Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2023
Deliberând asupra contestaţiei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 43 din 30 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a admis cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 29.03.2023 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa), în dosarul nr. x, în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa) în dosarul de instrucţie nr. x, împotriva persoanei solicitate A. posesor al CI seria x nr. x, eliberat de SPCLEP Suceava, la data de 12.02.2020 şi s-a dispus predarea persoanei solicitate autorităţii judiciare emitente.
În temeiul art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus ca, în cazul în care împotriva sa se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România, pentru executarea pedepsei.
În temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. împotriva căreia s-a emis mandatul european de arestare, la data de 29.03.2023, de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa) în dosarul nr. x în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa) în dosarul de instrucţie nr. x, în vederea predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 30.03.2023 şi până la data de 28.04.2023, inclusiv.
În temeiul art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută pentru 24 de ore prin ordonanţa nr. 1442/II/5/2023 din 29.03.2023, începând cu ora 16:40.
S-a luat act că persoana solicitată nu a renunţat la regula specialităţii.
În temeiul art. 88 din Legea nr. 302/2004, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Suceava a reţinut că, la data de 30 martie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a înaintat instanţei, ca autoritate judiciară competentă de executare, propunerea de arestare pe o perioadă de 30 de zile a persoanei solicitate A. în vederea predării acesteia autorităţilor judiciare franceze, pe baza mandatului european de arestare emis la data de 29.03.2023 de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes, Franţa în dosarul nr. x şi predarea acesteia autorităţii judiciare emitente.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2023.
Cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost întemeiată, în drept, pe dispoziţiile art. 109 alin. (1) coroborat cu art. 104 alin. (6), (13) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.
În conţinutul propunerii, s-a arătat că persoana solicitată este cercetată pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt în bandă organizată, tăinuire de bun în grup infracţional şi participare la o asociaţie de răufăcători, începând cu anul 2021, în oraşul Landrevazec şi pe urmă pe întreaga parte a nord-vestului Franţei.
S-a mai arătat că, prin ordonanţa de reţinere din 29 martie 2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, emisă în dosarul nr. x/2023, s-a dispus reţinerea persoanei solicitate A., pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 29.03.2023, orele 16:40, până la data de 30.03.2023, orele 16:40.
De asemenea, s-a relevat că propunerea de arestare a fost însoţită de ordonanţa de reţinere a persoanei solicitate, procesul-verbal de aducere la cunoştinţă a drepturilor persoanei private de libertate în procedura de executare a unui mandat european de arestare, declaraţia dată de persoana solicitată în faţa procurorului şi în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, cazierul judiciar al persoanei solicitate şi mandatul european de arestare în original şi tradus în limba română.
Analizând mandatul european de arestare menţionat, curtea a constatat că acesta a fost emis în baza mandatului de arestare emis, la data de 29.03.2023, de Judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa), în dosarul de instrucţie nr. x.
Din cuprinsul mandatului european de arestare (traducere dosar) a rezultat că persoana solicitată A. este cercetată pentru săvârşirea a 3 (trei) infracţiuni, respectiv:
a) infracţiunea de furturi în bandă organizată/grup infracţional, prevăzută prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez şi pedepsită prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-14, ART. 311-15, ART. 131-26-2 C. pen. francez;
b) infracţiunea de tăinuire în grup infracţional de bun provenind dintr-un furt în grup infracţional, prevăzută prin ART. 321-1 AL.1, AL.2, ART. 321-2 2°, ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez si pedepsită prin ART. 321-2 AL.1, RT.321-3, ART. 321-1, ART. 311-9 AL.1, ART. 321-9, ART. 321-10, ART. 311-14, ART. 311-15, RT.131-26-2 C. pen. francez;
c) infracţiunea de participare la o asociaţie de răufăcători în vederea pregătirii unei crime/infracţiuni, prevăzută prin ART. 450-1 AL.1, AL.2 C. pen. francez şi pedepsită prin ART. 450-1 AL.2, ART. 450-3, ART. 450-5 C. pen. francez.
În fapt, i s-a imputat persoanei solicitate că:
"Numeroase furturi de convertoare catalitice erau comise în prejudiciul unor profesionişti din domeniul automobil de la începutul anului 2021, începând cu oraşul LANDREVARZEC, pe urma pe întreaga parte a Nord-Vestului Franţei. Investigaţiile permiteau vizarea mai multor indivizi bănuiţi că ar fi comis toate aceste fapte de furturi, între 29.01.2021 si 14.05.2022. B. era prezent la toate furturile constatate si apărea ca fiind şeful unei bande organizate/[grup infracţional] compusă din 2 până la 3 alţi hoţi. Doua filiere de scurgere a obiectelor furate erau identificate. Una dintre ele beneficia de intervenţia unui transportator rutier regulat (C.) pentru a realiza în fiecare săptămână un drum dus-întors CRAIOVA - QUIMPER, permiţând transportarea catalizatoarelor furate, ascunse în valize, denumitului A.. Ultimul individ nu se afla în legătură decât cu B.. Investigaţiile telefonice, transferurile de bani şi cooperarea internaţională cu România au permis implicarea lui A. ca tăinuitor de anvergură de convertoare catalitice furate, aflat mai ales în legătură cu organizaţia criminală a lui B.."
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a dat declaraţie în cauză şi a precizat că nu îşi dă consimţământul la predare, întrucât nu a comis faptele ce i se impută. Totodată, aceasta a arătat că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.
Analizând dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 97 din Legea nr. 302/2004, precum şi incidenţa vreunuia din motivele de refuz (obligatoriu ori facultativ) al executării mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare franceze, curtea a precizat că, din analiza conţinutului şi formei mandatului european de arestare rezultă că acesta îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004.
Astfel, au fost arătate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate, natura şi încadrarea juridică a infracţiunilor, au fost descrise circumstanţele comiterii lor, fiind indicată durata maximă a pedepsei ce i se poate aplica pentru faptele imputate (15 ani închisoare) şi a fost precizată hotărârea judecătorească ce a stat la baza emiterii mandatului a cărei executare se solicită.
Totodată, curtea a constatat că infracţiunile de la punctele a) şi c) pentru care se solicită predarea persoanei solicitate A. fac parte din categoria infracţiunilor pentru care nu se impune verificarea condiţiei dublei incriminări, fiind vorba de infracţiunile de participare la un grup criminal organizat şi furt organizat sau armat, conform art. 97 alin. (1) pct. 1 şi 18 din Legea 302/2004, sancţionate de legislaţia penală din Franţa cu pedepse maxime de 15 ani închisoare.
S-a constatat că infracţiunile arătate în mandat îşi găsesc corespondent în dreptul penal român, în infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) C. pen., tăinuire, prevăzută de art. 270 C. pen. şi furt, prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen.
Prin urmare, instanţa a reţinut că este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 97 din Legea nr. 302/2004 privind faptele care pot da loc la predare.
În ceea ce priveşte existenţa vreunui motiv de refuz obligatoriu sau facultativ al executării mandatului european de arestare, curtea a constatat că în cauză nu este incident niciunul din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004.
Astfel, din informaţiile obţinute, instanţa a reţinut că persoana urmărită nu a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, nu a fost supusă unei proceduri penale în România pentru aceleaşi fapte care au motivat mandatul european de arestare, nu a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte într-un alt stat terţ care nu este membru al Uniunii Europene şi nicio autoritate judiciară română nu a decis fie renunţarea la urmărirea penală, fie clasarea pentru infracţiunile imputate şi nu a pronunţat o hotărâre definitivă cu privire la aceleaşi fapte.
În plus, s-a arătat că infracţiunile (comise pe teritoriul Franţei) reţinute în sarcina persoanei solicitate, care răspunde penal, fiind majoră, nu sunt acoperite de amnistie în România, legislaţia internă permiţând urmărirea lor, iar răspunderea sa penală nu s-a prescris.
În ce priveşte infracţiunea de tăinuire, din descrierea situaţiei de fapt a reieşit că persoana solicitată primea în Craiova bunuri furate, printr-un transportator rutier, însă în baza înţelegerii anterioare cu membrii grupării, în funcţie de toate detaliile situaţiei de fapt activitatea putând întruni, potrivit legii penale române, elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la furt, context în care se reţine a fi comisă, de asemenea, pe teritoriul francez. S-a mai precizat că, şi chiar dacă s-ar reţine săvârşirea ei pe teritoriul României, alin. (2) al art. 99 din lege permite predarea sa autorităţii solicitante, fiind o cauză de refuz facultativ, pe care curtea a considerat că este neîntemeiată, raportat la circumstanţele cauzei.
S-a mai arătat că, persoana solicitată nu a invocat existenţa vreunui motiv obligatoriu sau facultativ de neexecutare a mandatului european de arestare, susţinând doar că solicită respingerea cererii întrucât nu a comis faptele de care este acuzat. Prin urmare, s-a constatat că nu este incident niciunul din cazurile (obligatorii ori facultative) prevăzute de lege pentru refuzul predării.
Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie persoana solicitată A., motivele contestaţiei fiind susţinute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând contestaţia, prin prisma criticilor formulate de contestator şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeaşi lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei - cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
În cauză, predarea şi arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existenţa unui mandat european de arestare emis de autorităţile judiciare din Franţa pe numele persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată pentru săvârşirea a 3 infracţiuni: furturi în bandă organizată/grup infracţional, prevăzută de ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez şi pedepsită prin ART. 311-9 AL.1, ART. 311-14, ART. 311-15, ART. 131-26-2 C. pen. francez; tăinuire în grup infracţional de bun provenind dintr-un furt în grup infracţional, prevăzută prin ART. 321-1 AL.1, AL.2, ART. 321-2 2°, ART. 311-9 AL.1, ART. 311-1, ART. 132-71 C. pen. francez si pedepsită prin ART. 321-2 AL.1, RT.321-3, ART. 321-1, ART. 311-9 AL.1, ART. 321-9, ART. 321-10, ART. 311-14, ART. 311-15, RT.131-26-2 C. pen. francez; participare la o asociaţie de răufăcători în vederea pregătirii unei crime/infracţiuni, prevăzută prin ART. 450-1 AL.1, AL.2 C. pen. francez şi pedepsită prin ART. 450-1 AL.2, ART. 450-3, ART. 450-5 C. pen. francez, constând în aceea că:
"Numeroase furturi de convertoare catalitice erau comise în prejudiciul unor profesionişti din domeniul automobil de la începutul anului 2021, începând cu oraşul LANDREVARZEC, pe urma pe întreaga parte a Nord-Vestului Franţei. Investigaţiile permiteau vizarea mai multor indivizi bănuiţi că ar fi comis toate aceste fapte de furturi, între 29.01.2021 si 14.05.2022. B. era prezent la toate furturile constatate si apărea ca fiind şeful unei bande organizate/[grup infracţional] compusă din 2 până la 3 alţi hoţi. Doua filiere de scurgere a obiectelor furate erau identificate. Una dintre ele beneficia de intervenţia unui transportator rutier regulat (C.) pentru a realiza în fiecare săptămână un drum dus întors CRAIOVA - QUIMPER permiţând transportarea catalizatoarelor furate, ascunse în valize, denumitului A.. Ultimul individ nu se afla în legătură decât cu B.. Investigaţiile telefonice, transferurile de bani şi cooperarea internaţională cu România au permis implicarea lui A. ca tăinuitor de anvergură de convertoare catalitice furate, aflat mai ales în legătură cu organizaţia criminală a lui B.."
Faptele persoanei solicitate A. sunt incriminate de legislaţia română şi constituie infracţiunile de constituire de grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) C. pen., tăinuire, prev. de art. 270 C. pen. şi furt, prev. de art. 228 alin. (1) C. pen., iar pedeapsa maximă prevăzută de legea franceză pentru infracţiunile anterior enunţate este de 15 ani închisoare.
Înalta Curte constată că faptele pentru care se solicită predarea şi fac obiectul mandatului european de arestare, emis de Procurorul Republicii de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa), în dosarul nr. x, în baza mandatului de arestare emis la data de 29.03.2023 de Judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa) în dosarul de instrucţie nr. x, fiind vorba de infracţiunile de participare la un grup criminal organizat şi furt organizat sau armat, conform art. 97 alin. (1) pct. 1 şi 18 din Legea 302/2004, dau loc la predare necondiţionat de existenţa dublei incriminări.
Din economia dispoziţiilor art. 84 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le-ar putea invoca.
În acest sens, instanţa de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanţei, constată că mandatul european de arestare emis la data de 29.03.2023, în scopul efectuării urmăririi penale, de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa), confirmat la aceeaşi dată de Judecătorul de instrucţie de la Tribunalul Judiciar din Rennes (Franţa), cu referinţă la dosarul de instrucţie nr. x, cuprinde toate informaţiile potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, inclusiv descrierea circumstanţelor în care au fost comise infracţiunile (momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate). Aceste prevederi sunt menţionate în cadrul procedurii de emitere a mandatului european de arestare de către statul român, însă, în egală măsură, sunt aplicabile şi în cazul în care statul român este solicitat să pună în executare un mandat european de arestare emis de un alt stat membru al Uniunii Europene.
De asemenea, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind întrunite nici cerinţele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 98 alin. (2) din aceeaşi lege, contestatorul susţinând exclusiv că nu a săvârşit faptele pentru care se fac cercetări.
Cât priveşte măsura arestării, se notează că, potrivit art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, în situaţia în care instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanţei posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei nr. 43 din 30 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei nr. 43 din 30 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 aprilie 2023.