aceştia nu au uzat de dreptul prev. de art. 339 C. proc. pen. şi nu au formulat plângere împotriva ordonanţei nr. x/2018 din data de 17 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie. Rezumându-se, în ceea ce priveşte infracţiunea de "trafic de influenţă", la hotărârea de condamnare definitivă, dând soluţia de infirmare şi schimbarea temeiului clasării, Procurorul General a considerat, în mod nejustificat, probatoriul complet, susţinându-se că petentul A. "avea are tot interesul să creeze impresia că trimiterea sa în judecată a fost rezultatul unor infracţiuni şi nu întemeiată pe probe".
S-a apreciat că pentru modificarea soluţiei pe fond, în cadrul controlului ierarhic superior, fără a da posibilitatea persoanei vătămate de a-şi exprima poziţia procesuală, se impunea un minimum de probatoriu şi nu o reapreciere a actelor dosarului.
Prin urmare, pentru clarificarea situaţiei factuale şi lămurirea completă a tuturor împrejurărilor necesare aflării adevărului, în condiţiile în care niciuna dintre părţi (petenţi, intimat) nu au uzat de dreptul prevăzut de art. 339 C. proc. pen., iar intimatul nu a solicitat continuarea procesului penal conform art. 18 C. proc. pen., s-a apreciat că se impune trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea de verificări suplimentare în raport cu faptele sesizate în plângerea penală iniţială. În acest sens, s-a stabilit că se va proceda cel puţin la audierea petenţilor şi, în raport de declaraţiile acestora, la administrarea oricăror alte mijloace de probă solicitate de petenţi, considerate necesare pentru justa soluţionare a cauzei.
Curtea de apel a constatat că situaţiile care constituie cazurile de revizuire prev. de art. 453 alin. (1) lit. b) - d) C. proc. pen. se dovedesc prin hotărârea judecătorească prin care instanţa s-a pronunţat asupra fondului cauzei.
A apreciat că este esenţial ca instanţa de judecată să constate împrejurarea respectivă, indiferent de soluţia pronunţată. În concret, dovada cazului de revizuire se poate face nu doar printr-o hotărâre de condamnare, renunţare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, ci şi printr-o hotărâre de achitare sau de încetare a procesului penal, în măsura în care instanţa statuează asupra fondului. Este posibil ca proba cazului de revizuire să nu mai poată fi realizată pe baza unei hotărâri judecătoreşti, datorită existenţei unei cauze care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale. În acest caz, proba cazurilor de revizuire menţionate se poate face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă.
În acord cu practica judecătorească şi literatura de specialitate, Curtea de apel a observat că, în noua legislaţie, ordonanţa prin care procurorul a dispus asupra fondului cauzei nu mai poate face dovada cazului de revizuire invocat, dat fiind că aceasta nu mai are autoritate de lucru judecat. Cu toate acestea, ea poate fi folosită ca mijloc de probă în faţa instanţei de judecată care examinează dacă în cauză există cazul respectiv de revizuire.
A precizat faptul că dispoziţiile art. 454 alin. (2) C. proc. pen., nu permit părţii să invoce direct în faţa instanţei de judecată existenţa cazului de revizuire. Aceasta trebuie să sesizeze organele de urmărire penală şi doar în ipoteza în care pe parcursul cercetărilor intervine un impediment care face imposibilă continuarea cauzei va putea cere ca proba să se realizeze în cadrul procedurii de revizuire.
În cauza de faţă, s-a constatat că, la acest moment, au fost sesizate organele de urmărire penală şi se desfăşoară o procedură în faţa acestora. Potrivit celor menţionate în încheierea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dispus trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea de verificări suplimentare în raport cu faptele sesizate în plângerea penală iniţială.
În opinia Curţii, nu se poate face abstracţie de faptul că, în speţă, organele de urmărire penală au fost sesizate şi, cel puţin până în acest moment, nu a fost pronunţată o soluţie definitivă în cauză, nefiind oportună nici administrarea în paralel a aceloraşi mijloace de probă.
Împotriva Sentinţei penale nr. 107 din data de 19 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a formulat apel revizuentul A..
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că apelul formulat de revizuentul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de instanţele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, ce permite instanţei penale să revină asupra propriei sale hotărâri şi, în acelaşi timp, caracterul unei căi de atac de fapt, prin care sunt constatate şi înlăturate erorile judiciare în rezolvarea cauzelor penale. Revizuirea se formulează împotriva unei hotărâri care a dobândit autoritate de lucru judecat, în temeiul unor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei, descoperite după judecată şi care fac dovada că aceasta se întemeiază pe o eroare judiciară.
Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 din C. proc. pen. şi numai în cazurile prevăzute de art. 453 din acelaşi cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale. O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situaţii privitoare la eventuala nerespectare a unor condiţii formale de desfăşurare a judecăţii sau a unor raţionamente jurisdicţionale pretins eronate, este exclusă, în raport de dispoziţiile procesuale menţionate şi de principiul statuat prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia părţile interesate, care îşi legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 452 din C. proc. pen., hotărârile penale definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă ori numai cu privire la o parte dintre fapte şi făptuitori, din conţinutul acestui text legal rezultând că sunt supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti care conţin o rezolvare a acţiunii penale, deoarece prin revizuire se urmăreşte înlăturarea erorilor de fapt şi de drept, pe care le conţin hotărârile judecătoreşti.
Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, poate fi formulată numai în condiţiile şi în cazurile limitativ prevăzute de art. 453 alin. (1) din C. proc. pen., singurele în măsură să conducă la o reexaminare a cauzei penale.
Înalta Curte constată că, în efectuarea examenului de admisibilitate în principiu, în mod corect, Curtea de Apel Suceava a constatat neîndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 459 alin. (3) lit. e) C. proc. pen., prin raportare la cazul de revizuire invocat, respectiv art. 453 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., teza "procurorul care a efectuat acte de urmărire penală".
Sunt esenţiale pentru corecta soluţionare a apelului promovat următoarele împrejurări de fapt:
Ordonanţa nr. x/2018 din 17 februarie 2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie, prin care s-a dispus clasarea faţă de procurorul care a efectuat acte de urmărire penală în cauză, pentru intervenirea prescripţiei răspunderii penale, a fost infirmată, din oficiu, prin Ordonanţa nr. x/2022, întocmită la data de 30 mai 2022, de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ordonanţă care a fost desfiinţată prin încheierea nr. 392/05.10.2022, pronunţată de Î.C.C.J., secţia penală în Dosarul nr. x/2022, cauza fiind trimisă, la procuror, în vederea completării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de "abuz în serviciu" prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., "cercetare abuzivă" prev. de art. 280 alin. (1) C. pen. şi "represiune nedreaptă" prev. de art. 283 alin. (1) C. pen.
Din cele rezumativ sintetizate supra, rezultă că, la momentul sesizării Curţii de Apel Suceava cu cererea de revizuire, nu exista o hotărâre judecătorească definitivă din care să rezulte comiterea unei infracţiuni de către procurorul care a efectuat acte de urmărire penală în cauză, urmărirea penală fiind pendinte.
Conform art. 454 C. proc. pen., cu denumirea marginală "Dovedirea unor cazuri de revizuire", pronunţarea unei hotărâri penale definitive, prin care să se fi constatat existenţa şi săvârşirea infracţiunii (caz de revizuire prevăzut la lit. d) a alin. (1) al art. 453 C. proc. pen.) de către persoana care a efectuat acte de urmărire penală, era imperativă în admiterea în principiu a cererii de revizuire.
În lipsa hotărârii penale definitive, proba cazului de revizuire se putea face în procedura de revizuire, prin orice mijloc de probă, exclusiv în cazul existenţei unei cauze care ar fi împiedicat punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale, cauză care trebuia, prealabil, legal constatată.
În cauză, ordonanţa prin care s-a constatat impedimentul în exercitarea urmăririi penale - prescripţia răspunderii penale, a fost infirmată de către procurorul superior ierarhic, a cărui ordonanţă a fost desfiinţată de către Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a dispus trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Prin urmare, la momentul sesizării primei instanţe cu cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 453 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., nu exista o cauză care să împiedice punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale, legal constatată, aşa cum prevede art. 454 alin. (2) C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 107 din data de 19 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia a penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul revizuent A. împotriva Sentinţei penale nr. 107 din data de 19 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 martie 2023.
GGC - ED