Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023
După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale
Prin încheierea din data de 19 iulie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a stabilit în sarcina recurentului - petent A. obligaţia de a face dovada achitării cauţiunii în cuantum de 106.700,6 euro, aferentă soluţionării cererii de suspendare a executării deciziei nr. 588 din 10 mai 2022 a Tribunalului Braşov, formulate de aceeaşi parte. Instanţa a reţinut că valoarea cauţiunii a fost stabilită în raport de prevederile art. 403 alin. (4) din C. proc. civ. şi valoarea obiectului litigiului (1.067.000,6 euro) precizată de recurent prin notele de şedinţă depuse la dosarul cauzei.
Petenţii A. şi B., prin mandatar A., au solicitat reexaminarea cuantumului cauţiunii aferentă suspendării executării deciziei menţionate, cererea fiind înregistrată, la data de 31 iulie 2023, pe rolul Curţii de Apel Braşov, sub nr. x/2010/a.14.
Aceştia au formulat note şi concluzii scrise, pe care le-au transmis prin poşta electronică la data de 13 septembrie 2023, prin care au invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) şi alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 719 din Noul C. proc. civ.
2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Braşov
Prin încheierea de şedinţă din data de 18 septembrie 2023, Curtea de Apel Braşov, secţia civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) şi alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 şi a dispoziţiilor art. 719 din Noul C. proc. civ.
3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Prin decizia civilă nr. 1772 din 25 octombrie 2023, Înalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat de petenţii A. şi B., prin mandatar A., împotriva încheierii din 18 septembrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, cu privire la dezlegarea dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2), art. 43 alin. (3) şi alin. (5), art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 din C. proc. civ. de la 1865 şi art. 719 din Noul C. proc. civ.
4. Calea de atac declarată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au formulat cerere de revizuire petenţii A. şi B., prin mandatar A.. Calea de atac a fost declarată verbal, la data de 25 octombrie 2023, după pronunţarea soluţiei date în dosarul nr. x/2010.14, în şedinţă publică şi a fost consemnată în procesul-verbal întocmit în acest sens.
II. Analizând recursul din perspectiva excepţiei nulităţii, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Cererea de revizuire este un act de procedură, atât în sens de operaţiune juridică, cât şi în sens de înscris, care probează existenţa operaţiunii, făcut în cursul procesului civil, în vederea declanşării căii extraordinare de atac.
Potrivit dispoziţiilor art. 82 din C. proc. civ. de la 1865, "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie făcută în scris şi să cuprindă arătarea instanţei, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul cererii şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax, adresa de poştă electronică sau altele asemenea."
Potrivit prevederilor art. 112 din acelaşi act normativ "Cererea de chemare în judecata va cuprinde: 1.numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor; 2. calitatea, juridică în care părţile stau în judecata, atunci când nu stau în numele lor propriu; 3. obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă. Pentru identificarea nemişcătoarelor se va arata comuna şi judeţul, strada şi numărul, iar, în lipsa, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, sau când nemişcătorul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul topografic; 4. arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea; 5.arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere".
Iar potrivit dispoziţiilor art. 324 din acelaşi act normativ "Cererea de revizuire se judecă potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată".
Din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, rezultă că cererea de revizuire, pentru a produce efectele juridice urmărite de partea care o formulează, trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe de formă şi de conţinut. Astfel, trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă un minim de elemente care să permită identificarea dosarului, al părţilor, al motivelor care justifică, în opinia revizuentului, retractarea hotărârii care face obiect al căii extraordinare de atac şi semnătura.
Potrivit dispoziţiilor art. 133 alin. (1) din C. proc. civ., care se aplică în cauză, în considerarea dispoziţiilor art. 324 din acelaşi act normativ "cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă".
Prin urmare, nerespectarea formei sau a conţinutului cererii de revizuire în sensul mai sus evocat determină ineficienţa actului de procedură îndeplinit fără respectarea regulilor de desfăşurare a procesului civil.
În speţă, recurentul A., în nume propriu şi în calitate de mandatar al mamei sale B., a declarat verbal, la momentul pronunţării soluţiei din dosarul nr. x/2010.14, în şedinţă publică, că este nemulţumit de această soluţie pe care înţelege să o supună revizuirii.
Revizuenţii nu au înţeles să formuleze, în scris, cererea de revizuire cu respectarea dispoziţiilor legale anterior citate, prin care să dezvolte şi motivele pentru care solicită schimbarea hotărârii atacate.
Prin urmare, cererea de revizuire cu care au înţeles să învestească instanţa este informă, neîndeplinind cerinţele de formă şi de conţinut prevăzute de lege pentru a putea produce efectele juridice urmărite de petenţii A. şi B., împrejurare care atrage nulitatea acesteia.
Înalta Curte reţine, în acord cu jurisprudenţa europeană, că dreptul de acces la justiţie nu este absolut. El poate permite restricţii admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat. Elaborând o astfel de reglementare, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere.
Procedura civilă, care impune forma şi conţinutul actelor de procedură, este prevăzută de lege şi urmăreşte buna administrare a justiţiei. În aceste condiţii, anularea cererilor informe nu constituie o ingerinţă disproporţionată în dreptul de acces la instanţă, aşa cum acesta este prevăzut de dispoziţiile art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 137 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 82 şi 133 din C. proc. civ., va constata nulitatea cererii de revizuire declarate de revizuenţii A. şi B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea cererii de revizuire declarate de revizuenţii A. şi B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 1772 din 25 octombrie 2023, pronunţate în dosarul nr. x/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 decembrie 2023.