Ședințe de judecată: Decembrie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Încheierea nr. î/2023

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2023

 
Asupra solicitării recurentelor privind sesizarea Comisiei Europene în temeiul dispozițiilor art. 29 din Regulamentul de procedură nr. 2015/1589 al Consiliului Europei, în aplicarea art. 4 și 107 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, precum și a Comunicării Comisiei Europene privind asigurarea respectării normelor în materie de ajutoare de stat de către instanțele naționale (2021/C 305/01), publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 305/3 din 30.07.2021, reține următoarele:
 
I. Obiectul litigiului principal și faptele pertinente
A. S.R.L., B. S.A., C. S.R.L., D. S.R.L. au investit instanța națională cu cereri de anularea a Ordinului nr. 991 din 19 mai 2020, emis de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor în temeiul art. 50 din Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 (privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare).
 
Ordinul nr. 991/2020 stabilește porturile şi  căile navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu şi modul de derulare a acestui serviciu.
 
Ca urmare a emiterii Ordinului nr. 991/2020, modalitatea de efectuare a serviciului de pilotaj maritim s-a modificat cu începere de la 01.01.2021, în sensul că serviciul de pilotaj maritim se realizează exclusiv prin corpul propriu de piloţi ai Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa, Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A., și nu de către operatori economici autorizați, cum se realiza anterior.
 
Acest ordin abrogă ordinele anterioare în acest domeniu, respectiv:
a) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 635/2010 pentru stabilirea porturilor, a căilor navigabile interioare, a zonelor sau porţiunilor din aceste zone, precum şi a categoriilor de nave pentru care serviciul de pilotaj este obligatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 19 august 2010;
b) Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.008/2012 pentru stabilirea modului de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 19 iunie 2012, cu modificările ulterioare;
c) Ordinul ministrului transporturilor nr. 547/2014 privind autorizarea operatorilor economici pentru desfăşurarea activităţii conexe activităţilor de transport naval − serviciul de siguranţă pilotajul navelor maritime la intrarea şi ieşirea din porturi, între danele aceluiaşi port şi pe căile navigabile interioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 14 mai 2014.
 
Reclamanții au susținut, în esență, că ordinul încalcă dispozițiile interne privind concurența și art. 107 T.F.U.E., prin crearea unui monopol asupra serviciilor de siguranță de pilotaj nave maritime/fluviomaritime și închiderea unei piețe concurențiale (invocă Decizia Consiliului Concurenței nr. 51/2016 precum și Cauza C.E.D.O. nr. 1000910/13.05.2008/Societatea Comercială Pilot Services - S.A. Constanța împotriva României).
 
Asociaţia „E.”, Asociația „F.” și Asociaţia „G.” sunt asociații profesionale ale piloților maritimi care, având ca scop apărarea drepturilor membrilor săi, inclusiv dreptul la muncă, au investit instanța națională cu cereri de anulare a Ordinului nr. 991/2020, considerând că acesta suprimă activitatea de pilotaj maritim, cu consecința directă asupra pierderii locurilor de muncă ale membrilor lor. Piloții sunt angajați cu contracte individuale de muncă la societățile reclamante, care dețin autorizații emise de Autoritatea Navală Română, în baza cărora, anterior emiterii ordinului atacat, era permisă derularea serviciului public de pilotaj al navelor maritime.
 
În cauzele conexate de Curtea de apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal au intervenit, în favoarea reclamanților, persoanele fizice: H., I. și Î., considerând că, în calitate de piloți maritimi, angajați ai societăților reclamante, drepturile și interesele lor sunt afectate de intrarea în vigoare a Ordinului nr. 991/2020.
 
Pârâtul Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor susține legalitatea ordinului, afirmând că în porturile europene, serviciile de pilotaj sunt considerate servicii de interes public, care nu pot fi supuse unui sistem concurențial şi sunt asigurate de către administrațiile portuare sau de către o unică asociație profesională (formată exclusiv din piloți). În susținerea poziției sale procesuale a invocat dispozițiile  Regulamentului (UE) nr. 2017/352.
 
Pârâtul confirmă că, începând din 01.01.2021, serviciul de pilotaj este asigurat, prin voința Statului Român, exclusiv şi în mod direct de către administrațiile portuare, fiind exclusă orice altă modalitate alternativă.
Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” S.A. - Constanţa (C.N.A.P.M. S.A.) a intervenit în proces în favoarea pârâtului Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, susținând integral poziția procesuală a pârâtului și considerând că interesul său în acest proces este justificat, raportat la obligațiile stabilite în sarcina sa prin dispozițiile art. 1 alin. (3) și art. 4 din Ordinul Ministerul Transporturilor Infrastructurii şi Comunicațiilor nr. 991/2020.
 
În considerarea acestor obligații, C.N.A.P.M. S.A. a luat măsuri necesare din punct de vedere financiar, organizatoric şi logistic pentru desfășurarea serviciului de pilotaj: 
- a angajat deja cheltuielile necesare prestării serviciului de pilotaj, în baza sumelor prevăzute în bugetul C.N.A.P.M. S.A. pentru anul 2021, sume asigurate din venituri proprii (nu din surse de la bugetul de stat);  
- a procedat, în data de 31.12.2020, la angajarea piloţilor şi dispecerilor, în vederea asigurării prestării serviciului de pilotaj;
- a încheiat şi a început executarea contractului sectorial având ca obiect: „închiriere de pilotine cu echipaj pentru transportul pilotului la navă”, în urma desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă, pe fondul refuzului operatorilor de pilotaj cu care avea încheiate contracte  de a presta serviciul de pilotaj; 
- a achiziţionat echipamentele de comunicaţii necesare desfăşurării serviciului de pilotaj în bune condiţii şi a obţinut licenţa A.N.C.O.M. necesară efectuării comunicaţiilor.
 
Curtea de Apel Constanța a respins acțiunea reclamantelor prin sentința nr. 277/CA/22.12.2021 pentru următoarele considerente esențiale: 
Odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 352/2017 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor, serviciile de pilotaj derulate în porturile statelor membre au fost exceptate de la aplicarea regulilor concurenţiale, ţinând cont de implicaţiile pe care le pot avea atât în ceea ce priveşte siguranţa, cât şi protecţia mediului, administrațiile/autoritățile portuare și de cale navigabilă având obligația să se asigure că serviciul de pilotaj se desfășoară eficient și contribuie la optimizarea întregului lanț logistic într-un mod rapid și în condiții de siguranță.
 
La emiterea Ordinului s-a avut în vedere că prin Decizia Consiliului Concurenţei nr. 51/2016 s-a constatat un eşec de piaţă, respectiv o înţelegere de tip cartel între operatorii economici participanţi pe piaţa serviciilor de pilotaj.
Societățile reclamante, deținătoare ale autorizațiilor pentru desfășurarea serviciului de pilotaj maritim, aveau un „bun” – în sensul că desfăşurau activităţi specifice serviciului de pilotaj, în baza autorizaţiilor emise în acest sens − condiționat de dreptul Statului Român, reglementat la art. 50 din O.U.G. nr. 22/1999, de a schimba modalitatea de realizare a serviciului de pilotaj. 
 
Rezultatul analizei celor două moduri de asigurare a serviciului de pilotaj, conform art. 50 alin. (1) lit. a) și lit. b) din O.G. nr. 22/1999, respectiv: a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei portuare și/sau de cale navigabilă; b) prin intermediul unor operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile legale, pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţia portuară și/sau de cale navigabilă şi respectivii operatori economici, a condus la concluzia neintroducerii competiției în pilotaj în porturile și pe căile navigabile interioare unde efectuarea serviciului de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatorie, având următoarele argumente:
- competiția în pilotaj împiedică realizarea unui serviciu eficient și crește costurile totale ale acestuia;
- în condiții de concurență, siguranța serviciului de pilotaj este compromisă;
- conform Capitolului II din Regulamentul (UE) nr. 352/2017 serviciul public de pilotaj a fost exceptat de la aplicarea regulilor concurențiale; 
- piloții trebuie să acționeze cu deplină integritate, fără presiune comercială, pentru a putea realiza siguranța, securitatea și sustenabilitatea ecologică a serviciului. 
 
S-a mai reținut că încurajarea unei concurențe libere între operatorii economici care prestează serviciul de pilotaj poate afecta în sens negativ atât operatorii prestatori, cât şi beneficiarii serviciului, cu rezultatul punerii în pericol a siguranţei navigaţiei, a vieţilor omeneşti, a infrastructurii de transport naval şi a mediului înconjurător.
 
Limitarea dreptului societăților reclamante de a desfășura serviciile de pilotaj maritim în portul Constanța nu s-a făcut nelegal, în lipsa unor prevederi care să permită acest aspect, ci chiar în baza O.U.G. nr. 22/1999.
 
Împotriva sentinței Curții de apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal − au declarat recurs societățile reclamante și intervenienții în interesul acestora criticând hotărârea pentru nelegalitatea prevăzută de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., respectiv pentru interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material incidente în speță.
 
În recurs, recurenta A. S.R.L. a solicitat adresarea unei cereri de aviz Comisiei Europene, în temeiul art. 29 din Regulamentul UE nr. 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a art. 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
 
Recurenta motivează solicitarea  prin faptul că:
1. Singura autoritate cu plenitudine de competență la nivel european de determinare a existenței ajutoarelor de stat este Comisia Europeană, care a fost deja sesizată pentru verificări prealabile pentru un presupus ajutor de stat în cazul efectelor pe care le produce Ordinul nr. 991/2020, impunându-se evitarea unei soluții judiciare naționale ce ar putea fi contrazisă de decizia Comisiei Europene ori de C.J.U.E.
2. Incidența art. 107 alin. (1) TFUE rezultă din modalitatea de derulare, începând cu data de 01.01.2021, a serviciului de pilotaj nave maritime/fluviomaritime acolo unde este obligatoriu, în condițiile în care pe piața relevantă există mai multe firme ce au prestat și pot presta concurențial acest serviciu. S-a instituit un monopol prin care firmele publice Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța S.A., Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A. Constanța au devenit singurele prestatoare ale serviciului de pilotaj pentru un anumit segment, unde dețin prerogative de administrație portuară. Aceste întreprinderi sunt deținute de Ministerul Transporturilor, care coordonează activitatea, bugetul și modul de desemnare a conducerii lor.
3. Monopolizarea serviciului de pilotaj a însemnat transferul profitului de la firmele particulare către firmele deținute de stat, prin autoritatea publică centrală în domeniul transporturilor.
4. Problematica închiderii unei piețe relevante, deschisă competiției, în furnizarea unui serviciu economic de interes general și transferul activității economice către o singură întreprindere deținută de autoritatea publică responsabilă de închiderea pieței, nu a mai făcut obiectul analizei Comisiei ori C.J.U.E. în interpretarea și aplicarea  art. 107 alin. (1) TFUE. 
Consideră că sunt direct și nemijlocit aplicabile: Decizia UE nr. 2017/2116 a Comisiei din 27 iulie 2017 privind schema de ajutor SA.38398 (2016/C, ex 2015/E) pusă în aplicare de Franța - Fiscalitatea porturilor în Franța - considerentul 47, potrivit căruia dacă autoritatea publică dispune de o marjă largă de apreciere pentru a defini, în cadrul activităților economice, pe cele care ar putea constitui servicii de interes economic general, acest lucru nu exclude faptul că activitățile respective sunt de natură economică. Considerentul 81: „În Hotărârea Wam (58), Curtea a subliniat, în special, următoarele: (58) Hotărârea Curţii din 30 aprilie 2009, Comisia/Italia şi Wam, cauza C-494/06, pct. 53 şi 54.” 53. [. . .] împrejurarea că un sector economic a făcut obiectul unei liberalizări la nivelul Uniunii este de natură să caracterizeze un efect real sau potențial al ajutoarelor asupra concurenţei, precum şi efectul acestora asupra schimburilor comerciale dintre statele membre (Hotărârea Cassa di Risparmio di Firenze şi alții, citată anterior, pct. 142 şi jurisprudenţa citată). 54. Cât privește condiția privind denaturarea concurenţei, trebuie subliniat că ajutoarele care au drept scop să degreveze o întreprindere de costurile pe care aceasta ar fi trebuit să le suporte în mod normal în cadrul administrării sale curente sau al activităților sale obișnuite denaturează, în principiu, condiţiile de concurență (Hotărârea din 19 septembrie 2000, Germania/Comisia, C-156/98, Rec., p. I-6857, pct. 30, şi Hotărârea Heiser, citată anterior, pct. 55).
5. O piață concurențială ce generează profit nu poate fi închisă și transferată către o întreprindere deținută de statul membru. Eliminarea firmelor particulare a avut ca unic scop transferul profiturilor către întreprinderea publică deținută de către Ministerul Transporturilor, aspect ce rezultă din Normele de fundamentare a tarifelor pentru anul 2024 de către Compania Națională „Administrația Porturilor Maitime” - S.A. Constanța, unde se consemnează că din serviciile de pilotaj urmează să fie obținut un profit de 6%, ceea ce, în opinia recurentei, constituie un ajutor de stat.
6. Împrejurarea că o entitate dispune, pentru exercitarea unei părți din activitățile sale, de prerogativele de autoritate publică nu împiedică, prin ea însăși, calificarea acesteia drept întreprindere în sensul dreptului Uniunii în domeniul concurenței pentru activitățile sale economice (în acest sens se invocă  Decizia UE nr. 2021/1757 a Comisiei Europene din 04.12.2020 privind schema de ajutoare SA.38399-2019/C (ex. 2018/E) pusă în aplicare de Italia/Impozitarea porturilor în Italia.
7. Monopolul legal nu este suficient pentru a considera activitățile ca fiind neeconomice (Hotărârea Tribunalului din 20 septembrie 2019, Havenbedrijf Antwerpen și Maatschappij van de Brugse Zeehaven/Comisia, T-696/17).
Ministerul nu a modificat cadrul legal de autorizare a operatorilor economici ce desfășoară activitatea de pilotaj al navelor maritime/fluviomaritime, în sensul că autorizațiile administrative emise de Autoritatea Navală Română sunt valide până la 31.12.2025. Deși este autorizată, societatea reclamantă nu poate să desfășoare activitatea autorizată datorită transferului activității către întreprinderi publice, ceea ce înseamnă o ingerință în dreptul său la respectarea bunurilor și o încălcare a principiului așteptărilor legitime consacrat la nivelul jurisprudenței C.J.U.E. și C.E.D.O. (în acest ultim sens, fiind invocată Decizia C.E.D.O. Pilot Services S.A. contra României). 
8. Întreprinderile publice au angajat personalul contractual cheie, piloții de nave maritime/fluviomaritime de la întreprinderea particulară. 
9. Nu există un eșec de piață, deoarece serviciul de pilotaj este unul profitabil în piața relevantă, nefiind vorba despre plata unor compensații proporționale ce derivă din obligația de prestare a unui serviciu public eșuat.
9. În studiul „Transportul naval în România”, întocmit de Consiliul Concurenței − Consiliul de Supraveghere în domeniul naval, se arată clar necesitatea separării activităților comerciale ale administrațiilor portuare de cele care derivă din atribuțiile de autoritate publică încredințate de stat, ceea ce înseamnă că adoptarea unui act administrativ normativ prin care administrația portuară devine furnizor al serviciilor de pilotaj este contrar  normelor europene de concurență, ajutor de stat, poziția Consiliului Concurenţei fiind aceea de  menținere a unei piețe deschise așa cum este tradițional, începând cu anul 1989-1990, în cazul serviciilor de pilotaj.
 
Intimatul-pârât Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor s-a opus cererii recurentei apreciind, în esență, că art. 107 TFUE nu este aplicabil în speță, întrucât conform Regulamentului UE nr. 352/2017, serviciile de pilotaj derulate în porturile  statelor membre au fost exceptate de la aplicarea regulilor concurențiale.
 
De asemenea, a arătat că, în conformitate cu considerentele 17 și 188 din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat, art. 107 TFUE nu se aplică atunci când statul acționează prin „exercitarea prerogativelor de autoritate publică”, iar o posibilă denaturare a concurenței este exclusă dacă un serviciu face obiectul unui monopol legal.
 
II. Dispozițiile naționale incidente
O.G. nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare.
 
„Art. 50 alin. (1) - Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime în porturile unde s-a instituit obligativitatea efectuării acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare:
a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei;
b) prin intermediul unor operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii operatori economici;
c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condiţiile legii, de către administraţie către operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).
(2) În cazul în care în porturile prevăzute la alin. (1) nu există niciun operator economic autorizat care poate să efectueze serviciul de pilotaj prevăzut sau în situaţia imposibilităţii derulării, din motive obiective, a contractelor de concesiune încheiate, furnizarea acestor servicii va fi asigurată de către administraţii şi de către operatori economici autorizaţi conform prevederilor art. 19 alin. (2), pe bază de contracte atribuite în condiţiile legii.
(3) În cazul în care pilotajul este realizat de operatori economici autorizaţi, aceştia comunică administraţiilor tarifele de pilotaj şi facilităţile acordate.
(4) Administraţiile fac publice lista operatorilor economici autorizaţi cu care au încheiat contracte pentru pilotaj, tarifele practicate şi facilităţile acordate de aceştia.
(5) Pentru folosirea infrastructurii portuare, operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) plătesc un tarif stabilit de administraţie.
(6) Modul de derulare a serviciului de pilotaj al navelor maritime se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.”
 
Actul administrativ normativ supus controlului de legalitate în cauza de față
Ordinul nr. 991/2020 pentru stabilirea porturilor și a căilor navigabile interioare pentru care serviciul de pilotaj al navelor maritime și fluviomaritime este obligatoriu și a modului de derulare a acestui serviciu.
 
„Art. 1 
(1) Se instituie obligativitatea efectuării serviciului de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime în porturile aflate în administrarea Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa.
(2) Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime este obligatoriu în următoarele situaţii:
a) intrarea/ieşirea în/din porturi;
b) tranzitarea acvatoriilor portuare spre/dinspre şantierele navale;
c) tranzitarea acvatoriilor portuare pentru intrarea/ieşirea în/din canalele navigabile conectate la porturi;
d) manevrele între danele aceluiaşi port;
e) manevrele între radele interioare şi danele aceluiaşi port.
(3) Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se asigură prin corpul propriu de piloţi ai Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa.
 
Art. 2. 
Pilotajul navelor maritime şi fluviomaritime pe canalele navigabile Dunăre -Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia-Năvodari şi la intrarea/ieşirea din porturile situate pe acestea, precum şi între danele aceluiaşi port sunt servicii obligatorii şi se asigură prin corpul propriu de piloţi ai Companiei Naţionale „Administraţia Canalelor Navigabile” - S.A.
 
Art. 3. 
(1) Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime pe sectorul de Dunăre cuprins între rada portului Sulina şi Brăila, manevrele de intrare/ieşire în/din porturile Sulina, Tulcea, Galaţi şi Brăila, precum şi pilotajul în aceste porturi sunt servicii obligatorii şi se asigură de către Regia Autonomă „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.
(2) Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluviomaritime prevăzut la alin. (1) se desfăşoară, în conformitate cu prevederile Convenţiei de la Belgrad din 1948 privind regimul navigaţiei pe Dunăre, prin corpul propriu de piloţi ai Regiei Autonome „Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi.
 
Art. 4. 
Până la data de 31 decembrie 2020, administraţiile portuare şi/sau de cale navigabilă prevăzute la art. 1-3 trebuie să organizeze corpul propriu de piloţi şi să ia toate măsurile necesare din punct de vedere financiar, organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea serviciului de pilotaj, potrivit legii.”
 
Acest ordin abrogă expres prevederile Ordinului nr. 1008/2012 al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, potrivit căruia:
„Art. 1. 
Serviciul de pilotaj al navelor maritime şi fluvio-maritime, denumite în continuare nave maritime, se asigură de către administraţiile portuare, prin intermediul operatorilor economici specializaţi, autorizaţi în condiţiile legii…
Art. 3 - Serviciul de pilotaj al navelor maritime se va asigura prin intermediul operatorilor economici specializaţi, autorizaţi în baza prevederilor legale în vigoare, pe bază de contract-cadru încheiat în mod nediscriminatoriu între Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa şi respectivii operatori economici.”
 
III. Dispoziții ale dreptului Uniunii Europene 
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene
Art. 107 alin. (1)  - Cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.
 
Regulamentul (UE) nr. 2017/352 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor.
Pct. (39) - În conformitate cu Rezoluţia nr. A.960 a Organizaţiei Maritime Internaţionale, fiecare zonă de pilotaj necesită o experienţă de înaltă specializare şi cunoştinţe locale din partea pilotului. Mai mult decât atât, pilotajul este în general obligatoriu şi adesea organizat sau furnizat chiar de către statele membre. În plus, Directiva nr. 2009/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului conferă un rol piloţilor în raportarea către autorităţile competente a deficienţelor evidente care pot prejudicia navigarea în siguranţă a navei sau care pot constitui o ameninţare pentru mediul marin sau pot dăuna acestuia. În plus, atunci când condiţiile de siguranţă permit acest lucru, este important ca toate statele membre să încurajeze utilizarea certificatelor de exceptare de la pilotaj sau a unor mecanisme echivalente cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa în porturi, în special pentru a stimula transportul maritim pe distanţe scurte. Pentru a preveni eventuale conflicte de interese între astfel de funcţii de interes public şi consideraţii de ordin comercial, capitolul II din prezentul regulament nu ar trebui să se aplice în cazul pilotajului. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide să aplice capitolul II în cazul pilotajului. În cazul în care hotărăsc să facă acest lucru, Comisia ar trebui să fie informată în mod corespunzător, pentru a se asigura distribuirea de informaţii relevante.
 
Art. 1
(1) Prezentul regulament stabileşte:
(a) un cadru pentru furnizarea de servicii portuare;
(b) norme comune privind transparenţa financiară şi privind taxele pentru servicii portuare şi pentru utilizarea infrastructurii portuare.
(2) Prezentul regulament se aplică furnizării următoarelor categorii de servicii portuare (denumite în continuare "servicii portuare"), fie în interiorul zonei portuare, fie pe căile navigabile de acces la port:
[…]
(f) pilotaj; […]
Capitolul II Furnizarea servicii portuare
Art. 10 - (1) Prezentul capitol şi art. 21 nu se aplică serviciilor de manipulare a mărfurilor, serviciilor pentru pasageri sau pilotajului.
(2) Statele membre pot decide să aplice dispoziţiile prezentului capitol şi art. 21 pilotajului. Statele membre informează Comisia cu privire la o astfel de decizie.
 
IV. Motivele care au determinat instanța de recurs să adreseze Comisiei solicitarea de aviz 
Prealabil, trebuie amintit că potrivit art. 4 alin. (3) TFUE, Comisia sprijină instanțele naționale în îndeplinirea rolului pe care acestea îl au în asigurarea respectării normelor privind ajutoarele de stat, iar mijloacele de cooperare între Comisie și instanțele naționale presupune trei modalități: transmiterea de informații, transmiterea de avize referitoare la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat și prezentarea de observații în calitate de amicus curiae.
În cauză este vizată, fără îndoială, o cerere de aviz referitoare la aplicarea art. 107 TFUE.
 
Înalta Curte este sesizată, ca instanță de ultim grad, cu acțiunea în anularea Ordinului nr. 991/2020 prin care este reglementat modul de derulare a serviciului de pilotaj maritim/fluviomaritim în România începând cu data de 01.01.2021, respectiv în mod exclusiv prin companii/regii autonome deținute de stat, aflate în deținerea autorității de reglementare: Compania Națională „Administraţia Porturilor Maritime" - S.A. Constanţa, Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A.
Raportat la reglementarea națională existentă anterior și abrogată prin acest ordin, potrivit căreia serviciul de pilotaj maritim se desfășura de către operatori economici autorizați pe baza unui contract încheiat cu administrația portuară (Ordinul nr. 2008/2012), măsura luată prin Ordinul nr. 991/2020 pune problema închiderii pieței serviciului de pilotaj ce era deschisă competiției prin furnizarea unui serviciu economic de interes general, asigurat de întreprinderi particulare anume autorizate de instituțiile statului membru și transferul activității către întreprinderi deținute de autoritatea publică responsabilă de închiderea pieței.
 
Actul normativ naţional care reglementează modalitatea desfăşurării serviciului de pilotaj, reprezentat de O.U.G. nr. 22/1999, prevede că efectuarea acestui serviciu se asigură de către administrațiile portuare: a) prin corpul de piloţi aparţinând administraţiei; b) prin intermediul unor operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), pe bază de contract încheiat în mod nediscriminatoriu între administraţie şi respectivii operatori economici şi c) prin concesionarea serviciului de pilotaj, în condiţiile legii, de către administraţie către operatori economici specializaţi, autorizaţi în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2).
 
În aceste împrejurări, Înalta Curte trebuie să decidă asupra chestiunilor invocate vizând legalitatea/nelegalitatea măsurii adoptate prin Ordinul nr. 991/2020 atât din perspectiva legislației interne, reprezentate de O.G. nr. 22/1996, cât și din perspectiva dreptului UE, respectiv a art. 107 TFUE.
Se pune problema dacă, sub imperiul Regulamentului (UE) nr. 352/2017, adoptarea de către Statul Român a măsurii transferului serviciului de pilotaj exclusiv către companiile naționale, cu excluderea altor modalităţi alternative de prestare a acestui serviciu, poate reprezenta, prin efectele pe care le produce, un ajutor de stat incompatibil cu piaţa internă.
 
Reclamanții se plâng de faptul că închiderea pieței serviciilor de pilotaj în timpul valabilității autorizațiilor emise de stat echivalează cu un ajutor de stat dat companiilor naționale care vor presta exclusiv serviciile de pilotaj sub imperiul Ordinului nr. 991/2020.
 
Trebuie arătat şi că, prin decizia nr. 51/2016 emisă de Consiliul Concurentei, anterior intrării în vigoare a Regulamentului UE nr. 352/2017 şi a Ordinului contestat, o parte din societățile recurente şi Administraţia Porturilor au fost sancționate pentru abuz de poziție dominantă pe piaţa serviciilor de pilotaj, Administraţia Porturilor fiind considerată întreprindere, în sensul Legii concurenţei.
 
În acest context, Înalta Curte apreciază că se impune adresarea Comisiei Europene a solicitării de a emite un aviz cu privire la chestiunea: „Dacă măsura luată de Statul Român prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, în cuprinsul Ordinului nr. 991/2020, prin care a fost închisă piața serviciilor de pilotaj maritim existentă până la data de 31.12.2020, aceste servicii urmând a fi prestate exclusiv prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime”  -S.A. Constanța, Regia Autonomă Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A.,  poate fi considerat ajutor de stat, în sensul art. 107 alin. (1) din TFUE”.
 
Pentru primirea avizului solicitat, se va acorda un termen de judecată de aproximativ 6 luni, cu prorogarea soluționării cererii de sesizare a C.J.U.E., după exprimarea poziției Comisiei Europene.
 
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
 
În temeiul obligației de cooperare loială consacrate de art. 4 TFUE şi de art. 29 din Regulamentul nr. 2015/1589 al Consiliului Europei de stabilire a normelor de aplicare a art. 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sesizează Comisia Europeană cu solicitarea de aviz cu privire la următoarea chestiune:
Dacă măsura luată de Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor, în cuprinsul Ordinului nr. 991/2020, prin care a fost închisă piața serviciilor de pilotaj maritim existentă până la data de 31.12.2020, aceste servicii urmând a fi prestate exclusiv prin Compania Naţională „Administraţia Porturilor Maritime” - S.A. Constanţa, Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A., poate fi considerată ajutor de stat, în sensul art. 107 alin. (1) din TFUE?
În vederea comunicării avizului solicitat, acordă termen de judecată la data de 22 mai 2024, cu citarea părţilor. 
 
Definitivă.
 
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin intermediul grefei instanţei.