Şedinţa publică din data de 9 octombrie 2023
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Acţiunea disciplinară
Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru judecători în materie disciplinară sub nr. x/2022, Inspecţia Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, pârâtei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I, art. 99 lit. r) teza I şi art. 99 lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004.
În motivarea acţiunii, s-a reţinut că fapta doamnei judecător A., concretizată în amânările repetate de pronunţare, inclusiv în cauze urgente, are un caracter imputabil acesteia, nefiind justificată de cauze obiective care să o circumscrie unei culpe scuzabile şi întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004.
Inspecţia Judiciară a mai reţinut că fapta doamnei judecător, constând în redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004.
Totodată, s-a reţinut că faptele doamnei judecător, concretizate în nerespectarea dispoziţiilor de drept material şi procesual, cuprinse în lege şi regulamente, vizând soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea dispoziţiilor legale privind pronunţarea în termen legal a hotărârilor judecătoreşti şi cele vizând redactarea hotărârilor/încheierilor pronunţate întrunesc elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004.
2. Hotărârea secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr. 5J din 26 aprilie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară a admis în parte acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei judecător A. din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi, în baza art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004, a aplicat pârâtei A. - judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti sancţiunea disciplinară constând în "suspendarea din funcţie pentru o perioadă de 2 luni" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I şi art. 99 lit. r) teza I din acelaşi act normativ.
Prin aceeaşi hotărâre, a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva doamnei judecător A. din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a II a din Legea nr. 303/2004, ca neîntemeiată.
În motivare, cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004, din analiza situaţiei de fapt, a reieşit că pârâta judecător A. figura în evidenţele statistice la 6 martie 2023 cu un număr de 227 de dosare în care dispusese amânarea succesivă a pronunţării şi la 25 aprilie 2023 cu un număr de 202 de dosare în care dispusese anterior amânarea succesivă a pronunţării.
Sub aspectul laturii obiective, a reţinut că doamna judecător şi-a constituit o practică din amânări succesive de pronunţare, pentru durate excesive, ceea ce a avut drept consecinţă prelungirea nejustificată a procedurilor judiciare.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reţinut vinovăţia doamnei judecător sub forma intenţiei indirecte.
În ceea ce priveşte abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, s-a arătat, sub aspectul laturii obiective, că din relaţiile înaintate de conducerea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti prin adresa de răspuns x/01.08.2022 a reieşit că doamna judecător A. înregistra întârzieri în redactarea a 152 hotărâri judecătoreşti, dintre care 89 de hotărâri pronunţate în intervalul februarie- decembrie 2021 şi 63 de hotărâri pronunţate în perioada ianuarie -mai 2022, din totalul celor 737 hotărâri restante la nivelul secţiei.
În raport de probatoriul administrat la dosar, s-a reţinut că, în cauză, s-a făcut dovada încălcării, în mod repetat, de către doamna judecător a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti ce i-au revenit spre motivare, numărul acestora crescând exponenţial, astfel cum reiese din situaţia de fapt expusă anterior.
Din această perspectivă, se reţine un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru şi a prioritizării lucrărilor, aspect cu caracter determinant şi care, în condiţiile în care nu i se acordă importanţa cuvenită, poate conduce în timp la imposibilitatea îndeplinirii în termenul legal a activităţii de redactare a hotărârilor pronunţate sau chiar la un blocaj în desfăşurarea acesteia.
Prin urmare, având în vedere numărul foarte mare al hotărârilor neredactate în termenul legal şi durata excesivă a întârzierilor înregistrate, secţia apreciază că această situaţie este rezultatul deficienţelor în activitatea judecătorului şi demonstrează faptul că pârâta nu a conferit suficientă importanţă prioritizării lucrărilor, prin redactarea hotărârilor raportat la data pronunţării acestora, cu consecinţe asupra duratei rezonabile a procesului.
Sub aspectul laturii subiective, se constată, din modul în care pârâta a înţeles să gestioneze întreaga sa activitate şi să facă aplicarea dispoziţiilor legale ce se impuneau pentru redactarea în termen a hotărârilor pronunţate, că atitudinea psihică a acesteia a fost aceea de prevedere a rezultatelor faptelor sale pe care, chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat producerea lor.
Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. t) teza a II-a din Legea nr. 303/2004, instanţa disciplinară a reţinut că faptele pârâtei, constând în neredactarea hotărârilor judecătoreşti în termenele prevăzute de lege şi nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează instituţia amânării de pronunţare, cu consecinţa temporizării nejustificate a procedurilor judiciare, nu pot fi circumscrise, în mod distinct, şi conţinutului constitutiv al acestei abateri disciplinare.
La individualizarea sancţiunii aplicate în condiţiile art. 100 din Legea nr. 303/2004, secţia a avut în vedere împrejurările, gravitatea concretă, precum şi consecinţele faptei săvârşite de pârâta judecător, în raport de care a apreciat că se impune aplicarea sancţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004, respectiv "suspendarea din funcţie pentru o perioadă de 2 luni" pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teza I şi art. 99 lit. r) teza I din acelaşi act normativ.
3. Recursul exercitat împotriva hotărârii instanţei disciplinare
Împotriva Hotărârii nr. 5J din 26 aprilie 2023 pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a formulat recurs, în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.
A solicitat admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii contestate şi, pe fond, respingerea acţiunii disciplinare.
În motivare, a apreciat că hotărârea indicată este nelegală şi netemeinică, întrucât prima instanţă nu ar fi analizat şi nu a avut în vedere întreaga situaţie de fapt.
A solicitat administrarea probei cu înscrisuri, respectiv efectuarea unei adrese la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, pentru comunicarea de relaţii privind situaţia redactărilor şi a motivărilor doamnei judecător.
4. Apărările formulate de părţi
Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, ca nefondată.
Cererea de renunţare la judecata recursului
La 21 iulie 2023, 28 august 2023 şi 30 august 2023, prin email, recurenta a depus cerere de renunţare la judecata recursului, în temeiul art. 406 C. proc. civ., precum şi solicitare de judecare a cauzei în lipsă.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Asupra cererii de renunţare la judecata recursului, formulată de doamna judecător A., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea transmisă prin poştă electronică la data de 21 iulie 2023 şi reiterată în aceeaşi modalitate la datele de 28 august 2023, 30 august 2023 şi, ulterior, la 5 octombrie 2023, recurenta a declarat că renunţă la judecarea căii de atac a recursului, în dosarul cu nr. x/2023, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, act de procedură fiind comunicat intimatei, cum rezultă din dovada de înmânare aflată la dosar recurs.
La rândul său, intimata Inspecţia Judiciară a depus note scrise, prin care s-a arătat de acord cu cererea recurentei şi a solicitat instanţei să ia act de renunţarea la judecata căii de atac a recursului.
Înalta Curte constată că cererea astfel formulată relevă manifestarea de voinţă a recurentei în sensul achiesării la hotărârea atacată.
Art. 463 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre".
Potrivit art. 464 din C. proc. civ.:
"(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parţială.
(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale.
(3) Achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise şi concordante care exprimă intenţia certă a părţii de a-şi da adeziunea la hotărâre".
În cauză, actul de dispoziţie procesuală nu a fost întocmit în formă autentică, astfel cum impune de art. 464 alin. (2) din C. proc. civ. cu toate acestea, intenţia doamnei judecător de a renunţa la calea de atac a recursului declarat în cauză este neîndoielnică.
Astfel, drept răspuns la adresele prin care Înalta Curte i-a atras atenţia asupra cerinţelor de formă ale achiesării exprese la hotărâre, comunicate la domiciliul ales, indicat prin cererea de recurs, doamna judecător a reiterat cererea de renunţare la judecarea căii de atac a recursului, transmisă de la adresa de e-mail indicată ca aparţinând persoanei însărcinate cu primirea actelor de procedură, în condiţiile art. 158 din C. proc. civ.
Totodată, se observă faptul că toate cererile transmise în aceeaşi modalitate poartă semnătura recurentei, iar aceasta poate fi apreciată în mod rezonabil ca fiind cea aplicată pe cererea de recurs şi care se regăseşte şi în conţinutul înscrisurilor semnate de către recurentă, aflate în dosarul disciplinar.
Prin urmare, Înalta Curte constată că este certă intenţia părţii de a-şi da adeziunea la hotărâre, manifestarea sa de voinţă, exprimată în scris, potrivit celor arătate anterior, reprezentând o achiesare tacită la hotărârea recurată, în aplicarea dispoziţiilor art. 464 alin. (3) din C. proc. civ.
Ca urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 464 alin. (3), raportat la art. 463 alin. (1) din C. proc. civ., văzând şi poziţia procesuală a intimatei exprimată atât în scris, cât şi oral cu ocazia dezbaterilor, Înalta Curte urmează să ia act de renunţarea la judecata recursului formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea recurentei A. la judecata recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 5J din 26 aprilie 2023 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 octombrie 2023.