Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată la data de 15 martie 2023, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, sub nr. x/2023, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, prin care a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022, pronunţate de aceeaşi instanţă, în acelaşi dosar, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii B. şi Executorul Judecătoresc C..
I.2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia civilă nr. 459R din 18 mai 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a anulat cererea formulată de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
II. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs contestatorul A..
În expunerea de motive, fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., recurentul a susţinut nelegalitatea deciziei atacate prin prisma soluţiei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, cu ignorarea cererilor deduse judecăţii.
Astfel, recurentul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modalitatea în care au fost soluţionate cauzele aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti şi al Tribunalului Bucureşti, în fond şi apel, precum şi a pricinii de faţă, în toate fazele sale procesuale, afirmând că acestea, inclusiv cele ce vizau sesizarea Curţii Constituţionale cu mai multe excepţii de neconstituţionalitate, printre care şi cea privind timbrajul stabilit doar în sarcina sa, au fost respinse în mod nejustificat, consecinţa fiind încălcarea egalităţii părţilor în proces, impusă de art. 16 (1) şi (2), art. 124 (2) teza a 3-a, art. 124 (3) teza a 2-a din Constituţia României, precum şi a accesului său la justiţie.
Recurentul a reiterat aceste excepţii şi a reclamat ignorarea de către instanţe a probelor ce dovedeau nelegalitatea executării silite demarate de executorul judecătoresc, invocând în acest sens art. 16 alin. (1) şi (2), art. 15 alin. (1) din Constituţia României, art. 751 alin. (1) pct. 2 ultima teză C. proc. civ.
II.1. Apărările formulate în cauză:
Intimaţii nu au depus întâmpinare.
II.2. Procedura de filtrare a recursului:
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, la data de 02 octombrie 2023 şi, respectiv, la data de 03 octombrie 2023, potrivit proceselor-verbale de înmânare aflate la dosarul de recurs, iar recurentul a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, exprimându-şi nemulţumirea cu privire la cele consemnate în cuprinsul acestuia.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluţia din 23 octombrie 2023, completul de filtru a stabilit termen de judecată la data de 21 noiembrie 2023, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, când Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, prin prisma excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu.
II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul în condiţiile art. 499 raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Totodată, art. 513 alin. (5) C. proc. civ. arată că: "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită."
De asemenea, art. 508 alin. (4) C. proc. civ. stipulează că: "Hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată."
Cum, faţă de prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., decizia civilă nr. 492 din 14 iunie 2022, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, este o hotărâre definitivă, dată în soluţionarea unui recurs, şi decizia prin care a fost soluţionată cererea de revizuire îndreptată împotriva acestei hotărâri - decizia civilă nr. 936R din 21 noiembrie 2022 a aceleiaşi instanţe - este o hotărâre definitivă, potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte decizia civilă nr. 131 din 13 februarie 2023, pronunţată Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte reţine că prin aceasta a fost soluţionată cererea de îndreptare, lămurire, completare a dispozitivului deciziei civile nr. 936R din 21 noiembrie 2022 a aceleiaşi instanţe, formulate de petentul-revizuent A., astfel că şi această decizie este definitivă, conform art. 446 C. proc. civ., care prevede că hotărârile date în soluţionare unor astfel de cereri sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat, după caz, îndreptarea, lămurirea ori completarea.
La rândul ei, decizia civilă nr. 459R din 18 mai 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin care s-a anulat contestaţia în anulare împotriva deciziei civile nr. 131 din 13 februarie 2023 a aceleiaşi instanţe este tot o hotărâre definitivă, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată pe calea recursului.
Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
În consecinţă, pentru argumentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
În ceea ce priveşte cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate invocate de către recurentul-contestator, astfel cum s-a reţinut şi prin raportul privind admisiblitatea în principiu a recursului, acestea apar ca fiind inadmisibile, în contextul în care sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă şi nu vizează dispoziţiile legale care determină o atare soluţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 459R din 18 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2023.