Asupra contestaţiei de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 30 decembrie 2019, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de petentul A. în Dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Suceava.
Împotriva încheierii penale din data de 30 decembrie 2019, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, a formulat contestaţie petentul A.
Prin încheierea nr. 84 din data de 5 februarie 2020, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii din data de 30 decembrie 2019 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Pentru a dispune astfel, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a reţinut că, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
Instanţa supremă a reţinut că, în cauză, a fost formulată cerere de recuzare a unui judecător, respinsă prin încheierea definitivă din data de 30 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
În acest sens, a reţinut că dispoziţiile art. 68 alin. (7) din C. proc. pen., au următorul conţinut:
"Încheierea prin care se soluţionează [...] recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac."
Or, în condiţiile în care prin lege nu este reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac şi împotriva încheierilor pronunţate în temeiul art. 68 din C. proc. pen., o atare procedură nu este admisibilă, întrucât în situaţia contrară s-ar încălca principiul instituit de art. 129 din Constituţia României.
Împotriva acestei decizii, la data de 26 februarie 2020, A. a formulat contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători sub nr. x/2020, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 21 septembrie 2020, dată la care au avut loc şi dezbaterile, susţinerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate în prezenta cauză, constată că aceasta este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţia României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.
Revine aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Potrivit dispoziţiilor din Partea specială, Titlul III, Capitolul III1 din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestaţiei este condiţionată de exercitarea acesteia potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
Astfel, potrivit art. 4251 din C. proc. pen., calea de atac a contestaţiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispoziţiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.
În speţă, contestatorul A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva încheierii nr. 84 din data de 5 februarie 2020, pronunţate de secţia Penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2019, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii din data de 30 decembrie 2019 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Potrivit dispoziţiilor art. 4251 alin. (7) din C. proc. pen., contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare, se constată că A. a exercitat calea de atac a contestaţiei împotriva unei hotărâri definitive şi nesusceptibile a fi reformate prin exercitarea succesivă a altor căi de atac, în condiţii nereglementate de C. proc. pen.
Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, a principiului unicităţii căilor de atac reglementate de lege şi a dispoziţiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, şi din acest motiv, constituie o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
În ceea ce priveşte cererea de introducere în cauză a altor persoane, în raport cu caracterul inadmisibil al căii de atac exercitate, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători consideră că nu se mai impune analizarea acesteia.
Faţă de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 84 din data de 5 februarie 2020, pronunţate de secţia Penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2019, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de petentul A. împotriva încheierii nr. 84 din data de 5 februarie 2020, pronunţată de secţia Penală a Înaltei Curţi în Dosarul nr. x/2019.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. obligă contestatorul petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2020.
GGC - ED