Şedinţa publică din data de 2 iunie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârile pronunţate în cauză
Prin sentinţa nr. 613/16.07.2020, Tribunalul Vâlcea a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată, astfel cum a fost aceasta ulterior precizată, de reclamantul A., şi a admis în parte cererea pârâtului, fiind obligat reclamantul la plata sumei de 135 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamantul A..
Prin Decizia nr. 1080/R-CONT din 19.11.2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca tardiv formulat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 613 din 16 iulie 2020 pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019 şi a constatat nulitatea recursului formulat de pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Asigurare Logistică Integrată.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs recurentul A., invocând dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ.
În motivarea recursului şi în răspunsul la întâmpinare, recurentul susţine că a formulat recurs împotriva încheierii din 19.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, întrucât Decizia nr. 1080/R-CONT din 19.11.2020 a fost redactată la data de 23.11.2020, astfel că nu avea cum să fie pronunţată în şedinţă, la data de 19.11.2020.
Pe fondul recursului, reclamantul A. susţine, în esenţă, că în mod greşit Curtea de Apel Piteşti a respins ca tardiv formulat recursul declarat împotriva sentinţei nr. 613 din 16 iulie 2020 pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019.
3. Apărările formulate în cauză
Intimaţii-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne-Direcţia Asigurare Logistică Integrată şi Ministerul Afacerilor Interne au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs
Analizând cererea de recurs din perspectiva excepţiei inadmisibilităţii, în raport de dispoziţiile procedurale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru argumentele expuse în continuare.
Înalta Curte reţine că prevederile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. stipulează că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, dând expresie principiului potrivit căruia o cale de atac neprevăzută de lege este inadmisibilă.
Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.
În acest context, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului."
Totodată, dispoziţiile art. 634 C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs şi hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.
Contrar celor susţinute de recurent, Înalta curte constată că, în cauză, la data de 19.11.2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal a pronunţat Decizia nr. 1080/R-CONT, nu o încheiere, fiind lipsit de relevanţă aspectul invocat de recurent, potrivit căruia decizia a fost motivată la data de 23.11.2020, întrucât, conform prevederilor art. 426 alin. (5) C. proc. civ., "Hotărârea se redactează şi semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori."
Sancţiunea inadmisibilităţii recursului formulat nu este atrasă, însă, de denumirea eronată a hotărârii atacate, ci de caracterul definitiv al hotărârii atacate, pronunţate în soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei nr. 613 din 16 iulie 2020 a Tribunalului Vâlcea, secţia a II-a civilă.
Înalta Curte reţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile legale anterior menţionate, care exclud Decizia nr. 1080/R-CONT din 19.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, de la calea de atac a recursului, având în vedere că este dată în soluţionarea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 613 din 16 iulie 2020 pronunţate de Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, astfel cum rezultă din circumstanţele cauzei reţinute la pct. I.1 din prezenta decizie.
Prin urmare, reţinând că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva deciziei atacate, Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) raportat la art. 457 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne.
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva hotărârii din data de 19 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 2 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.