Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 25 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună sistarea pensiei de întreţinere stabilite în sarcina sa şi în favoarea pârâtei, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, instanţa a dispus desfacerea căsătoriei părţilor, acesta fiind obligat la plata în favoarea fostei soţii a unei pensii de întreţinere în cuantum de 250 RON, lunar.
Reclamantul a învederat că împrejurările avute în vedere la data pronunţării hotărârii judecătoreşti menţionate s-au schimbat, în sensul că, în perioada 2011-2012, pârâta a fost plecată în Italia, la muncă şi nu s-a manifestat ca fiind în nevoie după desfacerea căsătoriei, iar acesta s-a pensionat şi se confruntă în prezent cu probleme medicale.
În drept, reclamantul a invocat dispoziţiile art. 524, art. 526, art. 527, art. 528 şi art. 531 C. civ., art. 194-204 C. proc. civ.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 12225 din 22 septembrie 2022, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Târgovişte.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, în cazul cererilor privind obligaţia de întreţinere, competenţa aparţine instanţei de tutelă şi familie şi este reglementată de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ.. A indicat că art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu este aplicabil în cauză, deoarece face referire la creditorul reclamant, având în vedere doar cererile de chemare în judecată formulate de creditorul obligaţiei de întreţinere, iar nu şi pe cele prin care debitorul obligaţiei de întreţinere solicită sistarea pensiei, cum este cazul în speţă.
A mai arătat că, în această materie, competenţa teritorială este întotdeauna exclusivă, fiind reglementată de norme de ordine publică de la care părţile nu pot deroga prin convenţia lor, iar norma de drept comun din art. 107 C. proc. civ. poate fi de ordine privată în materie de bunuri şi de alte drepturi de care părţile pot dispune, dar este de ordine publică în materie de persoane, când e vorba de drepturi de care părţile nu pot dispune. A mai indicat că necompetenţa de ordine publică poate fi invocată de instanţă din oficiu, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Târgovişte, prin sentinţa nr. 1203 din 31 martie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a dispus din oficiu suspendarea judecării cauzei; a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
A apreciat că, în cauză, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei este reglementată de norma de drept comun, de ordine privată, respectiv de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că, la data introducerii cererii, pârâta îşi avea domiciliul în jud. Dâmboviţa, Comuna Voineşti, sat Suduleni.
A concluzionat că, întrucât pârâta, deşi a depus întâmpinare, nu a formulat vreo critică privitoare la instanţa învestită să soluţioneze cererea sub aspect teritorial, instanţa nu mai putea invoca din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale, dat fiind caracterul de ordine privată al normei de competenţă teritorială. Neinvocarea de către pârâtă a necompetenţei teritoriale face ca Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, iniţial învestită, să devină competentă, prin acoperirea necompetenţei sale iniţiale, neinvocate în termen de către pârâta îndreptăţită.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată cu care a învestit Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., să se dispună sistarea pensiei de întreţinere stabilite în sarcina sa şi în favoarea pârâtei, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
Potrivit regulii generale privitoare la competenţa teritorială, instituite de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială alternativă în ceea ce priveşte obligaţia de întreţinere, însă în cauză nu sunt aplicabile aceste prevederi, întrucât ipoteza prevăzută la punctul 2 face referire la cererile referitoare la obligaţia de întreţinere introduse de creditorul reclamant, or reclamantul A. este debitorul obligaţiei de întreţinere.
De asemenea, în cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 114 C. proc. civ., normă ce reglementează o competenţă teritorială exclusivă, ce statuează că, dacă prin norme speciale nu se prevede expres altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutela şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Aceste prevederi vizează ocrotirea persoanei fizice şi nu obligaţiile de întreţinere stabilite de lege.
Or solicitarea reclamantului vizează sistarea pensiei de întreţinere stabilită în sarcina sa şi în favoarea pârâtei, prin sentinţa civilă nr. 737/07.02.2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, deci nu ar fi susceptibilă a se încadra în domeniul de aplicabilitate al prevederilor sus-citate.
Astfel, întrucât nu sunt aplicabile în cauză nici prevederile art. 113 alin. (1) pct. 2, nici dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., regula de competenţă aplicabilă este cea generală, şi anume dispoziţiile art. 107 alin. (1) C. proc. civ.
Norma de competenţă teritorială generală constituie normă de competenţă de ordine privată, potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (3) C. proc. civ.
În conformitate cu dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.
În cauză, pârâta B. nu a formulat critici privitoare la instanţa învestită să soluţioneze cererea sub aspect teritorial prin întâmpinare, iar excepţia necompetenţei teritoriale a fost invocată de către instanţă din oficiu la primul termen de judecată, când cauza a rămas în pronunţare.
Or, având în vedere caracterul de ordine privată al normei de competenţă teritorială, excepţia necompetenţei nu putea fi invocată decât de către pârâtă prin întâmpinare, iar nu şi de către instanţă de oficiu. Neinvocarea de către pârâtă a necompetenţei teritoriale face ca Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, iniţial învestită prin opţiunea reclamantului, să devină competentă, prin acoperirea necompetenţei sale iniţiale, neinvocate în termen de către pârâta îndreptăţită.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.