Şedinţa publică din data de 17 februarie 2023
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 24.08.2020, transmisă prin e-mail la data de 21.08.2021, reclamanţii A., B., C. şi D., toţi grefieri-arhivari în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei prin Ministrul Justiţiei şi Curtea de Apel Alba Iulia, prin Preşedintele instanţei, solicitând:
- obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei din România, reprezentat de Ministrul Justiţiei, să recunoască examenul organizat în data de 15.12.2018 şi să emită un Ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia în sensul luării în considerare şi a funcţiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (2) din Legea 304/2004 republicată, art. 8, alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004, art. 10 alin. (1), teza a doua din Legea 554/2004, Anexa V, Cap. II, pct. 7, 8 şi 9 din Legea 153/2017;
- obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia prin Preşedintele instanţei să emită decizii de modificare a încadrării personalului, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia în data de 15.12.2018 şi promovat de petenţi, în temeiul art. 39 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea CSM nr. 181 din 29.03.2007 şi modificat prin Hotărârea CSM nr. 820 din 11.07.2018.
- obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Alba Iulia să achite reclamanţilor diferenţele salariale dintre salariile cuvenite conform funcţiei promovate prin concurs şi salariile efectiv plătite, de la momentul definitivării rezultatelor concursului - 15.12.2018 şi până în prezent, actualizate la momentul plăţii cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâţilor să le plătească pe viitor salariul cuvenit conform funcţiei promovate.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 75 pronunţată la data de 01 octombrie 2021, Curtea de Apel Târgu-Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei în ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la plata diferenţelor de drepturi salariale şi, în consecinţă a respins cererea de obligare la plata diferenţelor de drepturi salariale, formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanţi şi a obligat pârâtul Ministrul Justiţiei la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcţiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018.
A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, prin Preşedinte, la emiterea cu privire la reclamanţi a deciziilor de modificare a încadrării, conform rezultatului examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018.
A obligat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia la plata către reclamanţi a diferenţelor de drepturi salariale între salariile cuvenite conform noii încadrări şi cele efectiv plătite, de la data definitivării rezultatelor examenului – 15.12.2018 şi până la data încadrării conform acestuia, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare, calculate la aceste diferenţe, până la data plăţii.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâţii Curtea de Apel Alba Iulia şi Ministerul Justiţiei (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), acest din urmă pârât formulând recurs şi împotriva încheierii de şedinţă din data de 17 septembrie 2021.
3.1. Prin recursul său, Curtea de Apel Alba Iulia, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susţine că prin Hotărârea nr. 820 din 11.07.2018 pct. 1 – 10, a fost modificat Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţue a personalului auxiliar de specialitate la instanţe sau parchete superioare aprobat prin Hotărârea Ălenului Consiliului Magistraturii nr. 181/2007.
În urma acestor modificări în concordanţă cu prevederile art. 43 şi 44 alin. (1)-(3) din Legea nr. 567/2007 privind personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti, la data de 15 decembrie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia a organizat examen de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare şi din funcţia de grefier registrator cu studii medii în cea de grefier registrator cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe.
Susţine faptul că va proceda la emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la concursul organizat în data de 15.12.2018 doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal prin ordin al Ministrului Justiţiei, cu stabilirea drepturilor salariale aferente noilor funcţii în conformitate cu prevederile Legii nr. 153/2017 actualizată.
3.2. Prin recursul său, Ministerul Justiţiei (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conform dispoziţiilor art. 142 alin. (6) din Legea nr. 304/2022), întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Susţine faptul că soluţia instanţei de fond referitoare la modificarea statelor de funcţii este nelegală şi netemeinică.
Susţine recurentul că, în raport de dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, pentru ocuparea unui post de grefier arhivar nu sunt necesare studii superioare, ci doar absolvirea studiilor medii, situaţia concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate şi, pe cale de consecinţă, această situaţie nu se regăseşte nici în dispoziţiile regulamentului emis în vederea aplicării acestor dispoziţii.
Se susţine că Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicaţi.
Numai după modificarea şi completarea acestui act normativ în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator persoanele care ocupă aceste funcţoii şi au absolvit aceste studii superioare pot susţine examenul de promovare în funcţiie de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare, urmaând a fi încadrate pe aceste funcţii cu gradul corespunzător vechimii şi salarizate în conformitate cu prevederile legii cadru nr. 153/2017.
Norma din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede modul de salarizare a grefierilor cu studii superioare nu poate fi considerată ca fiind în conflict cu cea existentă în legea care reglementează statutul profesional – Legea nr. 567/2004, aceasta din urmă având un alt obiect de reglementare, respectiv condiţiile de numire în funcţie.
Invocă recurentul Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 95/2006 prin care s-a statuat că abrogarea implicită – parţială sau totală – a unei dispoziţii legale se produce atunci când, printr-un act normativ ulterior, se instituie reguli care contrazic, parţial sau total conţinutul normativ al acesteia. În prezenta cauză normele în discuţie nu se află în contradicţie, întrucât nu au acelaşi obiect, iar legea ulterioară – Legea 153/2017 – nu conţine o dispoziţie legală expresă de abrogare a textului art. 38 din Legea nr. 567/2004.
Conchide recurentul că decizia de transformare a posturilor de grefier este în primul rând una de oportunitate, în prealabil emiterii ordinului ministrului justiţiei de aprobare a transformărilor de posturi fiind necesară o analiză de oportunitate a cererilor de transformare. Dreptul de apreciere cu privire la încadrarea persoanelor care au absolvit studii superioare juridsice aparţine angajatorului, adică preşedintelui curţii de apel potrivit prevederilor art. 37 din Legea nr. 567/2004, dar şi ordonatorului principal de credite care trebuie, potrivit legii, să aprobe prin ordin al ministrului orice modificare intervenită cu privire la statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel.
4. Apărările intimatei
Intimaţii-reclamanţi nu au formulat întâmpinare în cauză.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile formulate sunt nefondate.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Cu titlul preliminar, Înalta Curte constată că recurentul pârât Ministerul Justiţiei, deşi a formulat recurs şi împotriva încheierii din 17 septembrie 2021, prin cererea de recurs nu au fost formulate critici privind soluţia instanţei de fond de a se declara competentă a soluţiona cauza, astfel că va analiza recursul exclusiv prin raportare la criticile aduse sentinţei nr. 75 pronunţată la data de 01 octombrie 2021.
Apoi, analizând grupat criticile celor două recurente, Înalta Curte le va răspunde prin considerente comune.
În ceea ce priveşte situaţia de fapt care a condus la starea litigioasă dintre părţi, Înalta Curte reţine că reclamanţii A., B., C. şi D., toţi grefieri-arhivari în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia şi au participat la examenul de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, organizat de Curtea de Apel Alba Iulia, la data de 15.12.2018, promovând cu toţii acest examen.
Ministerul Justiţiei a refuzat în mod expres solicitarea de transformare a posturilor de grefier arhivar şi registrator cu studii medii, în posturi de grefier arhivar şi registrator cu studii superioare şi încadrarea pe aceste funcţii, în gradul corespunzător vechimii, condiţionând această acţiune de modificarea şi completarea dispoziţiilor Legii nr. 567/2004.
Prima instanţă a reţinut că refuzul pârâtului Ministerul Justiţiei este nejustificat şi vatămă dreptul reclamanţilor de a promova şi, în temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, a obligat pârâtul Ministrul Justiţiei la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcţiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia să emită decizia de modificare a încadrării reclamanţilor pe funcţii.
Recurentul-pârât a criticat această soluţie, susţinând că refuzul său este justificat întrucât Legea cadru nr. 153/2017 prevede doar posibilitatea salarizării grefierilor arhivari pe studii superioare, iar acest fapt nu obligă la încadrarea pe o altă funcţie, aceasta fiind consecinţa îndeplinirii unor condiţii prevăzute de legea statutului şi rezultatul aprecierii ordonatorilor de credite implicaţi.
Înalta Curte reţine că baza legală în temeiul căreia a fost organizat acest examen este Legea nr. 153/2017 respectiv Anexa V, cap. II pct. 7, 8 şi 9 prin care s-au introdus funcţiile de grefier-arhivar treapta I, II şi debutant, cu nivel de studii superioare.
În vederea executării dispoziţiilor legale anterior indicate, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 820/2018 a decis modificarea şi completarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului şi examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare şi din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007 cu modificările şi completările ulterioare.
Prin această hotărâre au fost stabilite condiţiile de participare la examenul de promovare din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare (art. 101 alin. (4), dar şi modalitatea de numire în noile funcţii (art. 39 şi 41).
Contrar susţinerilor recurentului-pârât, Înalta Curte reţine că această condiţie de studii medii, prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, se cere doar în momentul recrutării în funcţia de grefier arhivar şi registrator, dar în prezenta speţă nu este vorba de un concurs de recrutare, ci de un examen de promovare în funcţie conform dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 576/2004 şi art. 81 şi 82 din hotărârea CSM 181/2007.
Observă Înalta Curte că prin Legea specială nr. 576/2004 s-a reglementat modalitatea de dezvoltare a carierei personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti, promovarea constituind o modalitate de dezvoltare a carierei, dispoziţiile art. 44 reglementând promovarea, prin examen, a personalului auxiliar în funcţii de execuţie, în grade sau trepte profesionale superioare în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.
Prin urmare, dreptul la dezvoltarea carierei constituie un drept recunoscut de lege, astfel că susţinerile recurentului cu referire la împrejurarea că situaţia concretă a transformării posturilor de grefier cu studii medii în posturi de grefier cu studii superioare ca urmare a dobândirii unei diplome de studii superioare nu se regăseşte în niciuna dintre situaţiile prevăzute în mod expres de legiuitor în dispoziţiile ce reglementează promovarea personalului auxiliar de specialitate, sunt nefondate.
Legea nr. 567/2004 prevede atât condiţii de încadrare cât şi condiţii de promovare a persoanalului auxiliar, iar Legea cadru nr. 153/2017 prevede promovarea personalului plătit din fonduri publice şi arată expres că aceasta se va face potrivit prevederilor din statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate, aprobate prin legi, hotărâri ale guvernului sau acte administrative ale ordonatorului principal de credite, după caz.
Or, aceste acte sunt Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, respectiv Hotărârea CSM nr. 181/2007, examenul fiind organizat de Curtea de Apel Oradea, în acord cu prevederile specifice domeniului de activitate.
Prin urmare, refuzul pârâtului este nejustificat deoarece cadrul legal prezent permite atât organizarea examenului de promovare din funcţia de grefieri arhivari cu studii medii în funcţia de grefieri arhivari cu studii superioare, cât şi salarizarea acestora, neputând fi primite alegaţiile acestuia cu privire la necesitatea modificării Legii nr. 567/2004 în sensul reglementării condiţiei studiilor superioare pentru numirea în funcţiile de grefier arhivar şi registrator.
În continuare, reţine Înalta Curte că emiterea deciziilor de numire în funcţie a grefierilor declaraţi admişi la examenul organizat de Curtea de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018, conform prevederilor art. 39 şi 41 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/2018 se poate face doar ulterior modificării statelor de funcţii şi de personal, prin ordin al Ministrului Justiţiei, prin raportare la prevederile art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată şi modificată "Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă prin ordin al ministrului Justiţiei."
Înalta Curte nu poate primi susţinerile recurentului-pârât în sensul că legea îi conferă drept de apreciere asupra oportunităţii modificării statelor de funcţii şi de personal pentru instanţele din subordine, astfel că modificarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade/trepte profesionale, ori chiar organizarea acestui concurs nu sunt de natură a înlătura acest drept al Ministerului Justiţiei de apreciere cu privire la necesitatea: operării acestor modificări.
Este adevărat că manifestarea de voinţă a autorităţii publice, în actul său decizional este ghidată şi de criteriul oportunităţii acestei măsuri, fără a se ignora însă criteriul legalităţii, nefiind de acceptat un act administrativ oportun, însă nelegal.
În speţă, se constată că nu au fost contestate nici organizarea examenului şi nici rezultatele acestuia, fiind legale şi producând efecte juridice. În plus, organizarea examenului de promovare nu este condiţionată de existenţa vreunui aviz sau aprobări prealabile din partea Ministerului Justiţiei, refuzul acestuia de a emite ordinul privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia cu luarea în considerare şi a funcţiilor de grefieri arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenulului organizat este nejustificat şi vatămă dreptul intimaţilor-reclamanţi de a promova.
Prin urmare, în raport de considerentele expuse, instanţa de control judiciar constată că hotărârea primei instanţe este dată cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, fiind în mod corect obligat pârâtul Ministrul Justiţiei la emiterea unui ordin privind aprobarea statelor de funcţii ale Curţii de Apel Alba Iulia, în sensul cuprinderii funcţiilor de grefieri-arhivari cu studii superioare, conform rezultatelor examenului organizat în cadrul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 15.12.2018 şi, ulterior, Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia să emită decizia de modificare a încadrării reclamanţilor pe funcţii.
Prin urmare, instanţa constată că toate susţinerile şi criticile recurentelor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenţii-pârâţi Ministerul Justiţiei (în prezent calitatea procesuală activă fiind transmisă către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) şi Curtea de Apel Alba Iulia împotriva încheierii din 17 septembrie 2021 şi a sentinţei civile nr. 75 din 1 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2023.