Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea, la data de 19 mai 2003, sub nr. 1858/CA/2003, reclamantul G.D. a chemat în judecată pe pârâtele Regia Națională a Pădurilor R. și Direcția Silvică Sălaj, pentru a fi obligate să emită o decizie sau o dispoziție motivată în soluționarea cererii de retrocedare a imobilului situat în Pădurea Lapiș, comuna Nușfalău, județul Sălaj, imobil numit C.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin adresa nr. 4958 din 19 decembrie 2002 i s-a comunicat respingerea cererii, iar prin actul înregistrat sub nr. 353 din 21 ianuarie 2003, reclamantul a solicitat soluționarea cererii, printr-o decizie sau dispoziție motivată, în conformitate cu art. 20 alin. (1) și urm. din Legea nr. 10/2001, act care să poată să fie contestat în justiție.
Prin sentința nr. 253/CA din 16 iunie 2003, Curtea de Apel Oradea și-a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București.
Prin decizia nr. 4110 din 25 noiembrie 2003, Înalta Curte de Casație și Justiție a casat sentința Curții de Apel Oradea și a trimis cauza spre soluționare, aceleiași instanțe.
Judecând în fond, după casare, Curtea de Apel Oradea a constatat că, prin decizia fără număr, depusă la Biroul executorului judecătoresc, la 22 ianuarie 2004, pârâta Direcția Silvică Zalău a respins cererea reclamantului, invocând faptul că nu s-a dovedit dreptul de proprietate al solicitantului, cu privire la imobilul cerut, respectiv filiația reclamantului față de proprietarul tabular. Văzând că actul a fost emis în cursul procesului, instanța de fond a constatat că acțiunea a rămas fără obiect și a reținut culpa procesuală a pârâtelor, în baza art. 274 C. proc. civ.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 111/CA/2004 - PI din 16 februarie 2004, a admis în parte, acțiunea reclamantului G.D. împotriva pârâtelor Regia Națională a Pădurilor și Direcția Silvică Sălaj, pe care le-a obligat să plătească reclamantului, 5.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta Regia Națională a Pădurilor R. - Direcția Silvică Zalău, susținând că aceasta este lipsită de temei legal, întrucât a comunicat reclamantului, hotărârea de a-i respinge solicitarea, „anterior deschiderii procesului”.
Recursul este nefondat.
Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevede în art. 20 alin. (1) și urm., că, în soluționarea cererilor de retrocedare, unitățile deținătoare a imobilelor - terenuri și construcții, sunt obligate să emită decizii sau dispoziții motivate, care pot fi atacate în justiție, de persoana nemulțumită.
Se reține că adresa nr. 4958 din 19 decembrie 2002, trimisă reclamantului, de către pârâtă, nu îndeplinește condițiile cerute de Legea nr. 10/2001, pentru a fi contestată în justiție, iar decizia de respingere a notificării nr. 4172 din 4 noiembrie 2002, comunicată reclamantului, prin executor judecătoresc, la 22 ianuarie 2004, a fost emisă ulterior datei de 19 ianuarie 2003, când a fost înregistrată la Curtea de Apel Oradea, acțiunea reclamantului. Ca atare, corect, instanța de fond a reținut culpa procesuală a pârâtelor, obligate să suporte cheltuielile de judecată.
În consecință, recursul fiind nefondat, urmează să fie respins.
Văzând și dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia partea care cade în pretențiuni, va fi obligată la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, urmează a obliga recurenta, la plata sumei de 7.000.000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat, către intimatul G.D.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor R. - Direcția Silvică Zalău, împotriva sentinței nr. 111/CA/2004 - PI din 16 februarie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta, la plata sumei de 7.000.000 lei, onorariu de avocat, către intimatul G.D.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2005.