Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Asupra apelurilor de faţă,

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ

Prin sentinţa nr. 588 din data de 19 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, s-au dispus următoarele:

I. 1. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului A. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (55 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

2. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului B. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru participaţie improprie la complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 52 alin. (3) C. pen. cu referire la art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

3. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului C. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (55 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

4. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului D. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

5. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatului E. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (10 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

6. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatei F. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achită pe aceeaşi inculpată pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

7. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea inculpatul G. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (51 acte materiale), prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

8. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului H. pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

9. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului I. pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

10. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatului J. pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (17 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen.

11. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatei K. pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

12. În temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., achitarea inculpatei L. S.A. [înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1995 din 31.07.1995, CUI x, având sediul social în Bucureşti, str. x, în prezent în reorganizare judiciară prin administrator judiciar M. - cu sediul în Corbeanca, sat Corbeanca, str. x E, judeţul Ilfov, şi în sector 2, Bucureşti, str. x, Clădirea A, fără antecedente penale] pentru complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (55 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

II. În temeiul art. 25 alin. (5) C. proc. pen., s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., cu sediul în judeţul Sibiu.

III. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. şi art. 397 alin. (5) C. proc. pen., s-au menţinut:

1. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 2 septembrie 2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive prin deciziile penale nr. 307 din 4 octombrie 2021 şi, respectiv, nr. 59 din 20 iunie 2022 ale Completului de 5 Judecători), asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatei persoană juridică L. S.A., până la concurenţa sumei de 282.630.330,49 RON, identificate după cum urmează:

- pe raza judeţului Dolj, în evidenţa O.C.P.I. Dolj:

1. teren în suprafaţă măsurată de 22218 m.p. şi din acte 23160 m.p. situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, înscris în cartea funciară x a municipiului Craiova, identificat cu nr. cadastral x, precum şi asupra construcţiilor aflate pe acesta, identificate cu următoarele nr. cadastrale: x, în evidenţa O.C.P.I. Dolj

- pe raza judeţului Prahova, în evidenţa O.C.P.I. Prahova:

2. teren în suprafaţă de 1359 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscris în cartea funciară x(e:632) a municipiului Ploieşti, identificat cu nr. cadastral x, şi construcţia aflată pe acesta identificată cu nr. cadastral x C1-U57 (bl. x);

3. teren în suprafaţă de 420 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscris în cartea funciară x(e:2411) a municipiului Ploieşti, identificat cu nr. cadastral x, şi construcţia aflată pe acesta identificată cu nr. cadastral x (bl. y);

4. teren în suprafaţă de 491 m.p. situat în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, ID x;

5. unitate individuală situată în Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscrisă în cartea funciară x/XIX, nr. cadastral x;

6. unitate individuală situată în Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, înscrisă în cartea funciară x/XXVII, nr. cadastral x;

7. teren în suprafaţă măsurată de 9790 m.p. şi din acte de 9800 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: x;

8. teren în suprafaţă măsurată de 7545 m.p. şi din acte de 7545 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: x;

9. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: x;

10. teren în suprafaţă măsurată de 10000 m.p. şi din acte de 10000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: x;

11. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Floreşti, judeţul Prahova, ID: x;

12. teren în suprafaţă măsurată de 7500 m.p. şi din acte de 7500 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: x;

13. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: x;

14. teren în suprafaţă măsurată de 5000 m.p. şi din acte de 5000 m.p., situat în localitatea Băicoi, judeţul Prahova, ID: x;

15. teren în suprafaţă măsurată de 4927 m.p., situat în localitatea Păuleşti, judeţul Prahova, nr. carte funciară x şi nr. cadastral x;

16. teren în suprafaţă măsurată de 6250 m.p., situat în localitatea Păuleşti, judeţul Prahova, nr. carte funciară x şi nr. cadastral x;

17. teren în suprafaţă măsurată de 6000 m.p. şi din acte de 6000 m.p., situat în localitatea Târgşoru Vechi, judeţul Prahova, ID: x;

18. teren în suprafaţă măsurată de 25000 m.p. şi din acte de 25000 m.p., situat în localitatea Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova, ID: x;

- pe raza judeţului Ilfov, în evidenţa O.C.P.I. Ilfov:

19. teren în suprafaţă de 8200 m.p. situat în localitatea Cernica, judeţul Ilfov, înscris în cartea funciară x a localităţii Cernica şi nr. cadastral x;

- pe raza judeţului Teleorman, în evidenţa O.C.P.I. Teleorman:

20. teren în suprafaţă măsurată de 20000 m.p. şi din acte de 30000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

21. teren în suprafaţă măsurată de 176000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

22. teren în suprafaţă măsurată de 45000 m.p. şi din acte de 45000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, ID: x;

23. teren în suprafaţă măsurată de 35000 m.p. şi din acte de 35000 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, ID: x;

24. teren în suprafaţă măsurată de 31497 m.p. şi din acte 31450 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

25. teren în suprafaţă măsurată de 36250 m.p. şi din acte 36200 m.p., situat în localitatea Roşiori de Vede, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

26. teren în suprafaţă măsurată de 10050 m.p. şi din acte 10000 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

27. teren în suprafaţă măsurată de 12000 m.p. şi din acte 12000 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

28. teren în suprafaţă măsurată de 20600 m.p. şi din acte 20600 m.p., situat în Municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

29. teren în suprafaţă măsurată de 383 m.p. şi din acte 383 m.p., situat în localitatea Zimnicea, str. x cel Mare, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

30. teren în suprafaţă măsurată de 29984 m.p. şi din acte 30000 m.p., situat în localitatea Maldaeni, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

31. teren în suprafaţă măsurată de 40000 m.p., situat în localitatea Maldaeni, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

32. teren în suprafaţă măsurată de 62986 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

33. teren în suprafaţă măsurată de 32501 m.p. şi din acte 32500 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

34. teren în suprafaţă măsurată de 33310 m.p. şi din acte 33300 m.p., situat în localitatea Nanov, judeţul Teleorman, nr. cadastral x;

35. teren în suprafaţă măsurată de 72580 m.p. şi din acte 72500 m.p., situat în localitatea Peretu, judeţul Teleorman, nr. cadastral x şi nr. CF x;

- pe raza judeţului Călăraşi, în evidenţa O.C.P.I. Călăraşi:

36. teren în suprafaţă măsurată de 22719 m.p. şi din acte de 22719 m.p., situat în localitatea N., judeţul Călăraşi, ID: x;

37. teren în suprafaţă măsurată de 135000 m.p., situat în localitatea N., judeţul Călăraşi, identificat cu nr. cadastral x;

38. teren în suprafaţă măsurată de 99997 m.p. şi din acte de 100000 m.p., situat în localitatea N., judeţul Călăraşi, ID: x;

39. teren în suprafaţă măsurată de 25205 m.p. şi din acte de 24720 m.p. situat în localitatea Perişoru, judeţul Călăraşi, ID x, precum şi asupra construcţiilor aflate pe acesta identificate cu următoarele ID x-în suprafaţă măsurată de 32 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 118 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 2037 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 358 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 289 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 11 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 37 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 17 m.p., x-în suprafaţă măsurată de 54 m.p. şi x-în suprafaţă măsurată de 54 m.p.;

2.a) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, astfel cum a fost modificată prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 28 februarie 2014 a aceleiaşi unităţi de parchet şi prin încheierea din 29 iunie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 307 din 4 octombrie 2021 a Completului de 5 Judecători al instanţei supreme (dosar nr. x/2021), asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului A., identificate după cum urmează:

1) Pe raza sectorului 1 din Bucureşti:

- teren intravilan în suprafaţă de 254,87 m.p. situat în Bucureşti.

- teren intravilan în suprafaţă de 500 m.p. situat în Bucureşti.

- teren intravilan în suprafaţă de 283,69 m.p. situat în Bucureşti, str. x, valoarea de impunere fiind 11.314.910,10 RON;

- autoturism marca x, serie motor x, serie şasiu x, lăsat în custodia lui A.;

- autoturism marca x, serie motor x, serie şasiu x, lăsat în custodia lui A.;

- autoturism marca x, serie şasiu x, lăsat în custodia lui A.;

- remorca marca x, serie şasiu x, lăsat în custodia lui A.;

Pe raza sectorului 2 din Bucureşti:

- teren în suprafaţă de 104,13 m.p., situat în str. x, cu impozit de 92,89 RON;

- teren în suprafaţă de 43,39 m.p., situat în str. x, cu impozit de 92,89 RON;

- teren în suprafaţă de 131 m.p., situat în str. x, cu impozit de 116,87 RON;

- teren în suprafaţă de 60,8 m.p., situat în str. x, cu impozit de 54,24 RON;

- teren în suprafaţă de 93,62 m.p., situat în str. x, cu impozit de 83,52 RON;

- teren în suprafaţă de 166,9 m.p., situat în str. x, cu impozit de 148,89 RON;

Pe raza sectorului 3 din Bucureşti:

- apartamentul nr. x, situat în imobilul de pe Bdul. x, valoarea de impunere fiind 300.509,04 RON;

2) Pe raza municipiului Ploieşti, judeţul Prahova:

- teren extravilan în suprafaţă de 3203 m.p., situat în Bdul. x, impozitul anual fiind 29,00 RON;

Pe raza oraşului Buşteni, judeţul Prahova:

- teren în suprafaţă totală de 5048,5 m.p., situat în str. x, cu valoarea de impunere de 919,33 RON;

3) Pe raza municipiului Zimnicea, judeţul Teleorman:

- teren extravilan-pădure, în suprafaţă de 3,67 ha, cu valoare de impozitare de 118 RON;

- clădire-anexă, din cărămidă, situată în str. x, cu o suprafaţă construită de 34 m.p. şi cu o valoare de impozitare de 8782 RON;

Pe raza comunei Nasturelu, judeţul Teleorman:

- teren în suprafaţă totală de 97,75 ha, situat în Tarlalele 118, parcelele x (400.000 mp) şi y (294.200 mp) şi respectiv z, parcelele x (105.800 mp) şi y (177.500 mp), având numerele cadastrale x, cu o valoare impozabilă de 7.182,82 RON;

Pe raza comunei Nanov, judeţul Teleorman:

- teren arabil extravilan în suprafaţă totală de 992.500 m.p., situat în Tarlaua 41, parcela x, cu nr. cadastral x (192.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (400.000 mp), în Tarlaua 41, parcela x, cu nr. cadastral x (59.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (146.500 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (67.000 mp), în Tarlaua 40/1, parcela x, cu nr. cadastral x (104.200 mp), în Tarlaua 40/3, parcela x, cu nr. cadastral x (22.800 mp), cu o valoare impozabilă de 5.161 RON;

4) Pe raza comunei Buturugeni, judeţul Giurgiu:

- casă de locuit şi anexe în suprafaţă totală de 264 m.p., cu o valoare impozabilă de 102.839 RON, precum şi teren intravilan în suprafaţă de 6200 m.p., cu o valoare impozabilă de 32,50 RON;

5) sumele de bani de la O. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 13.02.2004 pe numele A.;

6) sumele de bani de la P. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 24.06.2002, pe numele A.;

7) sumele de bani de la Q. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis la data de 28.10.2008, pe numele A.;

8) sumele de bani de la R. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele A.;

9) sumele de bani de la S. S.A., aflate în/care vor alimenta contul bancar deschis pe numele A.;

10) 100 părţi sociale, fiecare în valoare de 100 RON, din capitalul social al S.C. T. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2005 atribuit la data de 14.04.2005, cu sediul social în str. x, municipiul Bacău, judeţul Bacău, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 300 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. U. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2000 atribuit la data de 13.04.2000, cu sediul social în str. x, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 700 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. V. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2007 atribuit la data de 19.01.2007, cu sediul social în str. x, oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 150 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. W., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2009 atribuit la data de 29.09.2009, cu sediul social în oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 400 părţi sociale, fiecare în valoare de 100.00 RON, din capitalul social al S.C. X. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 21.01.2010, cu sediul social în municipiul Alexandria, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 200 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. Y., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2010 atribuit la data de 19.07.2010, cu sediul social în oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 280 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. Z. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.04.2011, cu sediul social în oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 280 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. AA. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.04.2011, cu sediul social în oraş Zimnicea, judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 8 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. BB. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2011 atribuit la data de 20.06.2000, cu sediul social în judeţul Teleorman, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 45112 părţi sociale, fiecare în valoare de 0.50 RON, din capitalul social al S.C. CC. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1991 atribuit la data de 20.02.1991, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 67635 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. DD. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/1999 atribuit la data de 08.07.1999, cu sediul social în apartament cam. x, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 14200 părţi sociale, fiecare în valoare de 10.00 RON, din capitalul social al S.C. EE. S.A., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2004 atribuit la data de 27.05.2004, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 80 părţi sociale, fiecare în valoare de 100.00 RON, din capitalul social al S.C. FF. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2007 atribuit la data de 14.08.2007, cu sediul social în Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

- 80 părţi sociale, fiecare în valoare de 30.00 RON, din capitalul social al S.C. GG. S.R.L., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. x/2009 atribuit la data de 12.01.2009, cu sediul social în str. x, cam. 202, Bucureşti, CUI x, precum şi cota de participare la beneficii aferentă acestor părţi sociale;

b) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra imobilului înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Prahova, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ploieşti, nr. x, format din teren de 203 m.p. (nr. cadastral x) şi construcţiile de pe acesta (nr. cadastral x şi x), situat în Buşteni, judeţul Prahova, proprietatea inculpatului A. şi a lui HH.;

c) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 100.000 RON virată de inculpatul A. în contul nr. x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

3. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra imobilului aparţinând inculpatei F., înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buftea, nr. x, format din teren de 277 m.p. şi teren servitute în suprafaţă de 30,54 m.p. (identificat cadastral sub nr. x) situat în oraşul Voluntari, satul Pipera, judeţul Ilfov;

4.a) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra imobilului aparţinând inculpatului D., înregistrat în Cartea funciară a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Braşov, nr. x, nr. x, nr. x şi nr. x, format din construcţii şi teren aferent, inclusiv părţi comune, aflat în Braşov, judeţul Braşov, str. x 1 - x, nr. F.N., respectiv x;

b) măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 15.000 RON virată de inculpatul D. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

5. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 15.000 RON virată de inculpatul C. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

6. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpatul E. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

7. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 70.000 RON virată de inculpatul B. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

8. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra cotei indivize din imobilele în suprafaţă totală de 20.000 m.p., situate în oraşul Mediaş, judeţul Sibiu, având CF. x, proprietatea inculpatului H.;

9. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra suprafeţelor de 560 m.p., CF x, nr. cad. 1818, nr. top. x, respectiv 655 m.p., CF x, nr. top. x, situate în Mediaş, judeţul Sibiu, proprietatea inculpatului I.;

10. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpatul J. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet;

11. măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 23 decembrie 2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală (menţinută prin încheierile din 29 iunie 2021 şi 18 mai 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, definitive), asupra sumei de 10.000 RON virată de inculpata K. în contul nr. (..) Tribunalul Bucureşti x de la Q. S.A. al aceleiaşi unităţi de parchet.

IV. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuieli judiciare avansate de stat s-au lăsat în sarcina acestuia.

În temeiul art. 274 alin. (1) teza finală C. proc. pen. şi art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul G., în sumă de 2720 RON, s-a lăsat în sarcina statului şi s-a dispus plata din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 274 alin. (1) teza finală C. proc. pen. şi art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A., în sumă de câte 1360 RON, precum şi cel cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B., în sumă de 700 RON, s-au lăsat în sarcina statului şi s-a dispus plata din fondul Ministerului Justiţiei.

V. În temeiul art. 276 C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, cererea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. de acordare a cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul de avocat.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin Rechizitoriul nr. x din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, în temeiul art. 327 lit. a) C. proc. pen., au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii:

I.1. A., pentru săvârşirea, în concurs real, conform art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.1.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea iniţierii şi constituirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând, în esenţă, în aceea că, la începutul anului 2005 (din lunile februarie - martie), în calitate de acţionar majoritar şi preşedinte al L. S.A. Bucureşti, a iniţiat şi, împreună cu inculpaţii G., director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., şi C., administrator al L. S.A. şi consilier pe probleme energetice al inculpatului A., au constituit un grup infracţional organizat, ce a fost sprijinit şi de alte persoane, care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal de partea civilă, prin acordarea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care persoana juridică L. S.A. nu era îndrituită a le obţine. Persoanele care au sprijinit grupul infracţional organizat au fost inculpaţii B. (ce a avut calitatea de ministru al economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010), D. (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi, ulterior, reprezentant al L. S.A.), E. (secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 - decembrie 2008) şi F. (secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, membru în A.G.A. în 2007 - iulie 2009 şi preşedinte al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. din 23 iulie 2009), precum şi foştii directori generali ai S.N.G.N. AX. S.A., II. şi JJ. (decedaţi între momentul consumării infracţiunii şi până la finalizarea urmăririi penale).

S-a reţinut de către procuror că, în calitate de lider al grupului infracţional organizat, inculpatul A. şi-a asumat şi a îndeplinit ca atribuţii în cadrul acestuia următoarele activităţi: a iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat împreună cu inculpaţii G. şi C.; în calitate de persoană care a iniţiat şi constituit grupul infracţional, a procedat la stabilirea modalităţii de punere în aplicare a planului infracţional şi a atribuţiilor fiecăruia dintre membrii grupului infracţional, în special a coordonat activităţile întreprinse de către inculpaţii C. şi D., prin intermediul cărora, dar şi în mod direct, a purtat negocieri la nivelul părţii civile şi al Ministerului Economiei; a iniţiat şi coordonat, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul inculpaţilor C. şi D., negocierile cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (de unde se evidenţiază inculpatul G.) privind eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de societatea pe care o controla, L. S.A., faţă de societatea de stat ce a livrat gazele naturale; a participat la unele şedinţe ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei (în perioada în care miniştri ai economiei au fost KK. şi B.), unde, prin puterea financiară şi influenţa politică, a insistat pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional în sensul obţinerii unor discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, continuării acestei politici de discounturi, eşalonării şi reeşalonării datoriilor etc.; şi-a exercitat influenţa şi a avut mai multe discuţii şi întâlniri neoficiale cu inculpatul B., ministru al economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, ce a sprijinit grupul, pentru a ajuta în realizarea scopului infracţional (elaborarea memorandumurilor şi susţinerea lor pentru aprobare de către Guvern); pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional organizat, a avut mai multe discuţii telefonice şi chiar întâlniri private cu caracter informal cu persoane din conducerea A.N.R.E. (ce are ca atribuţii monitorizarea pieţei de gaze naturale şi elaborarea regulamentului de stabilire si aplicare a preţurilor prin determinarea coşului de gaze ce urmează să fie comercializate), printre care numitul LL. - preşedinte A.N.R.E. în perioada martie 2007 - 20 octombrie 2018, martorul MM. - preşedinte A.N.R.E. în perioada 21 ianuarie 2009 - 20 iulie 2010, NN. - iniţial director al Direcţiei de control, iar, din 19 mai 2009, vicepreşedinte al A.N.R.E., ocazie cu care s-a solicitat soluţionarea litigiilor apărute între L. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A. legate de statutul de consumator întreruptibil, neplata în termen a datoriilor scadente şi stabilirea componenţei coşului de gaze în sensul obţinerii de gaze doar din producţia internă; a purtat numeroase discuţii şi a avut întâlniri cu oameni politici ce au deţinut funcţii la nivel central şi local, pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional organizat, spre exemplu, cu martorul OO., căruia i-a solicitat ca, în schimbul promisiunii de finanţare a campaniilor electorale ale PP., să-l susţină pentru numirile în funcţiile de conducere ale Ministerului Economiei, S.N.T.G.N. AY. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A (interesul inculpatului A. fiind ca, prin controlul numirilor în funcţiile de conducere la S.N.G.N. AX. S.A. şi Ministerul Economiei, să reuşească să menţină facilităţile acordate persoanei juridice inculpate L. S.A. constând în furnizarea de gaze naturale doar din producţia internă, al căror preţ era la aproximativ o treime din preţul gazelor de import, iar acesta să conţină un discount - care în perioada 2008 - 2010 a fost de 40 USD/mmc - cu încălcarea dispoziţiilor legale, în eşalonarea datoriilor etc., în condiţiile în care societatea pe care o controla înregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate), precum şi cu martorul QQ., căruia i-a solicitat intervenţii la nivelul Ministerului Agriculturii pentru a putea furniza pe piaţa internă îngrăşămintele chimice pe care le-a obţinut ca urmare a livrării gazelor naturale către cele şase combinate chimice în temeiul contractelor de procesare.

I.1.b. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2005 - 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de acţionar majoritar şi preşedinte al L. S.A., a contribuit/ajutat - a efectuat demersuri la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. şi la Ministerul Economiei pentru obţinerea de către societatea pe care o controla de gaze naturale cu discounturi/mai ieftine, în principal din producţia internă, ce erau la o treime din preţul gazului de import, gaze ce au fost primite sub forma unor discounturi comerciale pentru care societatea inculpată nu a îndeplinit condiţiile de acordare (gazele naturale de valoarea discounturilor primite le-a valorificat în principal prin obţinerea de îngrăşăminte chimice de la şase combinate chimice în schimbul gazului furnizat) - la delapidarea (în principal realizată în calitate de subiecţi activi de către inculpatul G., director de marketing, şi de foştii directori generali II. şi JJ.) părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret, prin trecerea în patrimoniul societăţii ce o controla a gazelor naturale de valoarea discounturilor, reduceri comerciale ce nu se cuveneau, prin crearea unor aparenţe de legalitate, prin încheierea a unui număr de 55 de contracte de vânzare/livrare, acte adiţionale la aceste şi/sau contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor, iar în acest fel s-a produs un prejudiciu părţii civile în sumă totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat.

I.2. B., pentru săvârşirea, în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.2.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea sprijinirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de ministru al economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, a sprijinit, începând cu luna ianuarie 2009 până în luna septembrie 2010, grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A., care a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A. în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

Astfel, s-a reţinut de către acuzare că, în calitate de persoană ce a sprijinit grupul infracţional organizat, inculpatul B. a desfăşurat următoarele activităţi: a sprijinit grupul infracţional organizat la solicitarea inculpatului A., cu care se afla în relaţii apropiate, cei doi fiind foşti asociaţi în cadrul unei societăţi comerciale, pentru a ajuta în realizarea scopului acestui grup şi anume obţinerea de gaze naturale cu discount, iar în acest sens a avut mai multe discuţii telefonice şi întâlniri neoficiale la ore târzii cu liderul grupului, pe care l-a informat despre evoluţia adoptării unor acte ministeriale care creau aparenţa de legalitate şi facilitau obţinerea de discounturi; în realizarea scopului infracţional al grupării, a coordonat activitatea subordonaţilor de la Ministerul Economiei, în concret a inculpaţilor F. şi RR., pentru întocmirea unor documente justificative (note de fundamentare, drafturi de Memorandumuri etc.) pentru a ajuta conducerea executivă a părţii civile să stabilească preţuri cu discount pentru societatea L. S.A.; în baza aceluiaşi rol asumat şi în realizarea scopului grupului infracţional a elaborat (cu ajutorul subordonaţilor de la Ministerul Economiei), a promovat şi a susţinut pentru aprobare/semnare de către membrii Guvernului României condus de prim-ministrul SS., care au acţionat fără vinovăţie, trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220/AV din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, acte în baza cărora s-au adoptat de către A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile care au permis livrarea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. prin impunerea unor discounturi comerciale, pe care societatea beneficiară inculpată controlată de liderul grupului nu era îndrituită a le obţine; şi-a exercitat influenţa de ministru al economiei, atât direct (n.a. discuţiile telefonice cu suspectul JJ., fost director general la AX.), cât şi indirect, prin intermediul subordonaţilor de la Ministerul Economiei, F. şi RR., asupra conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A., în concret asupra inculpatului G. şi suspectului JJ. (în prezent decedat).

I.2.b. participaţie improprie la complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., constând, potrivit rechizitoriului, în aceea că, "în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în calitate de ministru al economiei, în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, a determinat (a sugerat, a impulsionat, a folosit metode persuasive), cu intenţie, pe membrii din Guvernul României care au acţionat fără vinovăţie (cu referire la prim-ministrul din perioada respectivă SS. care a semnat) să aprobe/adopte trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010 ce prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale, iar prin acţiunile acestuia, în concret a elaborat cele trei Memorandumuri cu ajutorul subordonaţilor din Ministerul Economiei, le-a promovat şi le-a susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului, iar, prin adoptarea Memorandumurilor în condiţiile anterior precizate, s-au adoptat de către A.G.A. - S.N.G.N. AX. S.A. a hotărârilor care au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi livrarea lor către L. S.A., s-a înlesnit/ajutat la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul în concret, prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor de la partea civilă, ce nu se cuveneau prin încheierea a unui număr de 23 de contracte de furnizare de gaze naturale, prejudiciind astfel partea civilă mai sus precizată cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

Astfel, procurorul a arătat că, prin adoptarea celor trei memorandumuri, s-a facilitat încheierea unui număr de 23 de contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie cu L. S.A., respectiv: în cursul anului 2009 - 13 contracte: actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de vânzare-cumpărare nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/15.07.2009, contractul de tranzacţie nr. x/21.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/14.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/23.11.2009, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2009; în cursul anului 2010 (până în luna septembrie) - 10 contracte: contractul de tranzacţie nr. x/20.01.2010, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.03.2010, contractul de tranzacţie nr. x/20.04.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.05.2010, contractul de tranzacţie nr. x/17.06.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.07.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.08.2010, contractul de tranzacţie nr. x/2010 şi actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009.

I.3. C., pentru săvârşirea, în concurs real, conform art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.3.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea constituirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier personal pe probleme de energie al inculpatului A., precum şi preşedinte al TT., împreună cu inculpaţii A. şi G., director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., în anul 2005, a constituit un grup infracţional organizat, ce a fost sprijinit şi de alţi inculpaţi (D., B., E., F.) şi persoane din cadrul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (II., JJ.), care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi care a avut ca scop delapidarea S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

În acest sens, s-a arătat de către procuror că, în calitate de persoană ce a constituit grupul infracţional organizat, inculpatul C. a desfăşurat următoarele activităţi: a transmis celorlalţi membri ai grupului deciziile luate de către liderul acestuia, inculpatul A., "având legătura de liant între persoanele de la vârful grupului cu ceilalţi membri, acesta mediind comunicarea între coinculpaţi"; a reprezentat persoana juridică L. S.A. în negocierile cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. privind livrarea gazelor naturale, încheierea contractelor de furnizare şi de tranzacţie, eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de L. S.A. către societatea de stat ce a livrat gazele naturale; a participat la şedinţele Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei, unde a urmărit realizarea scopului grupului infracţional în sensul obţinerii unor discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, continuarea acestei politici de discounturi etc.

I.3.b. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (55 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2005 - 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier personal pe probleme de energie al inculpatului A., precum şi preşedinte al TT., a ajutat efectiv - prin negocierea contractelor cu discounturi, a condiţiilor de eşalonare şi reeşalonare a datoriilor, în unele din aceste convenţii chiar reprezentând societatea beneficiară prin semnarea la rubrica administrator/reprezentant legal al L. S.A. - la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor, reduceri comerciale ce nu se cuveneau, prin încheierea unui număr de 55 de contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie către L. S.A., prejudiciind, astfel, partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat.

Astfel, în perioada în litigiu, s-au încheiat următoarele contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie cu L. S.A.: în cursul anului 2005 - 11 contracte: actul adiţional nr. x/2004 la contractul nr. x/07.03.2003, contractul de tranzacţie nr. x/10.03.2005, contractul de tranzacţie nr. x/14.04.2005, contractul de tranzacţie nr. x/17.05.2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005; în cursul anului 2006 - 9 contracte: actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005; în cursul anului 2007 - 2 contracte: actul adiţional nr. x/2007 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2007 la contractul nr. x/2005; în cursul anului 2008 - 10 contracte: contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/23.09.2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/15.10.2008, actul adiţional nr. x/15.10.2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008; în cursul anului 2009 - 13 contracte: actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de vânzare-cumpărare nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/15.07.2009, contractul de tranzacţie nr. x/21.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/14.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/23.11.2009, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2009; în cursul anului 2010 - 10 contracte: contractul de tranzacţie nr. x/20.01.2010, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.03.2010, contractul de tranzacţie nr. x/20.04.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.05.2010, contractul de tranzacţie nr. x/17.06.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.07.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.08.2010, contractul de tranzacţie nr. x/2010, actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009.

I.4. D., pentru săvârşirea, în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., a următoarelor infracţiuni:

I.4.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea sprijinirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de acţionar al S.C. UU. S.R.L., fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, a sprijinit de la începutul anului 2008 până în anul 2010 grupul infracţional organizat ce a fost iniţiat şi condus de inculpatul A. (grup constituit de lider împreună cu inculpaţii C. şi G.), iar rolul său a fost acela de a ajuta persoana juridică inculpată L. S.A., controlată de liderul grupului, pentru realizarea scopului grupului infracţional, prin asigurarea consultanţei tehnice de specialitate pe probleme de gaze naturale, şi de a asigura legătura între liderul grupului şi persoane din conducerea Ministerului Economiei (unde a îndeplinit funcţia de secretar de stat) şi din cadrul părţii civile (ce s-a aflat tot în subordinea Ministerului Economiei), în vederea delapidării societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

I.4.b. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2008 - 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de acţionar al S.C. UU. S.R.L., fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi angajat al L. S.A. în funcţia de consilier al inculpatului A. pe probleme energetice, "a ajutat efectiv prin demersurile efectuate la nivelul Ministerului Economiei (în special la inculpata F., la care s-a interesat de evoluţia redactării şi semnării/aprobării actelor ministeriale) pentru emiterea de ordine şi memoranduri în sensul creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. de valoarea discount-urilor obţinute ilegal, cât şi demersurile efectuate - negocierea contractelor la persoanele din conducerea executivă, iar în acest fel a condus la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (de către subiecţii activi precizaţi anterior e.g. G. ş.a.) prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul (pentru persoana juridică inculpată) în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea unui număr de 33 de contracte de furnizare de gaze naturale, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

În acest sens, s-a menţionat în cuprinsul actului de sesizare că, în perioada 2008 - 2010, s-au încheiat următoarele contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie cu L. S.A.: în cursul anului 2008 - 10 contracte: contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/23.09.2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/15.10.2008, actul adiţional nr. x/15.10.2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008; în cursul anului 2009 - 13 contracte: actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/15.07.2009, contractul de tranzacţie nr. x/21.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/14.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/23.11.2009, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2009; în cursul anului 2010 - 10 contracte: contractul de tranzacţie nr. x/20.01.2010, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.03.2010, contractul de tranzacţie nr. x/20.04.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.05.2010, contractul de tranzacţie nr. x/17.06.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.07.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.08.2010, contractul de tranzacţie nr. x/2010, actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009.

I.5. E., pentru săvârşirea, în concurs real, potrivit art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.5.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea sprijinirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de fost secretar de stat pentru politica industrială în cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 - 2008, a sprijinit, din luna noiembrie 2007 până în luna septembrie 2008, grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A., rolul său fiind acela de a facilita membrilor acestuia obţinerea de discounturi comerciale de la partea civilă prin crearea unei aparenţe de legalitate, semnând alături de ministrul economiei şi finanţelor din perioada respectivă, KK., şase ordine emise de Ministerul Economiei, care au vizat cuantumul discounturilor, condiţiile de acordare, precum şi mandatarea în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor (inculpaţii VV. şi F. ş.a.), şi anume Ordinele nr. 1614 din 29 martie 2007, nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 09 septembrie 2008, acţiune care a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

I.5.b. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (10 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2007 - 2008, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost secretar de stat pentru politica industrială în cadrul Ministerului Economiei, "a înlesnit/ajutat - semnând alături de ministrul economiei (n. KK.) şase Ordine de ministru, care au vizat cuantumul discount-urilor, condiţiile de acordare, precum şi de mandatare în A.G.A. - S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor (inculpaţii VV. şi F., ş.a.), respectiv nr. 1614/29.03.2007, nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008, nr. 1481/13.05.2008 şi nr. 2652/09.09.2008, Ordine în baza cărora s-au adoptat de către A.G.A. - S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile care au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi livrarea lor abuzivă către L. S.A., iar în acest fel a condus la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (de către subiecţii activi precizaţi anterior e.g. G. ş.a.) prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul (pentru persoana juridică inculpată) în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea a unui număr de 10 contracte de furnizare de gaze naturale, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

Astfel, s-a arătat de către acuzare că, prin semnarea ordinelor menţionate, s-a facilitat încheierea următoarelor 10 contracte prin care s-a produs delapidarea părţii civile: contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/21.05.2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/23.09.2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/15.10.2008, actul adiţional nr. x/15.10.2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008.

I.6. F., pentru săvârşirea, în condiţiile art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.6.a. constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea sprijinirii, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de fost director general adjunct/secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, membru în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 23 iulie 2007 - 7 iulie 2009, respectiv preşedinte al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. pentru un mandat de 4 ani, cu începere din data de 7 iulie 2009, a sprijinit din luna iulie 2007 şi până în luna decembrie 2010, grupul infracţional iniţiat şi condus de inculpatul A., ce a avut ca scop delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A.

Sub acest aspect, s-a menţionat că, pentru sprijinirea grupului infracţional, inculpata F. a desfăşurat următoarele activităţi: în virtutea funcţiilor deţinute, s-a implicat activ în pregătirea şi elaborarea (incluzând redactarea, tehnoredactarea, modificarea drafturilor iniţiale, obţinerea avizelor de la Direcţiile de specialitate din Ministerul Economiei) ordinelor de ministru şi a memorandumurilor ce interesează cauza, în vederea creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. reprezentând valoarea discounturilor obţinute ilegal, sens în care s-a aflat sub coordonarea miniştrilor economiei din perioada analizată şi a adus la îndeplinire sarcinile trasate de aceştia pentru identificarea unor soluţii rapide privind emiterea unor acte ministeriale, aparent legale şi opozabile şi altor beneficiari, dar scopul fiind în principal să ajute societatea controlată de inculpatul A.; a participat activ la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie ale S.N.G.N. AX. S.A., fiind membru/preşedinte al acestora, ocazie cu care s-au adoptat Hotărârile A.G.A. şi Hotărârile C.A. ce au facilitat ca persoanele din conducerea executivă a părţii civile să stabilească preţuri cu discount pentru societatea L. S.A., în acest mod, după inserarea în actele ministeriale (ordine şi memorandumuri) a unor clauze/menţiuni în favoarea (intuitu personae/cu dedicaţie) L. S.A., participând ulterior şi la votarea şi aprobarea lor; a asigurat o continuitate în funcţionarea grupului infracţional organizat, fiind funcţionar în cadrul Ministerului Economiei în perioada mandatelor deţinute de miniştrii economiei (din perioada 2007-2010) a căror activitate a fost analizată în prezenta cauză, fiind implicată în mod constant în pregătirea, elaborarea (incluzând redactarea şi obţinerea avizelor) actelor ministeriale ce au incidenţă în speţă, ceea ce a dus la realizarea scopului grupului infracţional organizat; a purtat numeroase discuţii atât cu reprezentanţii persoanei juridice inculpate (ex. inculpatul D.), cât şi cu reprezentanţii părţii civile (inculpatul G., numitul JJ.) pentru identificarea unor soluţii aparent legale privind susţinerea acordării discounturilor şi continuarea acordării acestora către L. S.A., aspecte care s-au reflectat în cadrul acţiunilor întreprinse de inculpată şi a atitudinii acesteia (în cadrul convorbirilor telefonice, în şedinţele de la sediul Ministerului Economiei, în şedinţele C.A. şi A.G.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.), prin care a susţinut scopul grupului infracţional în sensul ca L. S.A. să obţină discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, continuarea acestei politici de discounturi, eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor etc.

I.6.b. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada iulie 2007 - decembrie 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost director general adjunct/secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, membru în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 23 iulie 2007 - 7 iulie 2009, respectiv preşedinte al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. pentru un mandat de 4 ani, cu începere din data de 7 iulie 2009, "a ajutat prin demersurile efectuate la nivelul conducerii Ministerului Economiei, respectiv de a se implica efectiv (prin redactarea şi chiar tehnoredactarea proiectelor/drafturilor de ordine şi memorandumuri) în redactarea şi/sau obţinerea avizelor la trei Ordine de ministru (din cele şase ce interesează cauza) şi trei Memorandumuri emise în perioada analizată (în perioada mandatelor miniştrilor KK. şi B.), respectiv Ordinele nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008 şi Memorandumurile nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010, în baza cărora, în calitatea de membru în A.G.A., a adoptat opt hotărâri A.G.A., respectiv nr. 14/20.12.2007, nr. 3/13.03.2008, nr. 5/25.03.2008, nr. 9/25.04.2008, nr. 11/14.05.2008, nr. 15/10.09.2008, nr. 4/9.04.2009 şi nr. 6/8.05.2009, iar în acest fel a condus la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (de către subiecţii activi precizaţi anterior e.g. G. ş.a.) prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul (pentru persoana juridică inculpată) în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea a unui număr de 33 de contracte de furnizare de gaze naturale, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

Astfel, în rechizitoriu, au fost enumerate 33 de contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie ce au fost încheiate în perioada de referinţă, respectiv, în anul 2008 - 10 contracte: contractul de vânzare -cumpărare nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/23.09.2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/15.10.2008, actul adiţional nr. x/15.10.2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008; în anul 2009 - 13 contracte: actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/15.07.2009, contractul de tranzacţie nr. x/21.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/14.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/23.11.2009, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2009; în anul 2010 - 10 contracte: contractul de tranzacţie nr. x/20.01.2010, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.03.2010, contractul de tranzacţie nr. x/20.04.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.05.2010, contractul de tranzacţie nr. x/17.06.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.07.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.08.2010, contractul de tranzacţie nr. x/2010, actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009.

I.7. G., pentru săvârşirea, în concurs real, conform art. 38 alin. (1) C. pen., a infracţiunilor de:

I.7.a. constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că, în calitate de director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., împreună cu inculpaţii A. şi C., în anul 2005, au constituit un grup infracţional organizat, ce a funcţionat până la sfârşitul anului 2010, grup sprijinit şi la care au aderat şi alţi inculpaţi, persoane din cadrul Ministerului Economiei (E., F.) şi al părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (II., H., JJ., J., I.), care a avut ca scop delapidarea celei din urmă societăţi, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

În concret, s-a menţionat de către procurorul semnatar al actului de sesizare că inculpatul G. a desfăşurat următoarele activităţi: a constituit grupul, având ca principală atribuţie să ajute din interiorul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, fiind "sursa de informare/persoana de contact" cu ajutorul căreia s-a putut realiza infracţiunea scop, şi anume însuşirea de gaze naturale pentru persoana juridică inculpată L. S.A., controlată de liderul grupului, inculpatul A., sens în care a purtat numeroase discuţii atât formale, cât mai ales informale, prin care s-au stabilit modalităţile de comitere a acţiunilor ilicite, cu reprezentanţii societăţii beneficiare (A., C., D.), transmiţând, ulterior, celorlalţi angajaţi ai părţii civile "deciziile" luate de către liderul grupului; a reprezentat interesele L. S.A., acţionând cu intenţie împotriva celor ale părţii civile, sens în care a întreprins toate acţiunile, chiar ilicite, pentru a se realiza infracţiunea scop ce a avut ca rezultat livrarea, în mod repetat, de gaze naturale prin acordarea de discounturi, sens în care a semnat ca reprezentant al S.N.G.N. AX. S.A. un număr de 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea, precum şi contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor naturale către beneficiarul L. S.A.; în activitatea de realizare a scopului grupului, a emis, în cursul anului 2008, facturi fiscale în numele părţii civile către beneficiarul L. S.A., ce conţineau discounturi acordate retroactiv (respectiv, s-au livrat gaze naturale în considerarea unui preţ practicat de partea civilă la 1 februarie 2008, iar după introducerea unui discount de 40 USD/mmc de la 1 martie 2008, facturile fiscale pentru luna februarie 2008 au inclus acel discount mărit); a reprezentat partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. adoptând o poziţie de inferioritate şi obedienţă în negocierile cu reprezentanţii L. S.A. privind livrarea gazelor naturale, încheierea contractelor de livrare şi de tranzacţie, precum şi eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de cea din urmă societate; a participat la şedinţele Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei, unde a urmărit realizarea scopului grupului infracţional, în sensul obţinerii unor discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă către beneficiarul L. S.A. şi continuării acestei politici de discounturi, deşi beneficiarul nu îndeplinea condiţiile de acordare a acestora.

I.7.b. delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (51 de acte materiale), prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2005 - 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de director de marketing/director comercial în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, fiind persoana ce avea atribuţii de administrare a bunurilor şi patrimoniului societăţii, a delapidat partea civilă prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor, reduceri ce nu se cuveneau, activitate ce s-a realizat prin semnarea/încheierea unui număr de 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor naturale către beneficiarul L. S.A., prejudiciind astfel partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

În acest sens, s-a menţionat că inculpatul G., în calitatea deţinută, a semnat următoarele contracte şi acte adiţionale de vânzare a gazelor naturale către L. S.A. incluzând şi discounturile necuvenite: nr. 3/10.03.2005, nr. 5/14.04.2005, nr. 88/1.05.2005, nr. 6/17.05.2005, nr. 105/1.07.2005, nr. 106/1.07.2005, nr. 137/1.10.2005, nr. 1/1.02.2008, nr. 6/.02.2009, nr. 3/1.03.2008, nr. 4/21.05.2008, nr. 10/.03.2009, nr. 29/.06.2009, nr. 34/.06.2009, nr. 7/1.07.2008, nr. 32/.07.2009, nr. 38/.08.2009, nr. 39/.08.2009, nr. 40/.09.2009, nr. 41/.09.2009, nr. 44/1.09.2008, nr. 47/.10.2009, nr. 9/5.11.2009, nr. 56/18.12.2009, nr. 6/20.01.2010, nr. 20/23.03.2010, nr. 42/20.04.2010, nr. 60/17.06.2010, nr. 63/19.07.2010, nr. 64/23.08.2010 şi nr. 67/.08.2010 şi actele adiţionale nr. x/24.01.2005 la contractul nr. x/2003, nr. 1/27.09.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 1/1.07.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.11.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 3/1.01.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 4/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 5/1.06.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 6/1.10.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 7/1.11.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 1/1.01.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 3/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.01.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 5/1.04.2007 la contractul nr. x/2005, nr. 6/1.06.2007 la contractul nr. x/2005, nr. 1/1.09.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 3/1.11.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 4/1.12.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 5/1.01.2009 la contractul nr. x/2008 şi nr. 2/1.09.2010 la contractul nr. x/2009.

I.8. H., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (14 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2008 - 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost director general şi fost director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., a ajutat efectiv prin semnarea la rubrica director general/general adjunct (semnături în baza cărora au fost derulate clauzele comerciale şi efectuate acte de dispoziţie a bunurilor societăţii pe care le administra/gestiona) a 14 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi/sau contracte de tranzacţie, respectiv contractele nr. x/21.05.2008, nr. y/1.07.2008, nr. z/23.09.2008, nr. w/1.09.2008, nr. t/19.05.2010, nr. s/17.06.2010, nr. q/19.07.2010, nr. r/23.08.2010, nr. 67/.08.2010 şi actele adiţionale nr. x/1.10.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 3/1.11.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 4/1.12.2008 la contractul nr. x/2008, nr. 5/1.01.2009 la contractul nr. x/2008 şi nr. 2/1.09.2010 la contractul nr. x/2009 către L. S.A., "iar în acest fel s-a produs delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul prin trecerea către L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau prin încheierea contractelor de furnizare de gaze naturale în concret gazele naturale de valoarea discount-urilor raportat la fiecare contract, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

I.9. I., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada martie 2005 - iulie 2009, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., a ajutat efectiv prin semnarea la rubrica director general/general adjunct (semnături în baza cărora au fost derulate clauzele comerciale şi efectuate acte de dispoziţie a bunurilor societăţii pe care le administra/gestiona) a 5 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi/sau contracte de tranzacţie către L. S.A., respectiv contractele nr. x/10.03.2005, nr. 32/.07.2009 şi nr. 34/.06.2009, precum şi actele adiţionale nr. x/1.06.2007 la contractul nr. x/2005 şi nr. 1/1.09.2008 la contractul nr. x/2008, "iar în acest fel s-a produs delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul prin trecerea către L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau prin încheierea contractelor de furnizare de gaze naturale în concret gazele naturale de valoarea discount-urilor raportat la fiecare contract, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

I.10. J., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (17 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada februarie 2009 - septembrie 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost director economic în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., a ajutat efectiv prin semnarea la rubrica director economic (semnături în baza cărora au fost derulate clauzele comerciale şi efectuate acte de dispoziţie a bunurilor societăţii pe care le administra/gestiona) a 17 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi/sau contracte de tranzacţie, respectiv contractele nr. x/.02.2009, nr. 29/.06.2009, nr. 34/.06.2009, nr. 32/.07.2009, nr. 38/.08.2009, nr. 39/.08.2009, nr. 41/.09.2009, nr. 47/.10.2009, nr. 9/5.11.2009, nr. 56/18.12.2009, nr. 6/20.01.2010, nr. 15/18.02.2010, nr. 20/23.03.2010, nr. 42/20.04.2010, nr. 48/19.05.2010, nr. 67/.08.2010 şi actul adiţional nr. x/1.09.2010 la contractul nr. x/2009, către L. S.A., "iar în acest fel s-a produs delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul prin trecerea către L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau prin încheierea contractelor de furnizare de gaze naturale în concret gazele naturale de valoarea discount-urilor raportat la fiecare contract, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

I.11. K., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (16 acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada martie 2005 - decembrie 2007, interval în care a îndeplinit funcţia de director economic în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a ajutat efectiv prin semnarea la rubrica director economic (semnături în baza cărora au fost derulate clauzele comerciale şi efectuate acte de dispoziţie a bunurilor societăţii pe care le administra/gestiona) a 18 contracte (din care 2 au fost în forma de proiect) de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi/sau contracte de tranzacţie către L. S.A., respectiv contractele nr. x/10.03.2005, nr. y/14.04.2005, nr. z/1.05.2005, nr. w/17.05.2005, nr. t/1.07.2005, nr. s/1.07.2005, nr. q/1.10.2005 şi actele adiţionale nr. x/27.09.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 1/1.07.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.11.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.01.2005 la contractul nr. x/2005, nr. 3/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 4/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 6/1.10.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 1/1.01.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 2/1.04.2006 la contractul nr. x/2005, nr. 5/1.04.2007 la contractul nr. x/2005 şi nr. 6/1.06.2007 la contractul nr. x/2005 (ultimele două acte adiţionale fiind proiecte şi neproducând consecinţe juridice), "iar în acest fel s-a produs delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul prin trecerea către L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau prin încheierea contractelor de furnizare de gaze naturale în concret gazele naturale de valoarea discount-urilor raportat la fiecare contract, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

I.12. L. S.A., aflată în reorganizare judiciară, prin administrator judiciar WW. (reprezentant XX.), pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată (55 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2005 - 2010, în desfăşurarea obiectului de activitate (prin persoanele care au reprezentat societatea: administrator şi asociaţi majoritari), în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a contribuit în mod nemijlocit la însuşirea în folosul său de gaze naturale (cele obţinute de valoarea discounturilor) de la societatea parte civilă, bunuri (gaze naturale) ce au fost obţinute prin încheierea şi derularea unui număr de 55 de contracte de vânzare/livrare, acte adiţionale la aceste şi/sau contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor, "contracte în care s-au acordat reduceri prin acordarea unor aparenţe de legalitate, în sensul îndeplinirii în mod formal a condiţiilor de acordare a discount-urilor de către beneficiar respectiv persoana juridică inculpată controlată de liderul A., iar în acest fel s-a produs delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin trecerea către L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau prin încheierea contractelor, în concret gazele naturale de valoarea discount-urilor raportat la fiecare contract, prejudiciind astfel partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat".

Astfel, s-a menţionat în rechizitoriu că, în perioada 2005 - 2010, au fost încheiate următoarele contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie cu L. S.A.: în cursul anului 2005 - 11 contracte: actul adiţional nr. x/2004 la contractul nr. x/07.03.2003, contractul de tranzacţie nr. x/10.03.2005, contractul de tranzacţie nr. x/14.04.2005, contractul de tranzacţie nr. x/17.05.2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2005; în cursul anului 2006 - 9 contracte: actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005; în cursul anului 2007 - 2 contracte: actul adiţional nr. x/2007 la contractul nr. x/2005, actul adiţional nr. x/2007 la contractul nr. x/2005; în cursul anului 2008 - 10 contracte: contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/21.05.2008, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/23.09.2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/15.10.2008, actul adiţional nr. x/15.10.2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008; în cursul anului 2009 - 13 contracte: actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/2009, contractul de vânzare - cumpărare nr. x/2009, contractul de tranzacţie nr. x/15.07.2009, contractul de tranzacţie nr. x/21.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/14.08.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/17.09.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/22.10.2009, contractul de tranzacţie nr. x/23.11.2009, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2009; în cursul anului 2010 - 10 contracte: contractul de tranzacţie nr. x/20.01.2010, contractul de tranzacţie nr. x/18.12.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.03.2010, contractul de tranzacţie nr. x/20.04.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.05.2010, contractul de tranzacţie nr. x/17.06.2010, contractul de tranzacţie nr. x/19.07.2010, contractul de tranzacţie nr. x/23.08.2010, contractul de tranzacţie nr. x/2010, actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9 iunie 2017, sub nr. x/2017, pentru parcurgerea procedurii în camera preliminară fiind format dosarul asociat nr. x/2017

II.1.a Prin încheierea din data de 22 ianuarie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2017, judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 345 alin. (1) - (3) C. proc. pen., a admis excepţia formulată de inculpatul J. şi, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii A., B., C., D., E., F., H., I., K. şi L. S.A., precum şi excepţiile ridicate din oficiu.

1. A constatat neregularitatea rechizitoriului nr. x din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpaţilor A., B., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A., precum şi indicarea şi analiza mijloacelor de probă.

2. A constatat nulitatea interceptării şi înregistrării următoarelor convorbiri telefonice şi comunicări:

- convorbirea telefonică din 24 ianuarie 2012, ora 13:08:21, între JJ. şi B.;

- convorbirea telefonică din 26 ianuarie 2012, ora 15:29:27, între A. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 27 ianuarie 2012, ora 14:25:14, între A. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 20 decembrie 2011, ora 12:43:38, între JJ. şi H.;

- convorbirea telefonică din 28 decembrie 2011, ora 17:21:07, între JJ. şi H.;

- comunicările pe fax din: 6 decembrie 2011, ora 16:37:12; 7 decembrie 2011, ora 9:59:31; 14 decembrie 2011, ora 08:44:21; 22 decembrie 2011, ora 12:09:59; 4 ianuarie 2012, ora 13:44:21; 5 ianuarie 2012, ora 11:36:54; 5 ianuarie 2012, ora 13:56:41; 6 ianuarie 2012, ora 15:38:17; 11 ianuarie 2012, ora 14:37:11; 11 ianuarie 2012, ora 16:11:25; 12 ianuarie 2012, ora 16:03:45; 12 ianuarie 2012, ora 14:14:15 şi 13 ianuarie 2012, ora 16:22:46;

- convorbirea telefonică din 20 decembrie 2011, ora 13:41:02, între F. şi ZZ.;

- convorbirea telefonică din 20 decembrie 2011, ora 14:00:59, între F. şi AAA.;

- convorbirea telefonică din 21 decembrie 2011, ora 15:32:50, între A. şi BBB.;

- convorbirea telefonică din 22 decembrie 2011, ora 12:44:39, între F. şi JJ.;

- convorbirea telefonică din 22 decembrie 2011, ora 14:37:31, între JJ. şi CCC.;

- convorbirea telefonică din 28 decembrie 2011, ora 14:13:09, între F. şi VV.;

- convorbirea telefonică din 28 decembrie 2011, ora 16:36:22, între JJ. şi DDD.;

- convorbirea telefonică din 18 ianuarie 2012, ora 13:48:35, între JJ. şi DDD.;

- convorbirea telefonică din 28 decembrie 2011, ora 16:48:18, între JJ. şi EEE.;

- convorbirea telefonică din 7 ianuarie 2012, ora 10:36:07, între JJ. şi EEE.;

- convorbirea telefonică din 29 decembrie 2011, ora 16:23:19, între F. şi FFF.;

- convorbirea telefonică din 4 ianuarie 2012, ora 10:38:50, între A. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 4 ianuarie 2012, ora 19:00:17, între JJ. şi GGG.;

- convorbirea telefonică din 4 ianuarie 2012, ora 20:03:45, între A. şi HHH.;

- convorbirea telefonică din 6 ianuarie 2012, ora 12:42:16, între A. şi QQ.;

- convorbirea telefonică din 6 ianuarie 2012, ora 12:43:34, între A. şi QQ.;

- convorbirea telefonică din 7 ianuarie 2012, ora 09:50:19, între JJ. şi III.;

- convorbirea telefonică din 8 ianuarie 2012, ora 18:42:51, între A. şi HHH.;

- convorbirea telefonică din 9 ianuarie 2012, ora 10:59:31, între A. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 9 ianuarie 2012, ora 11:05:28, între A. şi JJJ.;

- convorbirea telefonică din 10 ianuarie 2012, ora 15:46:58, între A. şi HHH.;

- convorbirea telefonică din 11 ianuarie 2012, ora 18:46:27, între A. şi KKK.;

- convorbirea telefonică din 13 ianuarie 2012, ora 20:20:27, între A. şi KKK.;

- convorbirea telefonică din 18 ianuarie 2012, ora 22:33:56, între JJ. şi LLL.;

- convorbirea telefonică din 20 ianuarie 2012, ora 10:56:47, între A. şi MMM.;

- convorbirea telefonică din 24 ianuarie 2012, ora 12:59:42, între F. şi B.;

- convorbirea telefonică din 7 februarie 2012, ora 13:00:51, între JJ. şi B.;

- convorbirea telefonică din 7 februarie 2012, ora 13:37:03, între JJ. şi B.;

- convorbirea telefonică din 7 februarie 2012, ora 13:43:48, între F. şi B.; - convorbirea telefonică din 9 februarie 2012, ora 09:37:03, între JJ. şi B.;

- convorbirea telefonică din 30 ianuarie 2012, ora 12:32:05, între JJ. şi F.;

- convorbirea telefonică din 30 ianuarie 2012, ora 12:25:27, între JJ. şi NNN.;

- convorbirea telefonică din 31 ianuarie 2012, ora 08:48:27, între F. şi OOO.;

- convorbirea telefonică din 01 februarie 2012, ora 14:14:45, între A. şi PPP.;

- convorbirea telefonică din 9 iunie 2008, ora 09:50, între A. şi D.;

- convorbirea telefonică din 22 mai 2008, ora 09:11:08, între G. şi D.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 12:20:07, între QQQ. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 12:23:14, între QQQ. şi un domn;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 15:28:04, între QQQ. şi YY.;

- mesaj telefonic tip sms din 15 iunie 2012, ora 16:00:21, între QQQ. şi RRR.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 17:32:49, între QQQ. şi SSS.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 16:05:24, între A. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 17:15:14, între QQQ. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 16:00:34, între QQQ. şi RRR.;

- convorbirea telefonică din 15 iunie 2012, ora 17:10:41, între QQQ. şi YY.;

- convorbirea telefonică din 18 iunie 2012, ora 10:59:55, între QQQ. şi un domn;

- comunicări pe fax din 18 iunie 2012, ora 10:58:23; 18 iunie 2012, ora 12:13:21 şi 18 iunie 2012, ora 18:16:31;

- convorbirea telefonică din 18 iunie 2012, ora 12:03:13, între YY. şi o doamnă “AZ”;

- convorbirea telefonică din 19 iunie 2012, ora 15:45:29, între YY. şi TTT.;

- convorbirea telefonică din 19 iunie 2012, ora 16:10:39, între YY. şi o doamnă;

- convorbirea telefonică din 18 iunie 2012, ora 10:54:39, între YY. şi un domn;

- convorbirea telefonică din 26 septembrie 2008, ora 12:01:07, între G. şi C.;

- convorbirea telefonică din 26 septembrie 2008, ora 08:02:47, între G. şi un domn;

- convorbirea telefonică din 26 septembrie 2008, ora 08:20:51, între G. şi un domn;

- convorbirea telefonică din 26 septembrie 2008, ora 09:13:32, între G. şi "RR.";

- convorbirea telefonică din 26 septembrie 2008, ora 10:38:03, între G. şi "RR.";

- convorbirea telefonică din 2 februarie 2009, ora 13:21:18, dintre F. şi D.;

- convorbirea telefonică din 29 ianuarie 2009, ora 18:58:04, dintre G. şi D.;

- convorbirea telefonică din 20 noiembrie 2008, ora 14:06:13, dintre G. şi o doamnă;

- convorbirea telefonică din 19 ianuarie 2009, ora 13:01:59, dintre G. şi "RR.";

- convorbirea telefonică din 30 ianuarie 2009, ora 11:22:37, dintre G. şi UUU.;

- convorbirea telefonică din 3 martie 2009, ora 14:32:01, dintre F. şi D.;

- convorbirea telefonică din 2 aprilie 2009, ora 17:51:44, dintre F. şi JJ.;

- convorbirea telefonică din 16 aprilie 2009, ora 11:34:32, dintre F. şi D.;

- convorbirea telefonică din 27 aprilie 2009, ora 10:17:33, dintre F. şi un domn;

- convorbirea telefonică din 5 mai 2009, ora 10:12:11, dintre F. şi un domn.

Ca urmare, a dispus excluderea din materialul probator a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor menţionate anterior, precum şi a înregistrărilor acestora fixate pe suporţii optici.

3. A constatat nulitatea încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2014, precum şi a următoarelor ordonanţe emise de procuror în baza acesteia: ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.N.G.N. AX. S.A., în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către L. S.A., în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Institutul Naţional de Statistică, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei detaliate a declaraţiilor VVV. pentru exporturile de îngrăşăminte chimice pe fiecare partener al L. S.A.; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Curtea de Conturi, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a rapoartelor privind execuţia bugetară a S.N.G.N. AX. S.A.; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. TT. Făgăraş, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. WWW. S.A. Săvineşti, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. T. S.R.L. Bacău, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. XXX. S.R.L. YYY., în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. ZZZ. Victoria, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. AAAA. S.A. Slobozia, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a situaţiei privind investiţiile făcute de L. S.A. la această societate; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către S.C. BBBB. S.A., în format letric şi electronic, a evidenţei stocurilor de îngrăşăminte naturale pentru anul 2008; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Direcţia Generală a Vămilor, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 8 mai 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Ministerul Economiei, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 5 iunie 2014 prin care s-a dispus comunicarea, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a extraselor de cont pe care S.N.G.N. AX. S.A. le avea/are deschise la: CCCC. S.A., DDDD. S.A., EEEE. S.A., O. S.A., P. S.A., Q. S.A., FFFF. S.A., GGGG. S.A., HHHH. S.A., IIII. S.A., JJJJ. S.A., KKKK. S.A., LLLL. S.A., MMMM. S.A., NNNN. S.A. şi OOOO.

În consecinţă, s-a constatat nulitatea obţinerii, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - prezent, a documentelor financiar-contabile, extraselor de cont, situaţiilor financiare, deconturilor de TVA, situaţiilor privind acciza, indicate în cuprinsul încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi al ordonanţelor emise de procuror în baza acesteia, de la următoarele instituţii de stat şi societăţi comerciale: S.N.G.N. AX. S.A., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, Curtea de Conturi, Institutul Naţional de Statistică, L. S.A., S.C. TT. Făgăraş, S.C. WWW. S.A. Săvineşti, S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. ZZZ. Victoria, S.C. AAAA. S.A. Slobozia, S.C. BBBB. S.A., CCCC. S.A., DDDD. S.A., EEEE. S.A., O. S.A., P. S.A., Q. S.A., FFFF. S.A., GGGG. S.A., HHHH. S.A., IIII. S.A., JJJJ. S.A., KKKK. S.A., LLLL. S.A., MMMM. S.A., NNNN. S.A. şi OOOO.

Totodată, a exclus din materialul probator înscrisurile reprezentând documente financiar-contabile, extrase de cont, situaţii financiare, deconturi de TVA, situaţii privind acciza, aferente perioadei 2005 - prezent, precum şi dispozitivele optice pe care este stocată această documentaţie, obţinute în baza încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi a ordonanţelor procurorului anterior menţionate, de la următoarele instituţii de stat şi societăţi comerciale: S.N.G.N. AX. S.A., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, Curtea de Conturi, Institutul Naţional de Statistică, L. S.A., S.C. TT. Făgăraş, S.C. WWW. S.A. Săvineşti, S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. ZZZ. Victoria, S.C. AAAA. S.A. Slobozia, S.C. BBBB. S.A., CCCC. S.A., DDDD. S.A., EEEE. S.A., O. S.A., P. S.A., Q. S.A., FFFF. S.A., GGGG. S.A., HHHH. S.A., IIII. S.A., JJJJ. S.A., KKKK. S.A., LLLL. S.A., MMMM. S.A., NNNN. S.A. şi OOOO.

4. A constatat nulitatea încheierii din 29 septembrie 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. x/2014, precum şi a următoarelor ordonanţe emise de procuror în baza acesteia: ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 01 octombrie 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către L. S.A., în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - 2010, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 29 septembrie 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală; ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 01 octombrie 2014 prin care s-a dispus comunicarea de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - 2010, a fişelor de plătitor ale societăţilor comerciale beneficiare indicate în cuprinsul încheierii din 29 septembrie 2014 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.

Drept urmare, a constatat nulitatea obţinerii, în format letric şi electronic, pentru perioada 2005 - 2010, a datelor şi documentelor indicate în cuprinsul încheierii din 29 septembrie 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi a ordonanţelor emise de procuror în baza acesteia, de la L. S.A. (fişe de cont, inclusiv cu cont corespondent pentru achiziţii şi pentru livrări, precum şi contracte încheiate pentru livrarea de gaze cu S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. ZZZ. Victoria, S.C. TT. Făgăraş, S.C. WWW. S.A. Săvineşti, S.C. XXX. S.R.L. YYY. şi S.C. AAAA. S.A. Slobozia, fişe de magazie pentru produsele comercializate şi conturile contabile aferente, fişe de magazie cantitativ valorice şi fişa de cont pentru gazele naturale achiziţionate, livrate sau consumate) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (fişe de plătitor ale societăţilor comerciale beneficiare expres indicate).

De asemenea, a exclus din materialul probator înscrisurile reprezentând fişe de cont, inclusiv cu cont corespondent pentru achiziţii şi pentru livrări, contracte încheiate pentru livrarea de gaze cu S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. ZZZ. Victoria, S.C. TT. Făgăraş, S.C. WWW. S.A. Săvineşti, S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. AAAA. S.A. Slobozia, fişe de magazie pentru produsele comercializate şi conturile contabile aferente, fişe de magazie cantitativ valorice şi fişa de cont pentru gazele naturale achiziţionate, livrate sau consumate, respectiv fişe de plătitor ale societăţilor comerciale beneficiare expres indicate, aferente perioadei 2005 - 2010, precum şi dispozitivele optice pe care este stocată această documentaţie, obţinute în baza încheierii din 29 septembrie 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi a ordonanţelor procurorului anterior menţionate, de la L. S.A. şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

5. A constatat nulitatea expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. x/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015 şi, în consecinţă, a exclus din materialul probator raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară întocmit de experţii PPPP. şi QQQQ., înregistrat la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, sub nr. x/01.10.2015.

6. A constatat nulitatea audierii experţilor contabili PPPP. şi QQQQ. din data de 21 septembrie 2016 şi a exclus din materialul probator al cauzei aceste declaraţii.

În esenţă, Judecătorul de cameră preliminară a reţinut, printre altele, că rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, nu realizează o descriere adecvată, corespunzătoare, a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A. (autori ai cererilor şi excepţiilor), care să permită determinarea neechivocă o obiectului şi limitelor judecăţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 371 C. proc. pen., precum şi înţelegerea de către persoanele menţionate a acuzaţiilor ce le-au fost aduse prin actul de sesizare a instanţei.

Deopotrivă, a apreciat că, în privinţa anumitor procedee probatorii folosite de organele judiciare în cursul anchetei penale şi a unor acte procesuale întocmite de acestea sunt incidente dispoziţiile art. 280 raportate la cele ale art. 282 alin. (1) C. proc. pen. sau, după caz, la cele ale art. 281 alin. (1) din acelaşi cod, cu consecinţa excluderii mijloacelor de probă administrate şi a probelor obţinute în atare condiţii, conform prevederilor art. 102 alin. (2), (3) şi (4) C. proc. pen.

Potrivit art. 345 alin. (2) C. proc. pen., încheierea motivată din 22 ianuarie 2018 a fost transmisă, la data de 28 martie 2018, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, pentru ca, în conformitate cu prevederile art. 345 alin. (3) C. proc. pen., în termen de 5 zile de la comunicare, procurorul să procedeze la remedierea neregularităţilor actului de sesizare şi să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor ori solicită restituirea cauzei.

La data de 3 aprilie 2018, cu adresa nr. x/2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, a comunicat instanţei răspunsul intitulat "Act de remediere a neregularităţilor rechizitoriului nr. x din 31 mai 2017, constatate de Judecătorul de cameră preliminară (…) prin încheierea din 22 ianuarie 2018 (…)", cu precizarea că îşi menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaţilor.

În cuprinsul acestuia, în temeiul art. 345 alin. (3) C. proc. pen., procurorul a procedat la remedierea actului de sesizare în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor A. şi B., menţionând, în legătură cu expunerea în rechizitoriu a situaţiei factuale în cazul celorlalţi acuzaţi, că "nu sunt remedieri de făcut" şi că se impune doar "lămurirea unor controverse şi neclarităţi".

Astfel, referitor la inculpatul A., s-a menţionat că rechizitoriul se completează, la pagina 22 alin. (1), cu:

"inculpatul A. a exercitat influenţe asupra martorului KK. şi asupra inculpatului B. - şi-a exercitat influenţa: prin puterea financiară a acestuia, legăturile la nivel înalt cu diverşi oameni politici cărora le asigura finanţarea/sponsorizarea campaniilor politice (n.a. membrii partidelor politice aflate la guvernare în perioada în litigiu, respectiv PP. şi RRRR., actual SSSS., despre care s-a făcut referire)", iar, la pagina 30 alin. (1), cu:

"- a influenţat numirele în conducerea părţii civile atât de numire cât şi de destituire la datele indicate în cuprinsul acestui capitol: cu titlu de exemplu promovarea inculpatului G. (despre care s-a făcut referire la secţiunea referitoare la acest inculpat) şi destituirea numitului TTTT., ce a îndeplinit funcţia de director general adjunct, în sesnul celor mai sus precizate au fost redate în detaliul III.3 paginile 32-34", precum şi cu "în sensul celor de mai sus a influenţat numirile şi revocările în Consiliul de Administraţie respective AGA ale S.N.G.N. AX. S.A. (exemplu martora UUUU.)". Totodată, s-a precizat că inculpatul A. a sprijinit numirea/menţinerea în funcţii de conducere în cadrul părţii civile a inculpatului G.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., procurorul semnatar al actului de remediere a precizat că "la Secţiunea III.1, la pag. 25 alin. (1), la Capitolul III.6, în primul paragraf de la pag. 82, şi la pagina 104 alin. (4) se va înlocui sintagma a aderat cu a sprijinit", astfel că în sarcina acestui acuzat "se va reţine infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) C. pen. în modalitatea sprijinirii". Deopotrivă, s-a menţionat că, "în cuprinsul Rechizitoriului la paginile 30 alin. (1) şi pag. 83 alin. (1) se va înlătura participarea (n.n. inculpatului B.) la elaborarea O.U.G. nr. 54/2009", reţinându-se doar aspectele redate în actul de sesizare în legătură cu cele trei memorandumuri indicate la încadrarea în drept (nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220/AV din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 09 februarie 2010).

În continuare, s-au făcut anumite precizări în sensul "lămuririi unor controverse şi neclarităţi" şi a menţinerii dispoziţiei de trimitere în judecată din cuprinsul rechizitoriului nr. x din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Astfel, în legătură cu infracţiunea de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave reţinută în sarcina inculpatului A., s-a arătat că "ajutorul/contribuţia" acestuia la săvârşirea faptei "rezidă în efectuarea unor demersuri (demersuri care au fost relatate la situaţia de fapt când s-a analizat infracţiunea de constituire a grupului infracţional organizat) la conducerea executivă a părţii civile şi la Ministerul Economiei pentru obţinerea de către L. S.A. de gaze naturale la preţuri preferenţiale."

De asemenea, cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat imputată inculpatului B., s-a menţionat că "influenţarea subordonaţilor din cadrul Ministerului Economiei s-a realizat în perioada anterioară adoptării Memorandumurilor în litigiu, fără a se putea stabili cu cât timp anterior, dar prin aceasta, aşa cum s-a precizat nu este de natură a afecta condiţiile de existenţă a infracţiunii sau de a fi în imposibilitatea de a stabili limitele judecăţii. (…) numirea în Consiliul de Administraţie sau AGA a AX. se referă la cele făcute de către inculpatul B. (…) Cu privire la persoanele numite se face precizarea că acestea au fost audiate atât în calitate de martori (VVVV.) în cadrul dosarului cât şi în calitate de persoane care au avut calitatea de inculpat respectiv inculpata ZZ., faţă de care s-a dispus o soluţie de netrimitere în judecată."

Prin încheierea penală nr. 347 din 7 iunie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în dosarul nr. x/2017, s-a dispus, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) şi alin. (4)¹ C. proc. pen., restituirea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, a cauzei privind pe inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L. S.A., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al acestei unităţi de parchet.

În acest sens, judecătorul de cameră preliminară a avut în vedere, pe de o parte, faptul că actul de remediere a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, purtând semnătura în original a procurorului care l-a întocmit, abia la data de 8 mai 2018, la solicitarea expresă a instanţei, situaţie în care, raportat la momentul retransmiterii lui cu respectarea cerinţei formale prevăzute de art. 328 alin. (1) raportat la art. 286 alin. (2) lit. g) C. proc. pen., s-a apreciat că a fost depăşit termenul de 5 zile stabilit de art. 345 alin. (3) C. proc. pen., în care parchetul putea să îndrepte neregularităţile, iar, pe de altă parte, împrejurarea că acest act procedural nu a complinit decât în mică măsură carenţele rechizitoriului stabilite prin încheierea din 22 ianuarie 2018, cea mai mare parte a deficienţelor şi contradicţiilor constatate cu privire la modalitatea de descriere a împrejurărilor faptice în cuprinsul actului de sesizare nefiind înlăturate de procuror în procedura prevăzută de art. 345 alin. (3) C. proc. pen., aspect de natură să menţină imposibilitatea înţelegerii acuzaţiei concrete adusă fiecărui inculpat, dar şi a decelării obiectului judecăţii, potrivit dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen.

Ca atare, în condiţiile în care neregularitatea rechizitoriului a fost înlăturată într-o proporţie redusă prin actul de remediere, menţinându-se, în cea mai mare parte, deficienţele constatate prin încheierea intermediară cu privire la expunerea bazei factuale a acuzaţiilor, judecătorul de cameră preliminară a considerat că singura modalitate de înlăturare a consecinţelor încălcării dispoziţiilor legale este restituirea în întregime a cauzei la procuror, în vederea reluării urmăririi penale şi întocmirii actului de sesizare [dacă se constată întrunite cerinţele cumulative instituite de art. 327 lit. a) C. proc. pen.] cu respectarea tuturor exigenţelor ce ţin de legala sesizare a instanţei de judecată, în conformitate cu prevederile art. 328 alin. (1) C. proc. pen.

II.1.b Prin încheierea penală nr. 23/C din 14 iulie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017.3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, au fost admise contestaţiile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de inculpaţii A., B., D., I., C. şi L. S.A. şi de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. împotriva încheierii din 22 ianuarie 2018 şi a încheierii nr. 347 din data de 7 iunie 2018, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, care au fost desfiinţate, în parte, iar, în rejudecare:

Au fost excluse din materialul probator convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

Au fost înlăturate din încheierea dată la 22 ianuarie 2018, următoarele dispoziţii:

- constatarea nulităţii interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi comunicărilor menţionate la punctul 2 din dispozitiv;

- constatarea nulităţii ordonanţelor date de procuror în dosarul nr. x/2010 din 8 mai 2014 şi din 1 octombrie 2014, prin care a fost solicitată comunicarea înscrisurilor deţinute de instituţii de stat şi societăţi comerciale, a nulităţii obţinerii în format letric şi electronic a înscrisurilor transmise în baza solicitărilor respective de S.N.G.N. AX. S.A., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, Curtea de Conturi, Institutul Naţional de Statistică, L. S.A., S.C. TT. Făgăraş, S.C. WWW. S.A. Săvineşti, S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. ZZZ. Victoria, S.C. AAAA. S.A. Slobozia, S.C. BBBB. S.A., precum şi excluderea acestora din materialul probator; - constatarea nulităţii expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. x/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015 şi dispoziţia de excludere a acesteia din materialul probator; - constatarea nulităţii audierii experţilor contabili PPPP. şi QQQQ. din data de 21 septembrie 2016 şi excluderea acestora din materialul probator.

Deopotrivă, s-a dispus îndepărtarea fizică de la dosarul cauzei a următoarelor mijloace de probă:

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, precum şi a suporţilor optici pe care sunt fixate;

- extrasele de cont obţinute în format letric şi electronic de pe conturile aparţinând S.N.G.N. AX. S.A. deschise la CCCC. S.A., DDDD. S.A., EEEE. S.A., O. S.A., P. S.A., Q. S.A., FFFF. S.A., GGGG. S.A., HHHH. S.A., IIII. S.A., JJJJ. S.A., KKKK. S.A., LLLL. S.A., MMMM. S.A., NNNN. S.A. şi OOOO., urmare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul nr. x/2014.

Ca urmare, s-a dispus ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, să aducă la îndeplinire măsurile privind înlăturarea mijloacelor de probă excluse.

Totodată, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor ce nu au fost excluse şi a efectuării actelor de urmărire penală în măsura în care nu a fost constatată nulitatea acestora şi s-a dispus începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpaţilor A., B., D., I., C., E., F., G., H., J., K. şi L. S.A. prin rechizitoriul nr. x/2010 emis la data de 31 mai 2017 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, astfel cum a fost remediat prin actul emis la data de 3 aprilie 2018 de acelaşi organ judiciar.

A fost înlăturată din încheierea nr. 347 din data de 7 iunie 2018 dispoziţia privind cheltuielile judiciare şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale încheierilor atacate, în măsura în care nu contravin hotărârii date în contestaţie.

II.2 După începerea judecăţii în cauză, în şedinţa publică din data de 14 octombrie 2020, s-a procedat, în temeiul art. 374 alin. (1) C. proc. pen., la prezentarea acuzaţiilor reţinute în sarcina inculpaţilor A., B., D., I., C., E., F., G., H., J., K. şi L. S.A. prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, astfel cum acesta a fost completat/precizat prin actul de remediere nr. x/D/P/2010 din 3 aprilie 2018 al aceleiaşi unităţi de parchet, fără a se face referire la convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 care au fost excluse din materialul probator sau precizându-se că respectivele mijloace de probă au fost înlăturate.

La acelaşi termen de judecată, Înalta Curte a informat părţile, potrivit art. 374 alin. (3) C. proc. pen., în legătură cu actele de urmărire penală care au fost excluse prin încheierile din 22 ianuarie 2018 şi 07 iunie 2018 date în dosarul nr. x/2017 al instanţei supreme, astfel cum au fost modificate prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017.3 al Completului de 2 judecători de cameră preliminară, şi care nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei, iar, în continuare, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (2) C. proc. pen. şi a adus la cunoştinţa inculpaţilor A., B., C., D., E., F., H., I., J. şi K. prevederile art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen., aceştia învederând că nu se prevalează de aceste din urmă dispoziţii procesuale şi nu optează pentru judecarea cauzei conform procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii.

Cu acelaşi prilej, apărătorul ales al inculpatei persoană juridică L. S.A. a precizat că aceasta nu înţelege să beneficieze de prevederile art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen., însă nu are un mandat special pentru a exprima o atare poziţie procesuală, precum şi că societatea se află, în continuare, în procedura insolvenţei, conform Legii nr. 85/2014.

Faţă de aceste precizări, Înalta Curte a dispus emiterea unei adrese către inculpata L. S.A, prin administrator judiciar M., reprezentat de WWWW., pentru a-şi exprima opţiunea cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, poate solicita ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a probei cu înscrisuri prezentate de părţi, cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., precum şi pentru a preciza dacă înţelege să dea declaraţii în cauză, cu menţiunea că tot ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa.

Totodată, Înalta Curte, având în vedere menţiunile din cuprinsul procesului-verbal întocmit la data de 9 octombrie 2020 de grefierul de şedinţă şi conţinutul înscrisului transmis de acuzat la dosar, în format scanat, la 11 octombrie 2020, a luat act că inculpatului G. i s-au adus la cunoştinţă dispoziţiile instanţei de la termenul din 10 septembrie 2020 în legătură cu posibilitatea de a urma procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, precum şi de faptul că acesta nu doreşte să uzeze de dispoziţiile art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen.

Ca urmare, s-a luat act de poziţia procesuală a inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. în sensul că nu se prevalează de dispoziţiile art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen. care reglementează procedura simplificată în cazul recunoaşterii învinuirii şi că înţeleg să conteste probele administrate în cursul urmăririi penale în limitele arătate de fiecare, prin apărători.

Totodată, Înalta Curte a luat act de manifestarea de voinţă a inculpaţilor A., D., F., H., J., K., B., C., E. şi I. de a da declaraţii în cauză şi, raportat la poziţia lor procesuală în sensul contestării în integralitate a probatoriului testimonial administrat în cursul urmăririi penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 376 alin. (5) C. proc. pen., a admis cererile formulate de primii şase acuzaţi, prin apărători aleşi, şi a dispus schimbarea ordinii cercetării judecătoreşti, urmând ca toţi inculpaţii să fie audiaţi după epuizarea probei testimoniale.

Având în vedere aceeaşi poziţie procesuală manifestată de inculpaţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. în sensul contestării în integralitate sau, după caz, în parte (J.) a declaraţiilor martorilor ascultaţi în faza de urmărire penală, precum şi solicitările formulate sub acest aspect de către acuzaţi, în temeiul art. 374 alin. (7) C. proc. pen., instanţa de fond a admis cererile acestora şi a dispus readministrarea în cursul cercetării judecătoreşti a probei testimoniale constând în audierea martorilor indicaţi în citativul rechizitoriului, respectiv XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., VVVV., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., UUUU., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., MM., LL., QQ., SSSSSS., OO., SS., TTTTTT., UUUUUU., TTTT., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., GGGGGGG., precum şi a experţilor QQQQ. şi PPPP.

În aceeaşi şedinţă de judecată din 14 octombrie 2020, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (5) C. proc. pen., a dispus emiterea unei adrese către partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. pentru a-şi preciza, în scris, pretenţiile civile în sumă de 282.630.330,49 RON formulate în cauză prin adresa din 18 noiembrie 2016, defalcat cu privire la fiecare din cele 55 de contracte de vânzare - cumpărare a gazelor naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie încheiate de societate cu L. S.A., la care se referă acuzaţiile penale ce fac obiectul dosarului, şi a menţiona persoanele împotriva cărora înţelege să se constituie parte civilă, raportat la faptele reţinute prin actul de sesizare în sarcina fiecărui inculpat.

Faţă de răspunsul transmis la dosar, la 28 octombrie 2020, de către administratorul judiciar M., în cuprinsul căruia a arătat, printre altele, că inculpata persoană juridică L. S.A. se află în procedura de reorganizare conform prevederilor Legii nr. 85/2014, iar, în prezent, are drept deplin de administrare, s-a procedat la emiterea unei adrese către L. S.A., prin administrator special, pentru a-şi exprima poziţia procesuală cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (4) şi art. 375 alin. (1) C. proc. pen. şi la opţiunea de a da declaraţii în cauză. Ca urmare, la 6 noiembrie 2020, inculpata L. S.A., prin administrator special HHHHHHH., a transmis la dosar un înscris sub semnătură privată în care a precizat că nu doreşte să urmeze procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii şi că înţelege să conteste toate probele administrate în cursul urmăririi penale.

La 9 noiembrie 2020, au fost depuse la dosar de către partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. precizări cu privire la pretenţiile civile formulate în cauză, iar de către inculpatul B., prin avocat IIIIIII., o cerere prin care a solicitat constatarea caracterului inadmisibil al constituirii de parte civilă a S.N.G.N. AX. S.A. cu suma de 282.630.330,49 RON, reprezentând prejudiciul material.

În şedinţa publică din 13 noiembrie 2020, inculpatul B., prin avocat ales, a depus la dosar, în copie, sentinţa civilă nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi decizia civilă nr. 2326 din 07 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015, hotărâri la care a făcut trimitere în cuprinsul cererii scrise de constatare a caracterului inadmisibil al constituirii de parte civilă a S.N.G.N. AX. S.A.

După ce, în prealabil, a pus în discuţia contradictorie a participanţilor la proces respectiva solicitare, Înalta Curte a respins cererea formulată de apărarea inculpatului B. de a se pronunţa, la acel moment procesual, prin încheierea de şedinţă, asupra admisibilităţii cererii de constituire de parte civilă a S.N.G.N. AX. S.A., apreciind că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 2 alin. (2) C. proc. civ. din moment ce în Codul procedură penală se regăsesc prevederi care reglementează, în mod expres, momentul pronunţării asupra unei asemenea cereri şi al soluţionării acţiunii civile promovate în cauzele penale, respectiv art. 393 C. proc. pen. raportat la art. 397 C. proc. pen.

La termenele de judecată din 13 noiembrie 2020, 13 ianuarie 2021, 10 februarie 2021 şi 24 martie 2021, instanţa de fond a procedat la audierea martorilor DDDDD., MMMMM., FFFFF., IIIII., JJJJJ., HHHHH., KKKKK., NNNNN., LLLLL., EEEEE., OOOOO., PPPPP., RRRRR., SSSSS., a căror ascultare s-a dispus în şedinţa publică din 14 octombrie 2020, ca urmare a poziţiei inculpaţilor de a contesta probele administrate în cursul urmăririi penale.

Ulterior, ca urmare a pensionării a doi dintre membrii titulari ai completului de judecată iniţial învestit (Completul nr. x), prin Hotărârea nr. 47 din 27 aprilie 2021 a Colegiului de Conducere al instanţei supreme, s-a stabilit că, în raport cu desfiinţarea Completului nr. x, dosarul nr. x/2017 urmează să fie soluţionat de completul de fond în compunerea căruia va intra judecătorul de cameră preliminară ce asigură componenţa Completului Cx C. pen., formaţiune de judecată căreia i-a fost repartizată cauza în procedura reglementată de art. 342 şi urm. C. proc. pen. În consecinţă, având în vedere că, prin aceeaşi hotărâre a Colegiului de Conducere, începând din data de 1 mai 2021 judecătorul de cameră preliminară, membru al Completului C13 C. pen., a fost desemnat să asigure componenţa Completului nr. y al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, dosarul nr. x/2017 a fost soluţionat de Completul Fond y, din a cărui compunere, conform hotărârii anterior menţionate, face parte şi judecătorul învestit cu rezolvarea cauzei în procedura de cameră preliminară.

Prin urmare, la termenele din 19 mai 2021 şi 2 iunie 2021, faţă de măsura procesuală dispusă în şedinţa publică din 14 octombrie 2020 la solicitarea inculpaţilor, noul complet de judecată a procedat la audierea martorilor din rechizitoriu VVVVV., TTTTT., VVVV., FFFFFF., GGGGGG. şi WWWWW.

Ulterior, însă, având în vedere rezultatul verificărilor efectuate de către magistratul-asistent în sistemul informatic Ecris la data de 3 iunie 2021, în contextul deliberărilor asupra verificării, în conformitate cu art. 250² C. proc. pen., a subzistenţei temeiurilor care au determinat instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpaţilor deferiţi judecăţii în cauză, unul din membrii titulari ai Completului Fond y a formulat declaraţie de abţinere de la soluţionarea dosarului întemeiată pe dispoziţiile art. 64 alin. (4) C. proc. pen., declaraţie ce a fost admisă prin încheierea din camera de consiliu din 7 iunie 2021, situaţie în care compunerea formaţiunii de judecată a fost întregită cu judecătorul din planificarea de permanenţă din ziua de 23 iunie 2021 (termen ce fusese stabilit prin încheierea din 2 iunie 2021), conform art. 148 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu modificările şi completările ulterioare.

În atare situaţie, în vederea respectării dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi art. 8 C. proc. pen., completul de judecată, în noua compunere, la termenele din 23 iunie 2021, 2 iulie 2021, 10 septembrie 2021 şi 24 septembrie 2021, a procedat la reaudierea martorilor HHHHH., IIIII., JJJJJ., FFFFF., MMMMM., NNNNN., DDDDD., OOOOO., LLLLL., PPPPP., EEEEE., SSSSS., RRRRR., WWWWW., VVVVV., FFFFFF., TTTTT., GGGGGG., KKKKK. şi VVVV.

Totodată, la termenele din 24 septembrie 2021, 15 octombrie 2021, 22 octombrie 2021, 05 noiembrie 2021, 17 noiembrie 2021, 03 decembrie 2021, 14 ianuarie 2022, 28 ianuarie 2022, 11 februarie 2022, 11 martie 2022, 25 martie 2022 şi 15 aprilie 2022, s-a procedat la audierea celorlalţi martori indicaţi în dispozitivul rechizitoriului, respectiv HHHHHH., SS., TTTTTT., IIIIII., XXXX., SSSSSS., ZZZZZ., BBBBBB., YYYY., ZZZZ., BBBBB., CCCCC., EEEEEE., AAAAAA., CCCCCC., YYYYY., XXXXXX., AAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., GGGGGGG., UUUUUU., XXXXX., AAAAAAA., YYYYYY., ZZZZZZ., WWWWWW., EEEEEEE., DDDDDD., DDDDDDD., VVVVVV., MM., TTTT., NNNNNN., QQ., OO., MMMMMM., RRRRRR., QQQQQQ., OOOOOO., PPPPPP., JJJJJJ., KKKKKK., precum şi a experţilor PPPP. şi QQQQ.

În plus, la termenele de judecată din 22 octombrie 2021, 3 decembrie 2021, 15 aprilie 2022 şi 29 aprilie 2022, au mai fost ascultaţi martorii VV., JJJJJJJ., ambii încuviinţaţi pentru inculpata F. prin încheierea de şedinţă din 13 ianuarie 2021, KKKKKKK., încuviinţată pentru inculpatul E. prin încheierea din 22 octombrie 2021, precum şi martorii LLLLLLL., MMMMMMM., NNNNNNN., OOOOOOO. şi experţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. propuşi de inculpatul B. şi încuviinţaţi prin încheierile din 11 martie 2022 şi, respectiv, 25 martie 2022.

Constatându-se pe parcursul procesului penal, potrivit art. 383 alin. (3) şi (4) C. proc. pen., imposibilitatea audierii mai multor martori, în temeiul art. 381 alin. (7) C. proc. pen., s-a procedat la citirea declaraţiilor date de aceştia în cursul urmăririi penale, după cum urmează: la termenul din 13 ianuarie 2021 a fost citită declaraţia martorului GGGGG. (din data de 17 decembrie 2013 în dosarul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, identică în conţinut cu cea făcută în aceeaşi zi în dosarul nr. x/2011 al aceleiaşi unităţi de parchet, reunit ulterior la dosarul nr. x/2010), la termenele din 2 iunie 2021 şi 10 septembrie 2021 au fost citite declaraţiile martorilor UUUU. (din datele de 05 octombrie 2010 şi 30 noiembrie 2011 în dosarul nr. x/2010 al aceleiaşi unităţi de parchet) şi UUUUU. (din 14 noiembrie 2011 în acelaşi dosar de urmărire penală), la termenul din 3 decembrie 2021 au fost citite declaraţiile martorului FFFFFFF. (date în acelaşi dosar de urmărire penală la 7 februarie 2012 şi 16 martie 2016), iar în şedinţa publică din 11 martie 2022 au fost citite declaraţiile martorilor LLLLLL. (date la 27 noiembrie 2013 şi 29 noiembrie 2013 în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ultima fiind identică în conţinut cu cea făcută în aceeaşi zi în dosarul nr. x/2010 al unităţii de parchet) şi LL. (din 31 ianuarie 2017, în dosarul nr. x/2010 al aceleiaşi unităţi de parchet).

De asemenea, la termenul din 10 februarie 2021, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, precum şi concluziile medicilor specialişti ce rezultă din conţinutul acestora, instanţa de fond a constatat, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (3) C. proc. pen., că în privinţa numitului QQQQQ. sunt incidente prevederile art. 115 alin. (2) C. proc. pen. şi, ca urmare, a dispus ca acesta să nu fie audiat în calitate de martor în cadrul procedurii judiciare desfăşurate în primă instanţă.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au dat declaraţii cu privire la faptele ce formează obiectul acuzaţiei penale inculpaţii care şi-au manifestat dorinţa în acest sens, respectiv K., audiată la 29 aprilie 2022, H. şi I., audiaţi la 13 mai 2022, F. şi E., audiaţi la 18 mai 2022, C. şi B., audiaţi la 3 iunie 2022, şi A., audiat la 8 iunie 2022.

Inculpaţii J., D. şi L. S.A. au precizat la mai multe termene de judecată, personal sau, după caz, prin reprezentant convenţional, că nu doresc să dea declaraţii în faţa instanţei de fond.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., acesta a decedat la data de 5 ianuarie 2021, astfel cum rezultă din extrasul pentru uz oficial de pe actul de deces, transmis la dosar, în urma demersurilor efectuate de instanţă, de Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor Mediaş. Cu toate acestea, prin încheierea de şedinţă de la termenul din 10 septembrie 2021, instanţa, având în vedere dispoziţiile art. 43 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., precum şi faptul că judecarea în acest dosar a inculpatului G. nu împiedică desfăşurarea în bune condiţii a cercetării judecătoreşti, a respins cererea de disjungere a cauzei formulată, la termenul din 13 ianuarie 2021, de apărătorul desemnat din oficiu.

Totodată, în cursul cercetării judecătoreşti, a fost administrată proba cu înscrisuri, ce au fost depuse în copii vizate conform cu originalul sau cu sursa de provenienţă, solicitată de inculpaţii:

- K. [fişa postului inculpatei din aprilie 2005, extras din decizia nr. 260/2005 privind controlul financiar preventiv la S.N.G.N. AX. S.A. pentru contracte de vânzare gaze exercitat de K., extras din decizia nr. 599/2007 privind controlul financiar preventiv la S.N.G.N. AX. S.A. pentru contracte de vânzare gaze exercitat de G., contract de tranzacţie nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 1/2005 privind aprobare preţ contract, contracte de tranzacţie nr. x/2005 şi nr. y/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 4/2005, contract nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 4/2005 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/A/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 4/2005, Hotărârea A.G.A. nr. 6/2005 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 6/2005, contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 9/2005 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/200574 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 9/2005, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 9/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 8/2005 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 8/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 14/2005 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 14/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 1/2006 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 1/2006, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 2/2006 privind aprobarea programului de livrare a gazelor pentru perioada 01.04.2006 - 31.03.2007, referat nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 2/2006, extras din Hotărârea C.A. nr. 3/2006 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 3/2006, proiect act adiţional nr. x/2007 la contractul x/2005, proiect act adiţional nr. x/2007 la contractul x/2005, contract nr. x/2005 aprobat prin Hotărârea A.G.A. nr. 6/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, Hotărârea A.G.A. nr. 7/2005 privind aprobarea suplimentării cantităţii, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea A.G.A. nr. 7/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, Hotărârea A.G.A. nr. 12/2005 privind aprobarea suplimentării cantităţii, referat nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea A.G.A. nr. 12/2005, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 4/2006 privind aprobare preţ contract, referat nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 4/2006, extras din Hotărârea C.A. nr. 3/2006 privind condiţiile de comercializare a gazelor noi în perioada ianuarie - aprilie 2006, referatul nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 3/2006, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 13/2006 privind aprobare preţ contract, referatul nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 13/2006, contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 16/2005 privind aprobare preţ contract, referatul nr. x/2005 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 16/2005, actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 1/2006 privind aprobarea preţului contractului, referatul nr. x/2006 privind propunerea la Hotărârea C.A. nr. 1/2006, actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, extras din Hotărârea C.A. nr. 3/2006 privind încheierea contractului nr. x/2005 în baza referatului nr. x/2006, extrase din proiectele contractelor nr. x/2007 cu S.C. RRRRRRR. S.A., nr. 22, 23, 24, 26/2007 cu S.C. UU. S.R.L., extras proces-verbal nr. x/2007 al C.A. AX. S.A., referatul nr. x/2007, punctul de vedere privind micşorarea dobânzilor datorate pentru încheierea contractelor de eşalonare a datoriilor cu L. S.A., stocul gazelor naturale la data de 31 decembrie 2006, proces-verbal de predare-primire gaze naturale între secţia SSSSSSS. şi S.N.T.G.N. AY. S.A., proces-verbal de predare - primire a gazelor naturale între S.N.G.N. AX. S.A. şi S.N.T.G.N. AY. S.A., situaţia gazelor naturale Sucursala Mediaş, structura livrărilor de gaze naturale conform comunicării S.N.T.G.N. AY. S.A., factura nr. x/31.12.2006, explicaţii acte din care rezultă circulaţia gazelor între S.N.G.N. AX. S.A. şi S.N.T.G.N. AY. S.A., raportul administratorilor privind activitatea desfăşurată de S.N.G.N. AX. S.A în perioada 01.01.2006 - 31.12.2006, bilanţurile la datele de 31 decembrie 2005, 31 decembrie 2006 şi 31 decembrie 2007, situaţia financiară a S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 2005 -2007, extras note explicative la situaţiile financiare aferente semestrului I al anului 2013 şi extras note explicative la situaţiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie 2020 privind neînregistrarea presupusului prejudiciului comunicat de D.I.I.C.O.T., Structura Centrală, în situaţiile financiare ale S.N.G.N. AX. S.A. în semestrul I al anului 2013 (momentul listării la bursă) şi la 31 decembrie 2020];

- H. [Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 1157 din 14 aprilie 2008, contractul de mandat nr. x din 08 mai 2008, contractul de administrare S.N.G.N. AX. S.A., decizia nr. 54 din 01 martie 2010 a S.N.G.N. AX. S.A. privind numirea în funcţia de director general adjunct al societăţii, Hotărârea Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş nr. 1 din 19 ianuarie 2009, Nota Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 13351 din 19 februarie 2008 cu numărul de înregistrare x/05.03.2008 şi Plan de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru perioada 2008-2009, contractul de tranzacţie nr. x/2008, Hotărârea Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş nr. 11 din 20 mai 2008, Ordinul M.E.F. nr. 1481/13.05.2008, convenţia de eşalonare nr. 40/21.04.2008 dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. cu anexele 1-2, Hotărârea A.G.O.A. a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş nr. 11/14.05.2008 privind aprobarea de reduceri comerciale pe perioada 01 februarie - 31 iulie 2008, contractul de vânzare-cumpărare a gazelor naturale nr. 7/2008, Hotărârea Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş nr. 14/19.09.2008, Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş nr. 15/10.09.2008, Ordinul M.E.F. nr. 2652/09.09.2008, procesul-verbal A.N.R.E. privind întâlnirea din 24 septembrie 2008 referitoare la stabilirea preţului de vânzare a gazelor pentru trimestrul al II-lea 2008, contractele de tranzacţie nr. x/2008 şi nr. y/2008, actele adiţionale nr. x/2008, nr. y/2008, nr. z/2008, nr. w/2008 şi nr. 5/2008 la contractul de vânzare - cumpărare a gazelor naturale nr. 7/2008, contract de tranzacţie nr. x/2010, Memorandumul nr. xx/EB/15 din 19.02.2010 privind prelungirea aprobării de discounturi pentru clienţii S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010, Legea nr. 332/2009 pentru aprobarea O.G. nr. 54/2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3/25.02.2010, convenţia de eşalonare nr. 128/14.07.2009 dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. cu anexele 1-2, contractul de vânzare - cumpărare a gazelor naturale nr. 9/2009, contractele de tranzacţie nr. x/2010, nr. y/2010, nr. z/2010 şi nr. 67/2010, actul adiţional nr. x/2010 la contractul de vânzare - cumpărare a gazelor naturale nr. 9/2009, poziţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei cu privire la circumstanţele divergenţei contractuale dintre L. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A. nr. 11431/14.07.2008, adresele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei nr. x/21.07.2009 şi nr. x/30.11.2009, Decizia nr. 1137/04.05.2010 a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul energiei, adresa S.N.T.G.N. AY. S.A. nr. 5 din 04.01.2012 referitoare la adresa nr. x/03.01.2012 - Capacitate rezervata/an gazier/tip contract, raportul Ministerului Economiei, Comisia de Coordonare, privind constatările efectuate ca urmare a monitorizării aspectelor legate de siguranţa aprovizionării cu gaze naturale pentru perioada iulie 2008 - iulie 2009, H.G. nr. 1523/2009 privind aprobarea Planului de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2009 -2010, raportul Ministerului Economiei, Comisia de Coordonare, privind constatările efectuate ca urmare a monitorizării aspectelor legate de siguranţa aprovizionării cu gaze naturale pentru perioada octombrie 2010 - martie 2011, Nota Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 13351/19.02.2008 privind industria de îngrăşăminte chimice din România, procesul-verbal de predare/primire a cantităţilor de gaze naturale nr. x/10.11.2010 pentru luna octombrie 2010 dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi S.N.T.G.N. AY. S.A., procesul-verbal de predare/preluare gaze nr. x/2011 dintre S.N.T.G.N. AY. S.A. şi L. S.A., procesul-verbal de predare/preluare gaze la Staţia de Reglare - Măsurare nr. 10/01.11.2011 pentru luna octombrie 2011, Raportul Administratorilor privind activitatea desfăşurată de S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 01.01.2008 - 31.12.2008, Raportul Administratorilor privind activitatea desfăşurată de S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 01.01.2010 - 31.12.2010, adresa Biroului urmăriri creanţe din 14 iulie 2008, care se ataşa la mapa de şedinţă a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., adresa din 08 ianuarie 2009 a Serviciului bugete, analize economice din cadrul S.N.G.N. AX. S.A., un tabel din care rezultă dobânda ce s-a aplicat L. S.A. prin convenţiile de eşalonare a datoriilor, cea solicitată de B.N.R. şi cea aplicată la depozitele S.N.G.N. AX. S.A. din aceeaşi perioadă ];

- I. [fişele postului pentru inculpat din 20 februarie 2007 şi 20 aprilie 2010, deciziile nr. 611 din 26 noiembrie 2007 şi nr. 151 din 12 martie 2009 ale directorului general al S.N.G.N. AX. S.A., anexa la contractul nr. x/2005 (pe care inculpatul a făcut menţiuni olografe), Hotărârile nr. 1/2005, nr. 16/2005, nr. 1/2006, nr. 2/2006, nr. 3/2007, nr. 5/2007, nr. 12/2007, nr. 6/2009 ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., scrisoarea nr. F1073 din 26 iunie 2009 a Departamentului Marketing AX., adresa din 12 august 2009 transmisă de Biroul urmăriri creanţe din cadrul S.N.G.N. AX. S.A. către Serviciul vânzări gaze, scrisoarea A.N.R.E. nr. x din 21 iulie 2009 adresată S.N.T.G.N. AY. S.A., nota internă nr. 8700 din 13 iunie 2007 întocmită de inculpat şi adresată directorului general II., e-mail-uri conţinând documentele cu denumirea "Istoric reducere", "Memorandum", "Reduceri comerciale" şi "Motivarea imposibilităţii acordării de reducere" primite sau, după caz, transmise de pe adresa de poştă electronică x@x.ro ];

- E. [adresa S.N.G.N. AX. S.A. nr. 13472 din 04 august 2008 şi Ordinul nr. 2016 din 13 noiembrie 2007 al ministrului economiei şi finanţelor, împreună cu 3 anexe ale acestuia ];

- C. [adresele nr. x/2010 a S.C. T. S.R.L., nr. 4284, nr. 4285 şi nr. 4286 din 20 mai 2010 ale S.C. XXX. S.R.L., nr. 5744, nr. 5745 şi nr. 5746 din 08 august 2010 ale S.C. WWW. S.R.L., nr. 815 din 20 mai 2010 a S.C. TT. S.R.L., nr. 3675 din 08 iunie 2010 a S.C. AAAA. S.A., nr. 648G din 20 mai 2010 a S.C. ZZZ., toate către L. S.A., scrisoarea S.C. BBBB. S.A. către TT. nr. 1979 din 23 februarie 2009 şi procesul-verbal aferent, notificările S.N.T.G.N. AY. S.A. către L. S.A. nr. F5 din 03 ianuarie 2008, nr. F69 din 17 ianuarie 2008, nr. 803.249 din 26 iunie 2008, nr. 900.689 din 19 februarie 2009, nr. DO/F.89 din 14 ianuarie 2010, nr. DO/F.146 din 25 ianuarie 2010, nr. DO/F.108 din 05 februarie 2010, nr. DO/F.244 din 08 februarie 2010, nr. DO/F/2695 din 17 decembrie 2010, notificarea S.N.T.G.N. AY. S.A. către L. S.A., TTTTTTT. şi S.C. BBBB. S.A. Tg. Mureş nr. F111 din 16 decembrie 2010, notificarea S.N.T.G.N. AY. S.A. către L. S.A. şi S.C. BBBB. S.A. nr. F2386 din 27 ianuarie 2011, adresele A.N.R.E. către S.N.T.G.N. AY. S.A. nr. x din 21 iulie 2009 şi nr. x din 28 noiembrie 2009, adresa S.N.T.G.N. AY. S.A. către L. S.A. nr. DEB. 1511 din 23 noiembrie 2009, Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, Planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru intervalul octombrie 2008 - martie 2009, H.G. nr. 1523/2009 şi H.G. nr. 1365/2010 privind aprobarea Planurilor de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anii gazieri 2009 - 2010 şi 2010 - 2011, rapoartele nr. x din 05 august 2009, nr. 2 din 06 iulie 2010 şi nr. 3 din 13 octombrie 2011 ale Comisiei de coordonare privind constatările efectuate de Comisia de Coordonare ca urmare a monitorizării aspectelor legate de siguranţa aprovizionării cu gaze naturale pentru perioadele iulie 2008 - iulie 2009, iulie 2009 - iunie 2010 şi, respectiv, octombrie 2010 - martie 2011, decizia A.N.R.E. nr. 1137 din 04 mai 2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a condiţiilor necesare încheierii contractelor pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport a gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport elaborată de S.N.T.G.N. AY. S.A., adresa A.N.R.E. către L. S.A. nr. x din 03 iulie 2008, adresa S.N.T.G.N. AY. S.A. către A.N.R.E. nr. DO/F852 din 24 septembrie 2010 conţinând informaţii privind consumatorii întreruptibili, Ordinul nr. 21 din 31 ianuarie 2008 al preşedintelui A.N.R.E. privind aprobarea preţului de referinţă al gazelor naturale extrase în România, scrisoarea S.N.T.G.N. AY. S.A. către L. S.A. nr. DO.F87 din 31 ianuarie 2012, adresa A.N.R.E. către L. S.A. nr. x din 30 noiembrie 2009 privind limitarea consumului de gaze naturale, adresa Ministerului Economiei şi Comerţului nr. x din 23 martie 2007, adresa Ministerului Economiei şi Finanţelor către TT. nr. x din 14 februarie 2008 şi adresa Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale către TT. nr. 1243 din 25 martie 2009 ];

- B. [sentinţa civilă nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi decizia civilă nr. 2326 din 07 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Ordinele nr. 24 din 12 ianuarie 2009, nr. 34 din 15 ianuarie 2009, nr. 46 din 19 ianuarie 2009 împreună cu anexa aferentă, nr. 47 din 19 ianuarie 2009 împreună cu anexa aferentă, nr. 132 din 04 februarie 2009 împreună cu anexele aferente, nr. 223 din 17 februarie 2009, nr. 390 din 04 martie 2009, nr. 1272 din 25 iunie 2009 împreună cu anexele aferente, nr. 965 din 14 mai 2009 împreună cu anexa aferentă, nr. 700 şi nr. 706 din 14 aprilie 2009 şi nr. 718 din 15 aprilie 2009 ale ministrului economiei, mandatele nr. x din 12 februarie 2009, nr. 264 din 18 februarie 2009 şi nr. 676 din 09 aprilie 2009 de împuternicire a reprezentanţilor M.E.C. în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., adresa din 30 aprilie 2010 a Preşedintelui României către Consiliul Concurenţei, împreună cu sesizarea formulată de UUUUUUU., adresa din 18 februarie 2010 a Consiliului Concurenţei către Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, extrase din presa online din perioada 2008-2009 ];

- A. [contractul de consorţiu încheiat la 29.07.2005 între S.C. WWW. S.R.L., S.C. VVVVVVV. S.R.L. şi L. S.A., contractul de consorţiu încheiat la 05.09.2007 între S.C. AAAA. S.A., WWWWWWW., L. S.A. şi S.C. XXXXXXX. S.R.L. şi actul adiţional nr. x din 05 octombrie 2007, Hotărârea nr. 54 din 14 februarie 2008 a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor S.C. ZZZ., extras din bilanţurile consolidate depuse pentru L. S.A. în anii 2006 - 2010, în care sunt cuprinse şi societăţile ZZZ., T. S.R.L. şi XXX. S.R.L., analiza situaţiei cantităţilor de gaze livrate de S.N.G.N. AX. către L. S.A. în perioada 2005-2010, respectiv analiza situaţiei societăţilor prin intermediul cărora L. S.A. a consumat gazul primit, situaţia combinatelor care au funcţionat în fiecare an în perioada 2005-2011, situaţia privind întreruperile furnizării de gaze pentru siguranţa alimentării consumatorilor casnici în perioada 2005-2011, decizia nr. 3877/07.07.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018, corespondenţa purtată de către A.N.R.E. şi S.N.T.G.N. AY. S.A. cu L. S.A., respectiv declaraţiile pe propria răspundere întocmite de S.C. T. S.R.L., S.C. XXX. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. TT. S.R.L., S.C. AAAA. S.A. şi S.C. ZZZ., convenţia de eşalonare încheiată în 14 iulie 2009 între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. privind plata sumei de 251.066.186,36 RON (inclusiv TVA), cu titlu de preţ al gazelor naturale şi dobânzi aferente, datorată până la data încheierii convenţiei, şi a sumei de 159.836.666,27 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere, datorate pentru neplată şi, după caz, plata cu întârziere a preţului gazelor naturale, până la data încheierii convenţiei, graficul privind modalitatea în care au fost achitate obligaţiile eşalonate prin convenţia din data de 14 iulie 2009, contractul de vânzare - cumpărare a gazelor naturale nr. 9/2009 încheiat între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., facturi fiscale emise de S.N.G.N. AX. S.A. în relaţia contractuală cu L. S.A., raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de către expert YYYYYYY. la solicitarea S.N.G.N. AX. S.A. privind analiza reducerilor de preţuri practicate de societate în perioada 2009-2010; ordonanţa nr. x/D/P/2017 din 09 martie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate].

Deşi, în şedinţa de judecată din 22 octombrie 2021, instanţa de fond a admis cererea inculpatului E. de administrare a probei cu înscrisuri constând în ataşarea, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, a tuturor exemplarelor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, conţinând avizele direcţiilor de specialitate, sens în care au fost emise adrese către Ministerul Energiei şi, ulterior, către Ministerul Finanţelor în vederea transmiterii la dosar a respectivelor documente, în urma demersurilor efectuate şi a precizărilor făcute de apărătorul ales al inculpatului, la termenul din 11 februarie 2022, instanţa a constatat, în temeiul dispoziţiilor art. 383 alin. (3) C. proc. pen., imposibilitatea administrării acestei probe.

Pe parcursul judecăţii, inculpaţii F., C., H., K., A., B. şi E. au formulat şi alte solicitări privitoare la administrarea unor mijloace de probă, însă, constatând incidenţa unuia/unora dintre cazurile prevăzute de dispoziţiile art. 100 alin. (4) C. proc. pen., instanţa de fond le-a respins pentru motivele ce au fost expuse, pe larg, în cuprinsul încheierilor din şedinţele din 13 ianuarie 2021, 10 februarie 2021, 22 octombrie 2021, 13 mai 2022 şi 3 iunie 2022.

De asemenea, prin încheierile de şedinţă din 3 decembrie 2021 şi din 15 aprilie 2022, pentru argumentele expuse, în detaliu, în considerentele acestora, instanţa de fond a respins, ca inadmisibile, cererea formulată de inculpaţii D., L. S.A. şi A. de constatare a neregularităţii rechizitoriului nr. x din 31 mai 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, cu consecinţa restituirii cauzei la parchet pentru întocmirea unui nou act de sesizare sau a trimiterii cauzei în cameră preliminară, precum şi cererea celui din urmă inculpat de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Deopotrivă, din perspectiva rezolvării raportului juridic de conflict dedus judecăţii, inculpatul B., prin apărător ales, raportându-se la dispoziţiile art. 1 C. proc. pen. corelate cu cele ale art. 2 din C. proc. civ. cu referire la art. 430 şi art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., precum şi la aspectele statuate prin Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (3) C. proc. pen., constatându-se că sintagma "cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii" din cuprinsul acestora este neconstituţională, a invocat, prin înscrisul depus la data de 19 aprilie 2021 şi înregistrat la instanţa supremă sub nr. x din 20 aprilie 2021, excepţia puterii de lucru judecat cu privire la latura civilă a cauzei ce formează obiectul prezentului dosar şi, implicit, la elementele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare, cu consecinţe deosebit de grave, având în vedere decizia civilă nr. 2326 din 7 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi sentinţa civilă nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a stabilit că reducerile comerciale aplicate de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. au fost legale. De asemenea, la termenul de judecată din 21 septembrie 2022, cu ocazia cuvântului la dezbateri, aceeaşi excepţie a fost ridicată de apărarea inculpatului B. şi cu referire la sentinţa civilă, definitivă, nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2018, menţionându-se, totodată, că cererea iniţială a fost formulată prin raportare la dispoziţiile art. 52 alin. (3) C. proc. pen. Deopotrivă, concluzii similare au fost prezentate, în aceeaşi şedinţă de dezbateri, dar şi în cea din data de 22 septembrie 2022, şi de reprezentanţii convenţionali ai inculpaţilor I. şi J.

În acest context, faţă de cererile formulate de apărarea celor trei inculpaţi, Înalta Curte a făcut demersuri, la solicitarea inculpatului B. (încheierea de şedinţă din 11 februarie 2022), pentru obţinerea, în copie conformă cu originalul a sentinţei civile nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi a deciziei nr. 2326 din 7 mai 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ambele pronunţate în dosarul nr. x/2015 (ce au fost transmise de Curtea de Apel Bucureşti şi ataşate la filele x d.i.), precum şi, din oficiu, pentru depunerea sentinţei civile nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi a deciziei nr. 3877 din 7 iulie 2021 a instanţei supreme, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2018 (acestea fiind ataşate din sistemul informatic Ecris, respectiv din dosarul electronic, şi aflându-se la filele x d.i.).

Având în vedere că, prin procesul-verbal încheiat la 22 februarie 2021 de preşedintele secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 543 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat dispariţia volumelor 309 şi 505 ale dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, completul de judecată a efectuat mai multe demersuri în vederea înlocuirii/reconstituirii celor două volume.

În urma demersurilor efectuate, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a transmis la dosar, cu adresa din 17 iunie 2021, un volum conţinând copia oficială a Fişei de conturi datorii şi creanţe aferente anului 2013 pentru sediul societăţii, ce are 201 file şi care corespunde actelor din volumul 505 al dosarului nr. x/2010 al D.I.I.C.O.T. Totodată, potrivit procesului-verbal încheiat la 21 decembrie 2021 de prim-grefierul cu delegaţie al secţiei penale, volumul 309 al aceluiaşi dosar de urmărire penală a fost identificat în original în Arhiva depozit a secţiei civile, fiind, apoi, ataşat la dosarul nr. x/2017 aflat la Arhiva depozit a secţiei penale.

Ca urmare, prin încheierea din şedinţa din 8 iunie 2022, în temeiul art. 546 C. proc. pen., instanţa de fond a dispus înlocuirea înscrisurilor din volumul 505 al dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, constatând, cu acelaşi prilej, că procedura de înlocuire a înscrisurilor din volumul 309 al aceluiaşi dosar de urmărire penală a rămas fără obiect ca urmare a identificării volumului original.

III. Analizând materialul probator administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarele:

III.1. Situaţia de fapt

III.1.1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 575/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 27 iunie 2001, a fost înfiinţată Societatea Naţională de Gaze Naturale "AX." S.A. (S.N.G.N. AX. S.A.) prin fuziunea ZZZZZZZ. cu Societatea Naţională de Depozitare Subterană a Gazelor Naturale "BX." S.A. (art. 1), capitalul social al societăţii nou înfiinţate fiind deţinut în întregime de statul român, în calitate de acţionar unic, reprezentat de Ministerul Industriei şi Resurselor [art. 3 alin. (2)]. Ulterior, prin H.G. nr. 1481/2005, a fost înfiinţată Societatea Comercială "BY." S.A., organism de plasament colectiv, sub formă de societate de investiţii de tip închis, aceasta preluând 14,99% din acţiunile S.N.G.N. AX. S.A., iar statul român rămânând acţionar majoritar cu 85,01% din capitalul social.

Conform art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 575/2001, S.N.G.N. AX. S.A. are ca obiect principal de activitate cercetarea geologică pentru descoperirea de noi rezerve de gaze naturale, producţia, furnizarea şi depozitarea subterană a gazelor naturale în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi de protecţie a mediului înconjurător, iar, potrivit art. 5 din Statut, ce constituie Anexa 1 la Hotărârea de Guvern, are ca scop îndeplinirea strategiei pentru explorarea, exploatarea, producţia şi înmagazinarea gazelor naturale, prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de activitate.

Astfel cum se dispune prin art. 6 din H.G. nr. 575/2001, conducerea S.N.G.N. AX. S.A. este asigurată de Adunarea Generală a Acţionarilor (A.G.A.) şi de Consiliul de Administraţie (C.A.), reprezentanţii statului în cele două organe colegiale fiind numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului de resort.

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul de conducere care decide, prin vot deschis, asupra activităţii şi politicii economice a S.N.G.N. AX. S.A., având, printre altele, în conformitate cu prevederile art. 14 din Statut următoarele atribuţii principale: aprobă propunerile privind strategia globală de dezvoltare, retehnologizare, modernizare şi restructurare economico-financiară a societăţii naţionale; aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al societăţii naţionale pentru exerciţiul financiar următor; aprobă bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi, după analizarea rapoartelor consiliului de administraţie şi cenzorilor; aprobă repartizarea profitului conform legii; hotărăşte cu privire la folosirea dividendelor aferente acţiunilor gestionate, pentru restructurare şi dezvoltare; hotărăşte cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; analizează rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele referitoare la profit şi dividende, poziţia pe piaţa internă şi internaţională, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncă, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii; se pronunţă asupra gestiunii administratorilor şi asupra modului de recuperare a prejudiciilor produse societăţii naţionale de către aceştia; aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie; aprobă delegările de competenţă pentru consiliul de administraţie; îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită de lege în sarcina sa.

În temeiul art. 15 din Statut, A.G.A. se convoacă de către preşedintele C.A. sau de către un membru al acestuia, pe baza împuternicirii date de preşedinte, cel puţin o dată pe an, în cel mult două luni de la încheierea exerciţiului financiar, pentru examinarea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul în curs, putând a fi convocată ori de câte ori va fi nevoie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi cu dispoziţiile Statutului, cu cel mult 15 zile înainte de data stabilită. Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunării generale a acţionarilor, precum şi ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.

În ceea ce priveşte Consiliul de Administraţie, potrivit art. 20 lit. A) din Statut, acesta are, printre principalele atribuţii, următoarele: aprobă structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale AX. S.A.; numeşte şi eliberează din funcţie directorul general al AX. S.A.; stabileşte delegările de competenţă pentru directorul general şi pentru persoanele din conducerea AX. S.A., în vederea executării operaţiunilor acesteia; aprobă încheierea oricăror contracte pentru care nu a delegat competenţă directorului general al AX. S.A.; supune anual adunării generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, raportul cu privire la activitatea AX. S.A., bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al AX. S.A. pe anul în curs; convoacă adunarea generală extraordinară a acţionarilor ori de câte ori este nevoie; stabileşte drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile personalului AX. S.A., conform structurii organizatorice aprobate; stabileşte competenţele şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale pe termen scurt şi mediu şi aprobă eliberarea garanţiilor; stabileşte şi aprobă politici pentru protecţia mediului înconjurător, securitatea muncii, potrivit reglementărilor legale în vigoare; aprobă documentele cu caracter de norme şi regulamentele care reglementează activităţile proprii; stabileşte strategia de marketing; stabileşte şi aprobă, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de adunarea generală a acţionarilor, modificări în structura acestuia, în limita competenţelor pentru care a primit delegaţie; rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generală a acţionarilor.

Conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. este asigurată, potrivit art. 20 lit. B) şi C) din Statut, de către directorul general, care reprezintă societatea în raporturile cu ţerţii şi este numit de Consiliul de Administraţie, precum şi de directorii executivi, numiţi de directorul general şi aflaţi în subordinea lui, fiind răspunzători faţă de acesta pentru îndeplinirea îndatoririlor ce le revin în aceleaşi condiţii ca şi administratorii.

În conformitate cu acelaşi Statut, directorul general are, printre principalele atribuţii, următoarele: aplică strategia şi politicile de dezvoltarea ale AX. S.A., stabilite de C.A.; numeşte, suspendă sau revocă directorii executivi, cu avizul C.A.; încheie acte juridice în numele AX. S.A., în limitele împuternicirilor acordate de Consiliul de Administraţie; stabileşte îndatoririle şi responsabilităţile personalului AX. S.A., pe compartimente; aprobă operaţiunile de încasări şi plăţi, potrivit competenţelor legale; aprobă operaţiunile de vânzare şi cumpărare de bunuri, potrivit competenţelor legale; împuterniceşte directorii executivi şi orice altă persoană să exercite orice atribuţie din sfera sa de competenţă; rezolvă orice altă problemă pe care Consiliul de Administraţie a stabilit-o în sarcina sa.

În perioada de referinţă care interesează cauza, funcţia de director general a S.N.G.N. AX. S.A. a fost ocupată de II. (aprilie 2005 - martie 2008), H. (14 aprilie 2008 - 16 ianuarie 2009) şi JJ. (19 ianuarie 2009 - 19 ianuarie 2012), iar cea de director general adjunct de JJ. (2005 - 2007), I. (martie 2005 - iulie 2009, cu întrerupere în intervalul iunie 2007 - începutul lui 2008 când a fost director al Departamentului de sănătate, securitate, mediu şi calitate) şi H. (2010 - februarie 2012).

Funcţia de director economic a fost ocupată de inculpaţii K., în perioada 1 aprilie 2005 - 31 decembrie 2007, şi de J., în intervalul ianuarie 2008 - septembrie 2010, în timp ce G. a fost, începând din 2005, şef al Seviciului Comercial, iar, apoi, director al Direcţiei comerciale/marketing/vânzări gaze.

III.1.2. În perioada 2007 - 2010, când s-a reţinut în cuprinsul rechizitoriului că activitatea prezumtivului grup infracţional organizat şi, implicit, comiterea infracţiunii scop s-ar fi realizat cu sprijinul funcţionarilor din Ministerul Economiei, S.N.G.N. AX. S.A. a funcţionat sub autoritatea acestuia, aşa cum s-a prevăzut în toate actele de reglementare secundară ce au disciplinat organizarea respectivei instituţii publice în intervalul de referinţă, respectiv H.G. nr. 386/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 8 mai 2007, H.G. nr. 1720/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 6 ianuarie 2009, şi H.G. nr. 1634/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 4 ianuarie 2010.

Potrivit acestor acte normative, respectiva instituţie, care a purtat, de-a lungul timpului, mai multe denumiri (Ministerul Economiei şi Finanţelor, conform H.G. nr. 386/2007; Ministerul Economiei, potrivit H.G. nr. 1720/2008; Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în temeiul H.G. nr. 1634/2009), a fost organizată şi a funcţionat ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul industriei, resurselor minerale, energiei, comerţului, mediului de afaceri, îndeplinind, printre altele, următoarele funcţii: de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul economiei, energiei, comerţului, mediului de afaceri, precum şi elaborarea strategiilor şi a programelor privind creşterea economică în industrie, energie, resurse minerale, dar şi a politicilor din domeniul economic; de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul economiei; de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate, precum şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa; de administrare a proprietăţii publice din domeniul resurselor minerale, al transportului şi stocării ţiţeiului şi gazelor naturale.

Totodată, conform art. 5 din Legea gazelor nr. 351/2004, Ministerul Economiei este cel care elaborează politica în domeniul gazelor naturale şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, având printre atribuţii: implementarea politicii energetice a Guvernului; elaborarea programelor şi planurilor de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale; elaborarea proiectelor de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea persoanelor interesate din acest sector; elaborarea şi fundamentarea propunerilor de politică socială specifice sectorului gazelor naturale.

În perioada ce interesează cauza, KK. a ocupat funcţia de ministru al economiei şi finanţelor în intervalul 5 aprilie 2007 - 22 decembrie 2008, mandat pe parcursul căruia inculpatul E. a fost, începând din iunie 2007 şi până în decembrie 2008, secretar de stat (coordonând, printre altele, potrivit Deciziei nr. 2016 din 13 noiembrie 2007 a ministrului de resort, Direcţia piaţă internă, Direcţia generală politică industrială şi competitivitate, Direcţia generală resurse minerale, filele x d.i.), în timp ce B. a ocupat funcţia de ministru al economiei, respectiv de ministru al economiei, comerţului şi mediului de afaceri în perioada 23 decembrie 2008 - 3 septembrie 2010.

III.1.3. Printre principalii clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. în anii 2005 -2010, alături de S.C. BBBB. S.A., S.C. TTTTTTT. S.A., S.C. AAAAAAAA. S.A., S.C. BBBBBBBB. S.A., S.N.T.G.N. AY. S.A., a fost şi L. S.A. (raport de expertiză financiar-contabilă judiciară, obiectiv III.1), societate comercială având ca obiect principal de activitate cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, iar ca obiect secundar producţia gazelor, distribuţia şi comercializarea combustibililor gazoşi prin conducte, fabricarea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice.

În toată perioada de referinţă, acţionar majoritar al societăţii a fost inculpatul A., acesta îndeplinind, împreună cu C., şi funcţia de administratori ai firmei începând cu data de 24 septembrie 2007 (certificat O.N.R.C, vol. 164 d.u.p.). De asemenea, conducerea societăţii a fost asigurată de directorul general JJJJJJ., iar director economic a fost martora KKKKKK.

III.1.4. În exercitarea funcţiei prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. t) din H.G. nr. 386/2007 şi a atribuţiei reglementate de art. 3 alin. (1) lit. A) pct. 62 din acelaşi act normativ, în vigoare în acel interval de timp, ministrul economiei şi finanţelor, KK., a emis mai multe ordine de mandatare a reprezentanţilor statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. pentru a hotărî cu privire la cuantumul şi condiţiile de acordare a rabaturilor de preţ la comercializarea gazelor naturale, semnate/avizate şi de secretarul de stat E. şi transpuse, ulterior (cu o singură excepţie), în hotărârile organelor colegiale de conducere ale părţii civile. De asemenea, ministrul de resort a emis Nota nr. x din 19 februarie 2008 privind industria îngrăşămintelor chimice din România, susţinută şi aprobată de Guvern în şedinţa din 27 februarie 2008. Astfel:

III.1.4.a.) Prin Ordinul nr. 1614 din 29 martie 2007 al ministrului economiei şi comerţului, au fost mandataţi reprezentanţii statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. (CCCCCCCC., HHHHHH. şi VV.) să participe la adunarea generală extraordinară a acţionarilor şi să analizeze şi să hotărască, în condiţiile legii, printre altele, limitele de negociere ale preţului gazelor naturale pentru toate categoriile de clienţi ai părţii civile, începând cu 1 aprilie 2007, la maximum 17 USD/mmc, în loc de 9 USD/mmc, cât fusese până atunci. Totodată, la pct. 4, au fost prevăzute condiţiile de derulare a relaţiilor comerciale cu L. S.A., stabilindu-se că, faţă de nivelul datoriilor restante înregistrate de această societate, gradul de încasare al facturilor şi prevederile din contractele de eşalonare, se vor analiza şi aproba una din următoarele variante: sistarea livrărilor de gaze naturale; executarea garanţiilor; stabilirea condiţiilor de plată a penalităţilor calculate pentru neachitarea obligaţiilor scadente, precum şi a celor eşalonate, dacă este cazul.

S-a mai menţionat că hotărârea este condiţionată de validarea acesteia de către conducerea Ministerului Economiei şi Comerţului şi că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Urmare a elaborării de către ministrul economiei şi comerţului a Ordinului nr. 1614 din 29 martie 2007, ce a fost avizat şi de secretarul de stat E., a fost emisă, de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., Hotărârea nr. 3 din 30 martie 2007, prin care s-a aprobat, cu condiţia încadrării în prevederile bugetului pe anul 2007, renunţarea, începând cu 31 martie 2007, la sistemul de reduceri de 9 USD/mmc şi aplicarea din 1 aprilie 2007 a unui sistem de reduceri de maxim 17 USD/mmc, cu respectarea grilei de acordare a reducerilor şi criteriilor propuse de S.N.G.N. AX. S.A. prin adresa din 6 februarie 2007, pentru toate categoriile de clienţi. De asemenea, având în vedere nivelul datoriilor restante înregistrate de L. S.A., gradul de încasare al facturilor şi prevederile din contractele de eşalonare, s-au aprobat condiţiile de derulare a relaţiilor comerciale cu această societate începând cu 15 aprilie 2007, respectiv aplicarea uneia din următoarele variante: sistarea livrărilor de gaze naturale; executarea garanţiilor; stabilirea condiţiilor de plată a penalităţilor calculate pentru neachitarea obligaţiilor scadente, precum şi a celor eşalonate, dacă este cazul.

Prin Hotărârea nr. 4 din 30 martie 2007 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit ca acordarea reducerilor comerciale şi financiare, începând cu data de 1 aprilie 2007, pentru toţi clienţii din portofoliul părţii civile, să fie condiţionată de plata datoriilor curente.

III.1.4.b.) Pe fondul discuţiilor purtate de conducerea Ministerului Economiei şi Finanţelor cu reprezentanţii industriei producătoare de îngrăşăminte chimice şi ai sindicatelor şi patronatelor din această ramură, a fost întocmită de Direcţia Politici Industriale, prin intermediul directorului general NNNNN. şi al lui DDDDDDDD., Nota nr. x din 19 februarie 2008 privind industria îngrăşămintelor chimice din România, prin care, făcându-se trimitere la cei 10 producători naţionali din sectorul respectiv, la creşterea preţului gazelor naturale şi scăderea celui de export al îngrăşămintelor, dar şi la implicaţiile pe care le-ar avea oprirea funcţionării combinatelor chimice (disponibilizări de salariaţi; reducerea veniturilor salariale; scăderea activităţilor de transporturi feroviare, fluviale şi maritime; influenţa negativă directă asupra balanţei de plăţi externe; dependenţa agriculturii româneşti de importuri de îngrăşăminte; influenţa negativă asupra altor ramuri industriale care utilizează produse obţinute în combinatele de îngrăşăminte), s-a stabilit "necesitatea unei intervenţii de urgenţă şi adoptarea unor măsuri pe o perioadă limitată de timp, perioadă în care să fie identificate soluţii şi mecanisme care, pe de o parte, să asigure continuarea producţiei, iar, pe de altă parte, să confere siguranţa aprovizionării pe termen mediu şi lung a agriculturii româneşti cu îngrăşăminte chimice la un nivel comparabil cu ţările europene şi la preţuri care să reflecte sprijinul acordat acestei industrii" şi s-a propus "majorarea reducerilor comerciale practicate de AX. S.A. la un nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs (de la 17 $ până la 40 $/1000 m.c.) pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 mil. m.c./lună şi cu statut de întreruptibil, începând cu 1 februarie 2008 pentru o perioadă de 6 luni; analiza şi identificarea împreună cu Ministerul Agriculturii a unor mecanisme adecvate destinate susţinerii agriculturii româneşti, în ceea ce priveşte creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice utilizate la hectar, prin subvenţionarea producătorilor agricoli; stabilirea unui addendum privind preţurile îngrăşămintelor chimice destinate pieţei interne, a asigurării plăţii consumului curent de gaze naturale şi achitării restanţelor de plată către societăţile care furnizează şi transportă gazele naturale".

Nota nr. x din 19 februarie 2008 a fost însuşită şi promovată în Guvern de ministrul KK., fiind susţinută în şedinţa din 20 februarie 2008 şi aprobată în cea din 27 februarie 2008 (extras din stenogramele şedinţelor de Guvern, filele x d.u.p.).

III.1.4.c.) Prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, semnat de ministrul de resort şi avizat şi de inculpatul E. în calitate de secretar de stat, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008, aprobată în şedinţa Guvernului României, şi referatul nr. x din 5 martie 2008 al părţii civile, au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., reprezentanţi ai M.E.F. în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., să analizeze şi să hotărască, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai stabilit că, în cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

De asemenea, s-a menţionat că punerea în aplicare a prevederilor ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin referatul nr. x din 5 martie 2008 întocmit de directorul general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., TTTT., şi de directorul Direcţiei marketing, G., s-a menţionat că "(…) beneficiarii urmează să facă un efort suplimentar pentru creşterea de 5,30 USD/mmc, neacoperită prin majorarea reducerii de la 17 USD/mmc, precum şi pentru acoperirea majorării tarifului serviciilor; acordarea reducerii de 40,00 USD/mmc pentru perioada 1.02-31.07.2008 va diminua profitul bugetat pentru anul 2008 cu 63,3 mil. RON, în condiţiile în care, prin buget, este asigurată o rentabilitate de peste 15,00%".

Ca urmare a exercitării dreptului de vot conform mandatului primit prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al ministrului economiei şi finanţelor, a fost emisă Hotărârea nr. 3 din 13 martie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., prin care, în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 şi a Referatului nr. 3847 din 5 martie 2008 al celei din urmă societăţi, s-a aprobat majorarea pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, a reducerilor comerciale practicate de S.N.G.N. AX. S.A. pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor societăţii parte civilă şi a prevederilor legale în vigoare. În cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit ca reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor reglementate.

Prin Hotărârea nr. 4 din 18 martie 2008 a Consiliului de Administraţie al părţii civile, s-a prevăzut, însă, în legătură cu punerea în aplicare a Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 13 martie 2008, că, întrucât construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008 a avut la bază un nivel al reducerilor comerciale de 17 USD/mmc şi că fixarea oricărui alt nivel ar conduce la o scădere a eficacităţii şi la o reducere a profitului societăţii, singurul nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs pentru acordarea reducerilor comerciale este de 17 USD/mmc. S-a stabilit ca acestea să se aplice de către S.N.G.N. AX. S.A. începând din 1 martie 2008, pentru consumatorii industriali, definiţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună, care, la data de 1 februarie 2008, erau clienţi ai părţii civile, deţineau statut de consumatori întreruptibili şi aveau o producţie destinată exclusiv pieţei interne.

Deopotrivă, s-a prevăzut că, în cazul consumatorilor care înregistrează datorii către S.N.G.N. AX. S.A., reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

III.1.4.d.) La data de 25 martie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 912/2008, avizat şi de secretarul de stat E., prin care, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 a M.E.F. şi Referatul nr. x din 5 martie 2008 al S.N.G.N. AX. S.A., s-a dispus mandatarea în Adunarea Generală a Acţionarilor acestei societăţi a reprezentanţilor statului F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia la data de 1 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai prevăzut că, în cazul în care respectivii consumatori înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

De asemenea, s-a menţionat că punerea în aplicare a prevederilor ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin Hotărârea nr. 5 din 25 martie 2008 a A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 aprobată în Guvern, s-a decis majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia la data de 1 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai prevăzut că, în cazul în care consumatori indicaţi înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

Totodată, au fost abrogate prevederile Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 13 martie 2008.

Consiliul de adminstraţie al părţii civile, prin Hotărârea nr. 5 din 26 martie 2008, a aprobat punerea în aplicare a acesteia, context în care a abrogat prevederile cu privire la acordarea reducerilor comerciale din cuprinsul Hotărârii nr. 4 din 18 martie 2008 al aceluiaşi organ colegial.

III.1.4.e.) Prin Ordinul nr. 1317 din 25 aprilie 2008 al ministrului economiei şi finanţelor, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 adoptată în Guvern, au fost mandataţi reprezentanţii statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. (F., HHHHHH. şi VV.) să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, o reducere comercială la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale, neîndeplinirea acestor cerinţe conducând, în mod automat, la suspendarea reducerii comerciale.

S-a mai prevăzut că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. şi că Ordinul M.E.F. nr. 912/2008 se abrogă.

Urmare a elaborării de către ministrul economiei şi finanţelor a Ordinului nr. 1317 din 25 aprilie 2008, ce a fost avizat şi de secretarul de stat E., a fost emisă, de către Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., Hotărârea nr. 9 din 25 aprilie 2008, prin care s-a aprobat, în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 a M.E.F., acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, a unei reduceri comerciale la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale.

S-a mai prevăzut că neîndeplinirea acestor condiţii conduce automat la suspendarea reducerii comerciale şi că punerea în aplicare a hotărârii A.G.A. revine conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Cu toate că a votat conform mandatului primit, martorul HHHHHH., reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor S.N.G.N. AX. S.A. a formulat, în cadrul şedinţei din 25 aprilie 2008, o notă cu obiecțiuni în legătură cu aplicarea Ordinului nr. 1317 din 25 aprilie 2008, arătând următoarele:

"1. Pct. 1 din Ordin nu este în concordanţă cu prevederile cuprinse în Nota nr. x/19.02.2008 aprobată de Guvernul României; 2. consider că prin aplicarea acestui ordin se creează discriminare faţă de ceilalţi clienţi AX. în ceea ce priveşte criteriile de acordare a reducerilor comerciale, generând avantaje neconcurenţiale printre beneficiarii prevăzuţi în ordin; 3. printre beneficiarii reducerilor comerciale prevăzute în OMEF nr. 1317/25.04.2008 se regăseşte un client care înregistrează datorii (provenite din contravaloarea gazelor naturale consumate şi penalităţi de întârziere la plată), parte din acestea având o situaţie incertă, în sensul nerecunoaşterii acestora de către debitor; 4. relaţiile comerciale dintre AX. şi clienţii din portofoliul său se desfăşoară pe baza unor contracte care includ: condiţii de preţ, termene de plată, penalităţi de întârziere şi reduceri comerciale. Acordarea majorării reducerilor comerciale începând cu data de 01.02.2008 nu poate fi realizată decât ulterior încheierii unui act adiţional la contractul existent între părţi, motiv pentru care prevederile Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nu poate fi aplicat retroactiv".

Prin Hotărârea nr. 10 din 7 mai 2008 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., s-a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008 şi, în consecinţă, s-a mandatat conducerea executivă a societăţii pentru punerea ei în aplicare.

III.1.4.f.) Prin Ordinul nr. 1481 din 13 mai 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, semnat de ministrul de resort şi avizat şi de inculpatul E. cu menţiunea "conform avizelor direcţiilor de specialitate", invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008, aprobată în şedinţa Guvernului României, au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., reprezentanţi ai M.E.F. în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate pe perioada 1 februarie - 31 iulie 2008 din producţia internă, pentru clienţii care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili.

S-a mai inserat că reducerile comerciale vor fi acordate pe baza tranzacţiilor ce urmează a fi încheiate de către S.N.G.N. AX. S.A. cu clienţii beneficiari şi că acestea vor cuprinde, în mod obligatoriu, clauza potrivit căreia reducerile comerciale vor fi acordate doar în condiţiile în care clienţii beneficiari nu înregistrează, începând cu data emiterii hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, datorii scadente şi neachitate faţă de partea civilă.

De asemenea, s-a stabilit că preţul datorat de către clienţii beneficiari către S.N.G.N. AX. S.A. pentru gazele naturale livrate în lunile februarie, martie şi aprilie 2008 va fi regularizat, între părţi, în cursul lunii mai 2008, în condiţiile ce urmează a fi stabilite prin tranzacţii.

S-a mai prevăzut că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. şi că Ordinul M.E.F. nr. 1317/2008 se abrogă.

Deşi şi-au exprimat votul în sensul mandatului primit, inculpata F. împreună cu martorii HHHHHH. şi VV., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Economiei în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. au formulat, în scris, la data de 14 mai 2008, Observaţii cu privire la aplicarea prevederilor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 al ministrului de resort, înregistrate sub nr. x/2008, în cuprinsul cărora s-au consemnat următoarele:

"1. Conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş îşi asumă legalitatea întocmirii şi derulării tranzacţiilor prevăzute la art. 1 pct. (2) din ordin; 2. Regularizările pentru gazele naturale livrate în cursul lunilor februarie, martie, aprilie 2008 vor fi realizate de către conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 3. Întrucât printre beneficiarii reducerilor comerciale prevăzute în O.M.E.F. nr. 1481/13.05.2008 se regăseşte un client care înregistrează datorii având o situaţie incertă, în sensul nerecunoaşterii acestora de către debitor (n.n. cu referire la L. S.A.), conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. va întreprinde demersurile necesare pentru reglementarea acestei situaţii; 4. În situaţia în care nu sunt respectate atât termenele de plată prevăzute în tranzacţiile încheiate între părţi, cât şi graficele de eşalonare încheiate, tranzacţiile vor fi considerate nule şi orice facilităţi suspendate".

În baza prevederilor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 şi a Notei nr. x din 19 februarie 2008, la data de 14 mai 2008, A.G.A. a emis Hotărârea nr. 11, aprobând acordarea de către S.N.G.N. AX. S.A. a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate din producţia internă în perioada 1 februarie - 31 iulie 2008, pentru cei care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai societăţii la data de 1 februarie 2008, au contractată cu partea civilă o cantitate mai mare de 30 milioane mc/lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili. De asemenea, s-a precizat că reducerile vor fi acordate numai pe bază de tranzacţii care urmează a fi încheiate cu clienţii beneficiari, fiind obligatoriu ca acestea să prevadă că acordarea reducerilor se face numai dacă clienţii nu înregistrează datorii scadente şi neachitate începând cu data hotărârii, urmând ca pentru gazele livrate în lunile februarie, martie şi aprilie 2008 să se facă regularizarea de preţ, potrivit condiţiilor menţionate în tranzacţiile ce urmează a fi încheiate. Totodată, a fost abrogată Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008.

Prin Hotărârea nr. 11 din 20 mai 2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 11 din 14 mai 2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia.

III.1.4.g.) La data de 25 iulie 2008, a fost înregistrată la Ministerul Economiei şi Finanţelor, sub nr. x/2008, adresa din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, semnată de ministrul de resort SSSSSS., prin care s-a propus continuarea măsurii de reducere comercială de 40 USD/mmc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, considerându-se că "această măsură creează premisele economice pentru ca preţul îngrăşămintelor chimice să fie menţinut constant sau la unele produse să fie redus".

În argumentarea acestei propuneri s-a arătat că, "urmare a notei nr. x/19.02.2008 cu privire la industria de îngrăşăminte chimice, aprobată de Guvern, în perioada 01 februarie a.c.- 31 iulie 2008, combinatele producătoare de îngrăşăminte, pe baza statutului de consumatori industriali întreruptibili, au beneficiat de o reducere comercială de 40 USD/1000 m.c. pentru gazele naturale din producţia internă livrate de S.N.G.N. AX. S.A. Conform organizaţiilor patronale din domeniul îngrăşămintelor chimice, această măsură a sprijinit industria de îngrăşăminte chimice, în perioada de aplicare preţurile îngrăşămintelor menţinându-se la un nivel constant, la unele produse înregistrându-se chiar reduceri de preţ de până la 20%. În perioada de aplicare, cantitatea de îngrăşăminte chimice livrată către producătorii agricoli s-a dublat faţă de perioada similară a anului 2007. Analiza pieţei gazului natural din România arată că, începând cu data de 01 iulie a.c., preţul gazelor din import a crescut cu aproximativ 80 USD/1000 m.c., iar în trimestrul IV al anului 2008, preţul gazului va depăşi 600 USD/1000 m.c. Analiza pe costurile unui hectar de cultură convenţională arată că îngrăşămintele chimice reprezintă aproximativ 22% din total costuri. În condiţiile creşterii preţului gazului natural, se estimează că îngrăşămintele chimice ar putea să ajungă la o pondere de 40%-50% din totalul cheltuielilor cu cultivarea unui hectar, fapt ce va duce la diminuarea folosirii îngrăşămintelor chimice. Acest lucru va avea efecte negative asupra producţiei agricole şi asupra produselor agroalimentare, în general. Trebuie precizat că în acest moment există o concurenţă dură pe piaţa îngrăşămintelor chimice cu produse fabricate, în special, în Ucraina şi Federaţia Rusă. Menţionăm, de asemenea, că din cauza creşterii preţurilor la fosfaţi, materie din import, începând cu anul 2008, România nu mai fabrică îngrăşăminte chimice complexe (NPK), preţul acestor îngrăşăminte crescând de la 1,20 RON/kg, în toamna anului 2007, la 4,50 RON/kg, în acest an".

Această adresă a fost direcţionată de ministrul economiei şi finanţelor KK. către secretarul de stat E. cu menţiunea "Rog găsiţi soluţii pentru a lua în considerare solicitarea Ministerului Agriculturii", inculpatul, la rândul său, aplicând viza "Către A.G.A. şi C.A. AX.".

Această adresă/notă a fost susţinută de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în şedinţa de guvern din 3 septembrie 2008, când a şi fost aprobată (extras din stenograma şedinţei de Guvern, fila x d.u.p.).

III.1.4.h.) La data de 9 septembrie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 2652/2008, avizat şi de secretarul de stat E., prin care, invocându-se Nota nr. x din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobată în şedinţa Guvernului din 3 septembrie 2008, s-a dispus mandatarea în Adunarea Generală a Acţionarilor S.N.G.N. AX. S.A. a reprezentanţilor statului F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, prevăzându-se ca, la întocmirea proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2009, să se ia în considerare influenţele induse prin alocarea discountului pe perioada ianuarie - martie 2009.

S-a mai stabilit că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin Hotărârea nr. 15 din 10 septembrie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor societăţii parte civilă, s-a aprobat continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, stabilindu-se, totodată, că pentru a beneficia de discounturi, clienţii beneficiari nu trebuie să înregistreze datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., precum şi faptul că, în situaţia nerespectării termenelor de plată şi a graficelor de eşalonare încheiate, toate facilităţile vor fi suspendate.

La data de 19 septembrie 2008, prin Hotărârea nr. 14/2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008.

III.1.5. În exercitarea competenţelor stabilite de art. 5 raportat la art. 4 din Legea gazelor nr. 351/2004, art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1720/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1643/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, art. 1 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 şi art. 1 din Anexa la H.G. nr. 561/2009, în vigoare în intervalul de timp 2008 - 2010, inculpatul B., în calitate de ministru al economiei, respectiv de ministru al economiei, comerţului şi mediului de afaceri, a iniţiat, şi-a însuşit prin semnătură şi a susţinut în Guvern, spre aprobare, două memorandumuri privind acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A. şi unul referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse energetice, toate vizând măsuri de sprijinire a industriei naţionale într-o perioadă de recesiune economică şi financiară severă, manifestată la nivel global şi resimţită acut în plan naţional în anii 2009 - 2010. Astfel:

III.1.5.a.) Prin Memorandumul nr. x/170189 din 17 martie 2009, cu tema "Măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale, de către S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş", semnat de ministrul economiei B., s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerii executive a societăţii parte civilă de a aplica până la 31 decembrie 2009 politica de acordare a reducerilor comerciale pentru preţul de valorificare a producţiei sale de gaze naturale, practicată deja de către aceasta la data elaborării documentului.

În argumentarea acestei solicitări, s-a făcut o prezentare a evoluţiei discounturilor acordate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş atât anterior datei de 1 octombrie 2005 (când consumatorii eligibili au putut beneficia de o reducere de maxim 9 USD/mmc, faţă de preţul recomandat de către A.N.R.G.N.), cât şi ulterior acestui moment [când, potrivit Hotărârii nr. 9/2005 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., comercializarea gazelor către beneficiari s-a realizat după următoarea schemă: 1. Scadenţa pentru plata contravalorii gazelor naturale livrate - ziua de 20 a lunii următoare celei de livrare; 2. Gaze livrate şi facturate către toţi beneficiarii pe categorii - din producţie internă, respectiv din import, fără a fi livrate şi facturate la un preţ negociat gaze naturale în amestec; 3. Preţul gazelor interne se considera cel comunicat/recomandat trimestrial de A.N.R.G.N., valabil pentru piaţa reglementată, faţă de care se puteau acorda următoarele reduceri comerciale: - pentru o perioadă maximă de 50 zile (ziua de 1 a lunii în care se face livrarea şi ziua scadenţei la plată, respectiv ziua de 20 a lunii următoare livrării), se acorda o reducere de 0.1%/zi, calculată la suma pe care beneficiarul o plăteşte în luna de livrare; - o reducere cuprinsă între 0.90 USD/mmc şi 2,15 USD/mmc în funcţie de consumul lunar al beneficiarului; - reducerea astfel calculată nu se acorda beneficiarilor care înregistrau plăţi restante şi nu putea fi mai mare de 9,00 USD/mmc; - în situaţia în care, datorită volumului de plăţi, rezulta o reducere mai mare de 9,00 USD/mmc, diferenţa se reporta ca reducere pentru livrările din luna următoare; 4. Preţul gazelor din import, faţă de beneficiari, se stabilea trimestrial pe baza unei formule, funcţie de media achiziţiilor de gaze naturale din import ale S.N.G.N. AX. S.A., la care se considera un adaos comercial de 2,7%. Trimestrial, din acest adaos, tot în baza Hotărârii C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., putea fi acordată o reducere dimensionată, astfel ca preţul gazelor din import practicat faţă de beneficiari să fie cât mai aproape de nivelul de preţ al gazelor din import comunicat/recomandat de A.N.R.G.N. pentru trimestrul respectiv, pe piaţa reglementată].

Având în vedere, pe de o parte, evoluţia condiţiilor de piaţă, iar, pe de altă parte, faptul că limita de reducere de 9,00 USD/mmc a fost stabilită la momentul când preţul gazelor din producţia internă înregistra un nivel de cca. 60,00 USD/mmc, în timp ce, în anul 2006, preţul mediu al gazelor vândute din producţia S.N.G.N. AX. S.A. a fost de cca. 110,00 USD/mmc, luând în considerare informaţiile referitoare la practicarea pe piaţa internă a unor reduceri de cca. 10-12% (aprox. 35 USD/mmc), precum şi solicitările beneficiarilor, s-a arătat că, prin Hotărârile A.G.A. şi C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. s-a decis: 1. Menţinerea criteriilor de stabilire a preţului gazelor cumpărate din import şi revândute beneficiarilor; 2. Creşterea la 10,6 USD/mmc a reducerii acordate la gazele naturale din producţia proprie pentru plăţile efectuate în luna de livrare; 3. Majorarea reducerii acordate pentru volumul gazelor naturale cumpărate, de la nivelul maxim de 2,15 USD/mmc la un nivel maxim de 3,2 USD/mmc; 4. Acordarea unei reduceri suplimentare de 3,2 USD/1000 mmc pentru consumatorii consideraţi constanţi (cu fluctuaţii ale cererii de cel mult 20% din cantitatea maximă consumată într-o lună).

Ca atare, s-a concluzionat că, în urma unor analize întreprinse la nivelul Ministerului Economiei, care au vizat problematica contextului economico-financiar, s-au conturat o serie de principii a căror materializare poate contribui la redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România, respectând în acelaşi timp concordanţa politicilor macroeconomice unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene, pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criză economică generalizată, avându-se în vedere, în acest sens, şi propunerile şi calculele efectuate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 18 martie 2009 şi, deşi propunerea formulată a fost acceptată pe fond de participanţi, s-a decis emiterea unei hotărâri de guvern pe tema respectivă, soluţie care, însă, nu s-a dovedit a fi una viabilă, din moment ce Statul Român nu era unic acţionar al S.N.G.N. AX. S.A., documentul fiind, în consecinţă, aprobat, în forma sa iniţială, de prim-ministrul SS. într-o şedinţă ulterioară a executivului, fiind înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 27 martie 2009.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009, s-a aprobat continuarea, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2009, a politicii de acordare a reducerilor comerciale practicată până la data de 31 martie 2009 de partea civilă pentru preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale.

S-a stabilit, totodată, că aceste reduceri comerciale vor fi acordate clienţilor S.N.G.N. AX. S.A. care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor, în cazul în care se înregistrează astfel de datorii; respectarea strictă a termenelor de plată, neîntrunirea acestora conducând, automat, la anularea facilităţilor.

Totodată, prin Hotărârea nr. 6 din 8 mai 2009 a aceluiaşi organ colegial de conducere, s-a aprobat încheierea unei convenţii de eşalonare şi a actului adiţional la convenţia de eşalonare nr. 40 din 21 aprilie 2008 semnate cu L. S.A.

III.1.5.b.) Prin Memorandumul nr. y/2220 din 17 iunie 2009, având ca temă "Eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice", semnat, de asemenea, de ministrul economiei B., s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

În acest sens, s-a făcut referire la evoluţia condiţiilor de piaţă, la analizele şi deciziile la nivel guvernamental care au conturat o serie de principii a căror materializare poate contribui la redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice a României, la politicile unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criza economică generalizată, precum şi la analizele efectuate în cadrul Ministerului Economiei privind activitatea operatorilor economici din subordinea acestuia, din care au rezultat o serie de factori exogeni cu impact asupra modului de încasare a facturilor, cei mai importanţi fiind: existenţa unor fluctuaţii mari la plata facturilor de către clienţi în raport cu termenele contractuale, lipsa de lichidităţi invocată de majoritatea clienţilor, alterarea estimărilor şi previziunilor asupra cash-flow-ului societăţilor, riscul major de pierdere a clientelei în situaţia aplicării măsurilor coercitive de executare a obligaţiilor contractuale, cu implicaţii asupra asigurării unei continuităţi operaţionale rezonabile a activităţii companiilor.

S-a arătat că toate aceste lucruri au condus în plan internaţional, de exemplu în cazul Germaniei, la elaborarea unui "Program special 2009" pentru atenuarea efectelor crizei economice, care conţine o serie de măsuri ce vor conduce la creşterea economică şi vor determina "securitatea locurilor de muncă", dar şi la adoptarea de către Comisie, urmare a crizei cu care se confruntă statele membre ale U.E., a unor reglementări care să asigure diminuarea acesteia.

Referindu-se, punctual, la analizele realizate la nivelul Ministerului Economiei în contextul crizei financiare, iniţiatorul memorandumului a constatat că, începând cu luna septembrie 2008, s-a înregistrat o scădere treptată a încasărilor, situaţie care, mai apoi, s-a agravat începând cu anul 2009, existând operatori economici în subordinea ministerului care au datorii mai mari de un an de peste 100 milioane RON şi, deopotrivă, debite de încasat de peste 200 milioane RON. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că vânzările de resurse energetice (gaze naturale, energie electrică şi energie termică) s-au diminuat semnificativ, consumul intern scăzând cu cca. 30%, comparativ cu anul precedent, în contextul în care consumatorii de gaze naturale, energie electrică şi termică nu reuşesc să-şi achite consumurile lunare, generând blocaje în fluxurile financiare din sectorul energetic.

Astfel, s-a menţionat că, la data de 1 iunie 2009, S.N.G.N. AX. S.A. înregistra creanţe restante în valoare de 1.302.289.106 RON, din care 155.777.856 RON majorări şi penalităţi de întârziere, din totalul acestora, 50,23% fiind înregistrate de producătorii de energie electrică şi termică şi 44,15% de industria chimică şi petrochimică.

Ca atare, în ceea ce priveşte concluzia principală rezultată în urma analizelor efectuate, s-a considerat de către iniţiator că aceasta se concentrează asupra aplicării unor metode mai flexibile, încadrabile în legislaţia în vigoare, privind relaţia facturare-încasare dintre furnizor şi client, mai ales în cazul existenţei unor debite istorice amplificate de majorări şi penalităţi, dintre care cea mai fezabilă este eşalonarea la plată, cu condiţia asigurării protecţiei creanţei născute dintr-o astfel de relaţie. În acest scop, s-a arătat că eşalonarea încheiată în formă scrisă trebuie să ţină seama de îndeplinirea unor condiţii legate de respectarea de către client a angajamentelor curente de plată, respectarea graficelor de eşalonare convenite, existenţa, după caz, a unor garanţii etc.

Astfel, s-a estimat că, prin aplicarea unui sistem de eşalonare la plată a obligaţiilor contractuale, se poate asigura o încasare relativ mai mare, menţinerea la un nivel ridicat al cash-flow-ului, precum şi păstrarea portofoliului de clienţi. În atare condiţii, s-a considerat că impactul va fi unul pozitiv, atât prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din industria românească, corelat cu menţinerea capacităţilor de producţie a gazelor naturale şi a energiei, situaţii care permit în continuare obţinerea de venituri la bugetul de stat, cât şi prin crearea unor premise pentru menţinerea locurilor de muncă.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 iunie 2009, fiind avizat de ministrul finanţelor publice TTTTTT. şi aprobat de prim-ministrul SS.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 9 din 9 iulie 2009, a fost mandatată conducerea executivă a societăţii parte civilă să pună în aplicare prevederile Memorandumului nr. y/2220 din 17 iunie 2009 referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse, prin care s-a aprobat autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

III.1.5.c.) Prin Memorandumul nr. z/4427 din 09 februarie 2010, cu tema "Prelungirea acordării de discounturi pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010", semnat de ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, B., "având în vedere toate solicitările şi intervenţiile făcute de beneficiarii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., în vederea diminuării efectelor negative provocate de actuala criză economică, în contextul menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România", s-a aprobat continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea următoarelor condiţionalităţi (gazele aferente lunii ianuarie nefiind încă facturate): - 17 USD/mmc pentru toate categoriile de clienţi, din care: pentru plăţi în avans 10,60 USD/mmc maxim; pentru consum constant 3,20 USD/mmc; pentru volum de peste 30 mii m.c./lună 3,20 USD/mmc maxim; - 30 USD/mmc pentru clienţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (faţă de reducerea de 40 USD practicată de S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2009): se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună; deţin statut de consumator întreruptibil; plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor în cazul în care ele există; respectarea strictă a termenelor de plată.

În argumentarea măsurii dispuse, s-a făcut referire la evoluţia discounturilor acordate de partea civilă, arătându-se, în esenţă, că, prin H.C.A nr. 6/2005, începând cu data de 1 aprilie 2005, s-a aprobat acordarea unui sistem de reduceri în cuantum de maxim 9 USD/mmc faţă de preţul recomandat pentru piaţa captivă, acestea fiind negociate în funcţie de volumul de gaze livrate lunar, de constanţa în consum şi de plăţile efectuate în luna de livrare, în condiţiile în care preţul gazelor interne pe piaţa reglementată la acea dată era 60 USD/mmc.

Având în vedere atât evoluţia condiţiilor de piaţă, cât şi a preţului recomandat de A.N.R.E. pentru consumatorii captivi (110 USD/mmc în 2006), prin H.C.A. nr. 3/2007, s-a aprobat, începând cu data de 1 aprilie 2007, creşterea nivelului maxim al reducerii la 17 USD/mmc, iar, în baza prevederilor Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008 şi a Hotărârii A.G.A nr. 11/2008, pentru livrarea gazelor interne către consumatorii cu statut de întreruptibilitate, reducerea s-a majorat la 40 USD/mmc, pentru perioada 1 februarie 2008 - 31 iulie 2008.

Ulterior, prin Ordinul M.E.F nr. 2652 din 9 septembrie 2008 şi Hotărârea A.G.A nr. 15/2008, s-a aprobat continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale de 40 USD/mmc pentru consumatorii întreruptibili, pentru perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile Ordinului M.E.F nr. 1481 din 13 mai 2008.

S-a mai menţionat că, în baza Referatului nr. 5721 din 01 aprilie 2009 şi a prevederilor Memorandumului nr. xx/EB/78 din 27 martie 2009 privind acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A., Departamentul Vânzări Gaze a solicitat Adunării Generale a Acţionarilor continuarea sistemului de reducere existent la data 31 martie 2009 şi pentru perioada 1 aprilie 2009 - 31 decembrie 2009, respectiv 40 USD/mmc pentru consumatorii întreruptibili şi maxim 17 USD/mmc pentru restul clienţilor eligibili, în condiţiile prevederilor legale menţionate. Prin Hotărârea A.G.A. nr. 4/2009, s-a aprobat continuarea politicii de acordare a reducerilor practicate până la data de 31 decembrie 2009, cu respectarea condiţiilor prevăzute în A.G.A. nr. 11/2008.

Memorandumul a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 februarie 2010, fiind aprobat, cu acea ocazie, de prim-ministrul SS. şi înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 19 februarie 2010.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a fost aprobată continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor naturale din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea precizărilor Consiliului Concurenţei formulate în adresa din 10 februarie 2010 şi a condiţionalităţilor precizate în Memorandumul nr. z/4427 din 9 februarie 2010.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 3 din 26 februarie 2010, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., faţă de Memorandumul înregistrat sub nr. x din 19 februarie 2010 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a aprobat acordarea de reduceri de 30 USD/mmc la preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010.

III.1.6. În cadrul relaţiei comerciale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., au fost încheiate, în perioada de referinţă, următoarele contracte de furnizare a gazelor naturale:

III.1.6.1. În data de 7 martie 2003, a fost încheiat între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general EEEEEEEE. şi de director economic AAAAA., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., pe o perioadă cuprinsă între data perfectării şi 31 martie 2003, cu posibilitatea prelungirii sale prin act adiţional, contractul nr. x/2003, având ca obiect vânzarea - cumpărarea fermă de gaze naturale în amestec din producţia internă şi din import, după un procent comunicat de S.N.T.G.N. AY. S.A. - Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale Bucureşti, cantitatea de gaze naturale contractată conform anexei 3 la convenţie urmând a fi livrată la punctul de predare - preluare S.C. ZZZ. S.A., potrivit graficului de livrare convenit între părţi.

În ceea ce priveşte preţul convenit prin anexa 2 pentru gazele în amestec efectiv furnizate, format din preţul gazelor din producţia internă, al celor de import şi din tariful pentru serviciile de transport, acesta a fost stabilit la suma de 212,50 RON/mmc, urmând a fi achitat în RON, prin ordin de plată, cu termen ferm la scadenţa stabilită, prevăzându-se sub acest aspect inclusiv faptul că plata facturii finale emisă de vânzător în ultima zi a lunii de livrare, are scadenţa la plată în ziua de 20 a lunii următoare celei în care s-a făcut livrarea. Factura se întocmeşte de vânzător în baza procesului-verbal de predare - primire încheiat între transportator şi cumpărător, iar dacă nu este refuzată în maxim 3 zile, se consideră acceptată în întregime.

De asemenea, s-a prevăzut că, în cazul în care preţul şi tarifele reglementate din sectorul gazelor naturale se modifică conform sau ca efect al reglementărilor în vigoare sau în cazul în care cursul USD diferă cu +/- 10% faţă de cel de la data contractării, preţul din contract se va renegocia, iar cumpărătorul va plăti preţul renegociat începând cu data modificărilor survenite, ce se vor conveni prin act adiţional semnat de reprezentanţii legali ai părţilor.

În caz de neplată a contravalorii gazelor naturale, conform clauzelor contractuale, vânzătorul este îndreptăţit să sisteze imediat şi în totalitate livrarea acestora către cumpărător. În plus, s-a prevăzut că dacă cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia contractuală de plată a contravalorii gazelor naturale cumpărate ori le îndeplineşte în mod necorespunzător, acesta datorează vânzătorului penalităţi pentru suma neachitată la scadenţă, calculate conform art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 61/2002. Mai mult, s-a stabilit că, în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, cumpărătorul este obligat să prezinte vânzătorului un contract de garantare a plăţilor convenit între părţi, până la acel moment plata gazelor naturale făcându-se în avans.

Potrivit anexei 3 la contract, în perioada 7 - 31 martie 2003, S.N.G.N. AX. S.A. a livrat către L. S.A., o cantitate de 20.856,000 mii mc (punct de consum S.C. ZZZ. S.A.).

În cuprinsul contractului nu se menţionează acordarea de reduceri comerciale.

Între cele două părţi contractante, reprezentate de aceleaşi persoane, a fost încheiat în luna ianuarie 2005 actul adiţional nr. x/2004 la contractul nr. x din 07 martie 2003, vizat, printre alţii şi de inculpatul G., în calitate de director comercial, prin care a fost prelungită durata acestuia pentru intervalul 1-31 ianuarie 2005, s-a modificat procentul penalităţilor de la 0,06%/zi la 0,10%/zi, precum şi preţul gazelor naturale la 343,24 RON/mmc, incluzând preţul gazelor din producţia internă şi al celor din import.

Totodată, în anexa nr. 2 s-a stabilit obligaţia L. S.A. de a achita datoriile restante până la 17 ianuarie 2005, sub condiţia rezilierii de drept a contractului nr. x/2003 şi a sistării în totalitate a livrărilor începând cu data de 18 ianuarie 2005, precum şi aceea a constituirii unor garanţii.

Potrivit anexei 3 la contract, s-a convenit ca, în perioada 1 - 31 ianuarie 2003, S.N.G.N. AX. S.A. să livreze către L. S.A. o cantitate de 114.920,000 mii mc (puncte de consum S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău), însă au fost achiziționate doar 78.537,297 mii mc gaze naturale.

În cuprinsul actului adiţional nu s-a menţionat acordarea de reduceri comerciale.

III.1.6.2. La data de 10 martie 2005, cele două societăţi au perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de I., pentru directorul general EEEEEEEE., de K., pentru directorul economic AAAAA., şi de FFFFFFFF., director comercial, şi vizat, printre alţii, şi de inculpatul G.

Acesta a vizat livrările de gaze naturale în amestec aferente perioadei 1 - 28 februarie 2005, preţul de facturare fiind de 346,18 RON/mmc şi reprezentând preţul final de vânzare diminuat cu reducerea comercială de 9 USD/mmc stabilită prin Hotărârea C.A. nr. 1/2005.

Conform contractului, L. S.A. a declarat că, în perioada de referinţă, a preluat din Sistemul Naţional de Transport, pentru consumatorii proprii (S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău) cantitatea de 63.310,822 mmc, acceptând la plată suma facturată de 260.815.206,598 RON, scadentă în 30 de zile de la data emiterii facturii.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2005 au fost emise facturi în valoare totală de 64.185,483 RON (raport de expertiză financiar-contabilă judiciară, obiectiv III.12), ce au fost încasate integral la 18 aprilie 2005 (factura nr. x/28 februarie 2005) şi 13 iunie 2005 (factura nr. x/31 martie 2005).

III.1.6.3. În mod similar, pentru livrările aferente perioadei 1 - 31 martie 2005, a fost încheiat contractul de tranzacţie nr. 5 din 14 aprilie 2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de II., director general, K., director economic, şi G., director comercial, iar, din partea L. S.A. de directorul general JJJJJJ. şi de directorul economic KKKKKK.

Preţul prevăzut în contract a fost de 346,18 RON/mmc, reprezentând preţul final de vânzare diminuat cu reducerea comercială de 9 USD/mmc stabilită prin Hotărârea C.A. nr. 1/2005, iar, conform clauzelor convenţiei, L. S.A. a declarat că, în intervalul 1 - 31 martie 2005, a preluat din Sistemul Naţional de Transport, pentru consumatorii proprii (S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău), cantitatea de 92.494,345 mmc gaze în amestec, acceptând la plată suma facturată de 381.039.622,267 RON, scadentă în 30 de zile de la data emiterii facturii.

III.1.6.4. De asemenea, pentru livrările ce vizează intervalul 1 - 30 aprilie 2005, a fost încheiat contractul de tranzacţie nr. 6 din 17 mai 2005, semnat de aceleaşi persoane din cadrul celor două societăţi, prin care L. S.A. a declarat că, în perioada menţionată, a preluat din Sistemul Naţional de Transport, pentru consumatorii proprii (S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău), cantitatea de 59.073,501 mmc gaze naturale din producţia internă, la un preţ de 250,05 RON/mmc (avându-se în vedere reducerea comercială de 9 USD/mmc stabilită prin Hotărârea C.A. nr. 6/2005), şi cantitatea de 35.359,897 mmc gaze naturale din import, la un preţ de 558,62 RON/mmc (avându-se în vedere reducerea comercială de 7 USD/mmc stabilită prin Hotărârea C.A. nr. 6/2005), precum şi faptul că acceptă la plată suma facturată de 410.836.487,588 RON, scadentă în 20 de zile de la data emiterii facturii.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2005 a fost emisă factura nr. x din 30 aprilie 2005, încasată integral în 18 august 2005 (raport de expertiză financiar-contabilă, obiectiv III.12).

III.1.6.5. Prin contractul nr. x/2005, S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general II. şi de director economic K., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., au convenit, pentru perioada 1 mai 2005 - 30 iunie 2005, vânzarea - cumpărarea fermă de gaze naturale din producţia internă destinate consumului curent, astfel: a) gaze interne "vechi", cu respectarea coeficientului de amestec comunicat ca fiind realizat de D.N.G.N.; b) cantitatea totală fermă de 43.018,194 mii mc gaze interne "noi", în completare la cantităţile de import lunare achiziţionate de cumpărător de la alţi furnizori, astfel încât să se respecte procentul de import din componenta amestecului comunicat ca fiind realizat, lunar, de către D.N.G.N.

Stabilind condiţiile de livrare a gazelor interne "noi", contractul a prevăzut că: a) dacă cumpărătorul are la finele lunii iunie 2005 datorii restante către vânzător, în luna respectivă cantitatea aferentă de gaze interne "noi" se va factura la preţul maxim reglementat pentru comercializarea gazelor noi, de 120,09 USD/mmc, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare, prin excepţie de la prevederile anexei 2; b) cantitatea de gaze interne "noi" se va livra lunar, fără a depăşi totalul de 43.018,194 mii mc gaze noi livrate începând cu data de 1 mai 2005.

În anexa 2 la convenţie s-a stabilit nivelul preţurilor, diferenţiat pe cele două categorii de gaze naturale, respectiv: a) în cazul gazelor vechi, preţul reglementat de 2.755.000 RON/mmc pentru gazele interne destinate consumatorilor de pe piaţa reglementată, pentru trimestrul II, mai puţin o reducere de 9,0 USD/mmc; pentru perioada vizată, preţul după aplicarea reducerii a fost stabilit la 2.494.000 RON/mmc, aceasta fiind calculată în RON, la cursul utilizat pentru calculul preţului pe piaţa reglementată; b) preţul gazelor noi livrate a fost fixat la 94,35 USD/mmc, la cursul RON/USD comunicat valabil de B.N.R. pentru ultima zi a lunii în care se face livrarea gazelor. Factura se întocmeşte de vânzător în baza procesului-verbal de predare - primire încheiat între acesta şi cumpărător şi a celui dintre transportator şi cumpărător, iar dacă nu este refuzată în maxim 5 zile, se consideră acceptată tacit în întregime.

De asemenea, s-a prevăzut că, în caz de neplată la scadenţă (30 de zile de la ultima zi a lunii de livrare) a contravalorii gazelor naturale, vânzătorul este îndreptăţit să sisteze livrarea acestora către cumpărător după cel puţin 3 zile de la trimiterea pe fax a notificării. În plus, s-a convenit că dacă cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a contravalorii gazelor naturale în termen de 30 de zile de la scadenţa facturii finale lunare, acesta datorează vânzătorului penalităţi de 0,10% pe fiecare zi de întârziere pentru suma rămasă neachitată. Mai mult, s-a stabilit că, în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, cumpărătorul este obligat să prezinte vânzătorului garanţii de plată acoperitoare pentru volumul livrărilor din contract.

Sub acest aspect, prin anexa 3 la contract, pentru perioada 1 mai 2005 - 30 iunie 2005, a fost contractată o cantitate totală de 213.410,656 mmc formată din: 122.771,416 mmc gaze din producţia internă, 43.018,194 mmc cantitate fermă de gaze noi din producţia internă şi 47.621,046 mmc gaze naturale de import în amestec format din gaze noi şi gaze de import alţi furnizori.

Potrivit clauzelor contractuale, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului.

În baza contractului nr. x/2005 au fost emise două facturi, în valoare totală de 52.964.942 RON, respectiv nr. x încasată în 8 septembrie 2005 şi nr. x încasată în 20 septembrie 2005 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.6. Între cele două societăţi, reprezentate de aceleaşi persoane, a fost încheiat, ulterior, contractul nr. x/2005 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. şi de directorul comercial G.) având ca obiect vânzarea - cumpărarea fermă de gaze naturale "vechi" din producţia internă pentru acoperirea necesarului de consum, astfel încât să se respecte dozajul import/intern al amestecului de gaze comunicat ca fiind realizat lunar de către Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale.

Prin anexa 3 la contract s-a stabilit livrarea unei cantităţi totale de gaze din producţia internă de 405.228,584 mmc în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2005, cu o cantitate lunară constantă de 67.538,097 mmc, iar, prin anexa 2, preţul a fost determinat, pe perioada trimestrului III 2005, prin aplicarea reducerii comerciale de până la 9 USD/mmc, reducere maximă acordată la preţul gazelor naturale din producţia internă, evaluat de A.N.R.G.N. pentru respectivul trimestru şi luat în calcul la stabilirea preţurilor de furnizare a gazelor naturale în regim reglementat, în conformitate cu Hotărârea C.A. nr. 9/2005, urmând ca pentru trimestrul IV 2005 preţul să fie negociat în funcţie de reglementările A.N.R.G.N. şi evoluţia condiţiilor pe piaţa gazelor din România.

De asemenea, s-a prevăzut că, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului.

În baza acestui contract, a fost livrată şi facturată o cantitate de 346.040,063 mmc de gaze naturale.

III.1.6.7. În 29 septembrie 2005 a fost perfectat între cele două persoane juridice actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, semnat de aceleaşi persoane menţionate anterior, prin care a fost modificată, pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2005, anexa 2 privind preţurile de livrare, potrivit noii metodologii valabilă pentru trimestrul IV 2005 şi aprobată prin Hotărârea C.A. nr. 14/2005.

Astfel, în anexa la actul adiţional, se prevede calcularea preţului după anumite formule, în funcţie de categoria de gaze (excepţie făcând cele reglementate pentru consumatorii captivi, care sunt stabilite de A.N.R.G.N.), la preţul gazelor din producţia internă fiind stabilită reducerea de până la 9 UDS/mmc, cu menţiunea că dacă se depăşeşte această reducere, diferenţa se reportează pentru reducerea preţului pe luna următoare.

III.1.6.8. Prin actul adiţional nr. x din 1 ianuarie 2006 la contractul nr. x/2005, semnat, de asemenea, din partea S.N.G.N. AX. S.A. de II., K. şi G., a fost prelungită durata contractului pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2006, completându-se, totodată, anexa 3 cu cantităţile contractate de gaze naturale aferente fiecărei luni din acest interval de timp şi modificându-se anexa 2 cu preţurile de livrare conform anexei la actul adiţional.

Astfel, s-a convenit ca preţul să fie calculat după anumite formule, în funcţie de categoria de gaze (excepţie făcând cele reglementate pentru consumatorii captivi, care sunt stabilite de A.N.R.G.N.), fiind negociabil, iar la preţul gazelor din producţia internă aplicându-se, în continuare, reducerea de până la 9 UDS/mmc, cu menţiunea că dacă se depăşeşte această reducere, diferenţa se reportează pentru reducerea preţului pe luna următoare.

Ca un element de noutate, s-a modificat art. 7 alin. (4) lit. d) din contract şi s-a stabilit că nu se acordă reduceri financiare în cazul în care cumpărătorul, la sfârşitul lunii de livrare, înregistrează datorii restante reprezentând contravaloarea gazelor.

Cantitatea contractată de gaze naturale a fost de 165.000,00 mmc, iar cea livrată de 124.022,723 mmc.

III.1.6.9. Durata contractului nr. x/2005 a fost prelungită, ulterior, pentru intervalul 1 aprilie 2006 - 31 martie 2007, prin actul adiţional nr. x din 1 aprilie 2006 la acesta, ce a fost semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de aceleaşi persoane.

Şi prin acest act adiţional a fost completată anexa 3 cu cantităţile contractate de gaze naturale din producţia internă "vechi" aferente fiecărei luni din perioada menţionată şi s-a modificat anexa 2 cu preţurile de livrare conform anexei la actul adiţional.

În acest sens, s-a prevăzut ca preţul să fie calculat după anumite formule, în funcţie de categoria de gaze (excepţie făcând cele reglementate pentru consumatorii captivi, care sunt stabilite de A.N.R.G.N.), aplicându-se, în continuare, la preţul gazelor din producţia internă curentă reducerea de până la 9 UDS/mmc, cu menţiunea că dacă se depăşeşte această reducere, diferenţa se reportează pentru reducerea preţului pe luna următoare.

Totodată, s-a menţinut interdicţia acordării de reduceri financiare în cazul în care cumpărătorul, la sfârşitul lunii de livrare, înregistrează datorii restante reprezentând contravaloarea gazelor achiziţionate.

Cantitatea contractată pentru perioada până la sfârşitul anului 2006 a fost de 581.055,600 mmc, iar cea livrată de 419.293,975 mmc.

În baza contractului nr. x/2005, inclusiv a actelor adiţionale la acesta, au fost emise facturi în valoare totală de 608.396.948 RON, care au fost încasate integral până în iunie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.10. Actul adiţional nr. x/2007 la contractul de vânzare - cumpărare gaze naturale nr. 105/2005 a rămas în faza de proiect, nefiind semnat de reprezentantul legal al societăţii, directorul general II. şi, în consecinţă, nu a produs efecte juridice în raporturile comerciale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A.

III.1.6.11. În mod similar, şi Actul adiţional nr. x/2007 la contractul de vânzare - cumpărare gaze naturale nr. 105/2005 a rămas în faza de proiect, neproducând efecte juridice în cadrul relaţiilor comerciale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A.

III.1.6.12. Între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general II. şi de director economic K., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., a fost încheiat, pe o durată cuprinsă între 1 iulie 2005 şi 31 decembrie 2005, contractul nr. x/2005 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. şi de directorul comercial G.), ce a avut ca obiect vânzarea - cumpărarea cantităţii totale de 105.853,806 mmc, cu o medie lunară de 17.642,301 mmc, de gaze naturale "noi" din producţia internă destinate consumului curent, în completarea cantităţilor de import achiziţionate lunar de cumpărător de la alţi furnizori (gaze noi şi gaze din import), astfel încât să se respecte procentul de import din componenţa amestecului comunicat ca fiind realizat lunar de către Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale.

Stabilind condiţiile de livrare a gazelor interne "noi", contractul a prevăzut că: a) începând cu luna iunie 2005, dacă dintr-o lună de livrare, cumpărătorul are la finele lunii datorii restante către vânzător, în luna respectivă cantitatea aferentă de gaze interne "noi" se va factura la preţul maxim reglementat pentru comercializarea gazelor noi, de 120,09 USD/mmc, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare, prin excepţie de la prevederile anexei 2; b) cantitatea de gaze interne "noi" se va livra lunar, fără a depăşi totalul de 105.853,806 mii mc gaze noi livrate începând cu data de 1 iulie 2005; c) vânzătorul nu are dreptul să revândă cantitatea de gaze interne "noi" contractată decât către S.C. ZZZ., S.C. BZ. S.A. şi S.C. T. S.A.

Totodată, s-a stabilit ca preţul gazelor naturale "noi" să fie egal cu 94,35 USD/mmc, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare (anexa 2 la contract), ca facturarea să se facă la cantităţile efectiv consumate din gazele vânzătorului conform art. 2 din contract şi ca factura să se întocmească de vânzător în baza procesului-verbal de predare - primire încheiat între acesta şi cumpărător (în baza prevederilor contractului sau a structurii lunare a livrărilor de gaze transmise de D.N.G.N.) şi a celui dintre transportator şi cumpărător, urmând ca, în cazul în care nu este refuzată în maxim 5 zile de la primire, să se considere acceptată tacit în întregime.

De asemenea, s-a prevăzut că, în situaţia în care cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a contravalorii gazelor naturale în termen de 30 de zile de la scadenţa facturii lunare, acesta datorează vânzătorului penalităţi de întârziere în cotă de 0,10% pe fiecare zi calendaristică de întârziere pentru suma rămasă neachitată. Mai mult, s-a stabilit că, în vederea îndeplinirii obligaţiilor contractuale, cumpărătorul este obligat să prezinte vânzătorului garanţii de plată acoperitoare pentru contravaloarea cantităţii medii lunare, în caz contrar vânzătorul fiind îndreptăţit să sisteze imediat şi în totalitate livrarea gazelor naturale.

Potrivit clauzelor contractuale, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului.

III.1.6.13. Prin actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de II., K. şi G., a fost modificat, începând din 1 iulie 2005, obiectul convenţiei dintre părţi, acesta constând în vânzarea - cumpărarea cantităţii totale de 120.853,806 mmc, cu o medie lunară de 20.142,301 mmc, de gaze naturale "noi" din producţia internă destinate consumului curent, în completarea cantităţilor de import achiziţionate lunar de cumpărător de la alţi furnizori (gaze noi şi gaze din import), astfel încât să se respecte procentul de import din componenţa amestecului comunicat ca fiind realizat lunar de către Dispeceratul Naţional de Gaze Naturale.

Totodată, s-au revizuit parţial condiţiile de livrare a gazelor interne "noi", stabilindu-se că: a) începând cu luna iulie 2005, dacă dintr-o lună de livrare, cumpărătorul are la finele lunii datorii restante către vânzător, în luna respectivă cantitatea aferentă de gaze interne "noi" se va factura la preţul maxim reglementat pentru comercializarea gazelor noi, de 120,09 USD/mmc, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare, prin excepţie de la prevederile anexei 2; b) cantitatea de gaze interne "noi" se va livra lunar, fără a depăşi totalul de 120.853,806 mii mc gaze noi livrate începând cu data de 1 iulie 2005. Celelalte clauze au rămas nemodificate.

III.1.6.14. Prin actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de aceleaşi persoane, a fost suplimentată cantitatea de gaze "noi" din producţia internă livrată în perioada 1 noiembrie - 31 decembrie 2005 cu 9.000,000 mmc pe luna noiembrie 2005 şi 13.000,000 mmc pe luna decembrie 2005. De asemenea, pentru aceste cantităţi suplimentare s-a stabilit un preţ de livrare de 120,09 USD/mmc, la cursul BNR valabil în ultima zi de livrare a lunii. Condiţiile pentru acordarea preţului de 94,35 USD/mmc au rămas aceleaşi din actul adiţional nr. 1.

Cantitatea totală livrată în baza acestui contract în anul 2005 a fost de 141.062,548 mmc, faţă de cea contractată de 142.853,806 mmc.

III.1.6.15. Durata contractului nr. x/2005 a fost prelungită pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2006 prin actul adiţional nr. x/2006, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de directorul general II., de AAAAAAA. pentru directorul economic K. şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. de directorul general JJJJJJ. şi de directorul economic KKKKKK.

Prin noua convenţie, a fost modificat obiectul contractului, în sensul livrării către L. S.A., în intervalul de referinţă, a cantităţilor de gaze naturale de 14.118,050 mmc în ianuarie 2006, de 23.180,000 mmc în februarie 2006 şi de 24.585,851 mmc în martie 2006, preţul fiind de 174,50 USD/mmc, pentru ianuarie şi februarie, şi de 120,00 USD/mmc pentru martie, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare.

Cantitatea contractată de gaze naturale noi din producţia internă, de 61.883,901 de mmc, coincide cu cea livrată şi facturată pentru această perioadă, iar preţurile de facturare corespund prevederilor contractuale şi ale hotărârilor C.A.

III.1.6.16. Prin actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de II., K. şi G., a fost prelungită durata contractului pentru perioada 1 aprilie - 31 mai 2006, cantitatea contractată de gaze naturale "noi" din producţia internă, de 45.937,342 mmc (22.938,912 pentru aprilie şi 22.998,430), fiind identică celei livrate şi facturate pentru acest interval.

Sub aspectul preţului, s-a stabilit prin actul adiţional că acesta este de 120,00 USD/mmc la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare.

Preţurile de facturare a gazelor naturale "noi" din producţia internă achiziţionate în baza actului adiţional nr. x/2006 au respectat prevederile contractuale şi pe cele ale hotărârilor C.A.

III.1.6.17. Prin actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de directorul general II., de AAAAAAA. pentru directorul economic K. şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. de directorul general JJJJJJ., de directorul economic KKKKKK. şi de consilier C., s-a convenit de către părţi prelungirea duratei convenţiei pentru intervalul 1 iunie - 31 decembrie 2006, modificarea obiectului acesteia, în sensul stabilirii cantităţii de gaze naturale "noi" din producţia internă de 269.800,000 mmc, defalcată pe luni, dar şi a preţului, cuantificat la 120,00 USD/mmc la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare, precum şi instituirea obligaţiei cumpărătorului de a prezenta vânzătorului garanţii de plată în valoare de 150 milioane RON, cu valabilitate până la îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate prin contract.

Pentru perioada de referinţă, a fost livrată şi facturată cantitatea de 267.382,850 mmc gaze naturale.

III.1.6.18. Actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005 a fost semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de II., K. şi G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C., stabilindu-se preţul de livrare al gazelor "noi" începând cu data de 1 octombrie 2006 la valoarea de 358,3 RON/mmc, cu menţiunea că poate fi modificat în funcţie de precizări/recomandări/reglementări ale A.N.R.G.N., A.N.R.M., M.E.C.

III.1.6.19. Prin actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de directorul general II., de AAAAAAA. pentru directorul economic K. şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. de directorul general JJJJJJ., de directorul economic KKKKKK. şi de consilier C., a fost modificat din nou, începând din data de 11 noiembrie 2006, preţul de livrare a gazelor "noi" la valoarea de 425,80 RON/mmc, făcându-se aceeaşi menţiune că acesta poate fi schimbat în funcţie de precizări/recomandări/reglementări ale A.N.R.G.N., A.N.R.M., M.E.C.

Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., prin Hotărârea nr. 13/06 noiembrie 2006, a aprobat preţul gazelor naturale noi din producţia internă curentă, livrate în trimestrul IV 2006, la valoarea de 358,30 RON/mmc, pentru perioada 1 octombrie - 10 noiembrie 2006, şi la valoarea de 425,80 RON/mmc, pentru intervalul 11 noiembrie - 31 decembrie 2006. Ca urmare, în relaţia contractuală cu L. S.A., preţul gazelor noi a fost modificat la valoarea de 425,80 RON/mmc, începând cu data de 11 noiembrie 2006.

În baza contractului nr. x/2005 şi a actelor adiţionale acestuia, au fost emise facturi în valoare totală de 209.411.839 RON, ultima fiind încasată în aprilie 2008 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.20. Între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general II. şi de director economic K., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., a fost încheiat, pe o durată cuprinsă între 1 octombrie 2005 şi 31 decembrie 2005, contractul nr. x/2005 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. şi de C.), ce a avut ca obiect vânzarea - cumpărarea unor cantităţi determinate de gaze naturale din import, la preţul convenit, la punctele de predare - preluare comercială GGGGGGGG. sau HHHHHHHH.

Cantitatea de gaze naturale contractată a fost stabilită, prin anexa 3 la contract, la 34.400,000 mmc, fiind defalcată pe fiecare lună aferentă perioadei de referinţă, iar preţul de vânzare pentru trimestrul IV 2005 a fost prevăzut în anexa 2 la suma de 259,00 USD/mmc (determinată pe baza unei formule, potrivit metodologiei de stabilire a preţurilor de livrare a gazelor pentru trimestrul IV 2005, aprobată prin Hotărârea C.A. nr. 14/2005), calculată în RON, la cursul RON/USD comunicat de B.N.R. valabil pentru ultima zi a lunii de livrare.

Conform clauzelor contractuale, vânzătorul emite factura în baza procesului-verbal de predare - primire încheiat între acesta şi cumpărător (potrivit "Situaţiei livrărilor de gaze" transmisă după încheierea lunii de livrare de către D.N.G.N. şi a procesului-verbal de predare - primire încheiat între transportator şi cumpărător), în cazul neachitării ei la scadenţă, vânzătorul fiind îndreptăţit să sisteze furnizarea gazelor naturale după cel puţin 3 zile de la data notificării.

De asemenea, s-a prevăzut că, în situaţia în care cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a contravalorii gazelor naturale în termen de 30 de zile de la scadenţa facturii de regularizare, acesta datorează vânzătorului penalităţi de întârziere în cotă de 0,10% pe fiecare zi de întârziere pentru suma rămasă neachitată.

S-a mai stipulat, totodată, că, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului.

În baza contractului nr. x/2005 a fost livrată şi facturată o cantitate de gaze naturale de 14.526,522 mmc şi au fost emise facturi în valoare totală de 302.337.986 RON, ultima fiind încasată la 30 aprilie 2008 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.21. Prin actul adiţional nr. x/2005 la contractul nr. x/2005, semnat pentru cele două părţi de aceleaşi persoane, a fost prelungită durata contractului pentru perioada 1 ianuarie - 31 martie 2006, completându-se, totodată, anexa 3 cu următoarea formulare:

"În perioada 01.01.2006 - 31.03.2006 S.N.G.N. AX. S.A. va livra către L. S.A. gaze naturale din import în completare la cantităţile asigurate de către cumpărător din surse proprii, în vederea respectării procentului de gaze import din componenţa amestecului".

În plus, a fost modificată anexa 2 privind preţurile de contract, prevăzându-se că vor fi determinate după o formulă, iar reducerea comercială k3, de cel mult 9 USD/mmc, fixată trimestrial, pentru alinierea la preţul comunicat de A.N.R.G.N., va fi stabilită în Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A.

Cantitatea de gaze naturale din import, livrată pentru perioada în discuţie, a fost de 39.518,18 mmc, iar preţurile de facturare au fost conforme prevederilor Hotărârilor C.A.

III.1.6.22. Prin actul adiţional nr. x/2006 la contractul nr. x/2005, semnat pentru cele două părţi de aceleaşi persoane, a fost prelungită durata contractului pentru perioada 1 aprilie 2006 - 31 martie 2007, completându-se, totodată, anexa 3 cu următoarea formulare:

"În perioada 01.04.2006 - 31.03.2007 S.N.G.N. AX. S.A. va livra către L. S.A. gaze naturale din import în completare la cantităţile asigurate de către cumpărător din surse proprii, în vederea respectării procentului de gaze import din componenţa amestecului".

În plus, a fost modificată anexa 2 privind preţurile de contract, prevăzându-se că vor fi determinate după o formulă, iar reducerea comercială k3, de cel mult 9 USD/mmc, fixată trimestrial, pentru alinierea la preţul comunicat de A.N.R.G.N., va fi stabilită în Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A.

Cantitatea de gaze naturale din import, livrată şi facturată pentru perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2006, a fost de 96.187,958 mmc, iar pentru intervalul 1 - 31 martie 2007 a fost de 121.666,800 mmc.

Prin Hotărârea C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. nr. 2/2007 a fost aprobat preţul de livrare a gazelor naturale din import pentru trimestru I 2007 la valoarea 311,68 USD/mmc, pentru obligaţiile contractuale angajate înainte de 01 octombrie 2006, la acest preţ, transformat pe baza cursului valutar USD/leu valabil în ultima zi de livrare a lunii, fiind facturate gazele naturale din import livrate în trimestrul I 2007.

III.1.6.23. Între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general II., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., a fost încheiat, pentru perioada 1 februarie 2008 - 29 februarie 2008, contractul nr. x/2008 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A., unde a fost înregistrat la data de 13 februarie 2008, şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. şi de C.), ce a avut ca obiect vânzarea - cumpărarea fermă a cantităţii de 35.000,000 mmc de gaze naturale provenite din import, aflate în depozitele S.N.G.N. AX. S.A., destinate numai consumului producătorilor care fac parte din grupul L. S.A.

Preţul acestor gaze a fost stabilit la suma de 1092,42 RON/mmc, incluzând valoarea lor, a serviciilor de înmagazinare şi TVA, costul total fiind de 38.234.700 RON, inclusiv TVA, a cărui plată s-a convenit a fi făcută prin Q., cu scadenţă în data de 20 martie 2008. În caz de neplată la scadenţă a contravalorii gazelor livrate, s-a prevăzut că vânzătorul este îndreptăţit să sisteze furnizarea acestora, fără obligaţia unei notificări sau atenţionări a cumpărătorului.

În plus, s-a stipulat că, în situaţia în care cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată în termen de 15 zile calendaristice de la scadenţa facturii, acesta datorează vânzătorului penalităţi de întârziere în cotă de 0,10% pe fiecare zi de întârziere pentru suma rămasă neachitată. Totodată, cumpărătorul este obligat să prezinte garanţii bancare în sumă acoperitoare pentru contravaloarea gazelor, valabilă pentru o perioadă de 50 de zile.

Potrivit clauzelor contractului, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului. Deopotrivă, atunci când gazele sunt preluate în Sistemul Naţional de Transport de către operator, se consideră îndeplinită obligaţia de livrare şi efectuată trecerea gazelor din proprietatea S.N.G.N. AX. S.A. în proprietatea cumpărătorului.

Cantitatea de gaze naturale facturată în baza contractului nr. x/2008 a fost de 31.588,258 mmc şi s-a emis factura nr. x din 29 februarie 2008, în valoare totală de 34.507.645 RON, încasată integral în 30 noiembrie 2009 (raport de expertiză financiar-contabilă, obiectiv III.12).

III.1.6.24. În general, aceleaşi clauze au fost inserate şi în contractul nr. x/2008, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. de aceleaşi persoane, având ca obiect vânzarea - cumpărarea fermă, în intervalul 1 - 31 martie 2008, a cantităţii de 35.000,000 mmc de gaze naturale provenite din import, aflate în depozitele S.N.G.N. AX. S.A., destinate numai consumului producătorilor care fac parte din grupul L. S.A., la un preţ de 1092,42 RON/mmc, incluzând valoarea gazelor, a serviciilor de înmagazinare şi TVA, costul total fiind de 38.234.700 RON, inclusiv TVA.

În baza acestui contract a fost livrată o cantitate de gaze naturale de 28.620,032 mmc şi a fost emisă factura nr. x din 31 martie 2008, încasată la data de 2 mai 2008 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.25. La data de 21 mai 2008, cele două societăţi au perfectat, în baza Ordinului M.E.F. nr. 1481 din 13 mai 2008, a Hotărârii A.G.A. nr. 11/2008 şi a Hotărârii C.A. nr. 11/2008, contractul de tranzacţie nr. x/2008, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de directorul general H., de directorul general adjunct TTTT., şi de directorul marketing G., prin care L. S.A., declarând că are statut de consumator întreruptibil potrivit reglementărilor legale în vigoare, a recunoscut că a preluat, în perioada 1 februarie - 30 aprilie 2008, cantitatea totală de 255.834,835 mmc de gaze naturale din producţia internă curentă, din care 78.145,689 mmc în luna februarie, 89.991,167 mmc în luna martie şi 87.697,979 mmc în luna aprilie.

S-a menţionat că, pentru cantităţile preluate şi consumate în luna februarie, S.N.G.N. AX. S.A. a emis factura nr. x/29 februarie 2008 către L. S.A. pentru suma de 37.024.008,32 RON, care a fost eşalonată la plată prin convenţia nr. 40/21 aprilie 2008; pentru cantităţile preluate şi consumate în luna martie, L. S.A. se obligă să achite suma de 42.931.747,68 RON, calculată conform formulei din anexa 1 (ce are în vedere şi reducerea k4 de 40 USD/mmc); pentru cantităţile preluate şi consumate în luna aprilie, L. S.A. se obligă să achite suma de 41.866.548,63 RON, calculată conform formulei din anexa 1 (ce are în vedere şi reducerea k4 de 40 USD/mmc), termenul de scadenţă în ultimele două cazuri fiind de 7 zile de la emiterea facturilor.

Prin acelaşi contract, s-a convenit livrarea de S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A., în decursul lunilor mai, iunie şi iulie 2008, a cantităţii totale de 303.500,000 mmc gaze naturale din producţia internă, defalcată în anexa 4 pe fiecare lună calendaristică, menţionându-se că reducerea comercială prevăzută de Hotărârea A.G.A. nr. 11/14 mai 2008 se aplică în cazul îndeplinirii cumulative de către cumpărător a următoarelor condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil potrivit reglementărilor legale în vigoare; nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A. începând cu data emiterii Hotărârii A.G.A. nr. 11/2008.

S-a mai stipulat că, dacă la data facturării gazelor naturale, L. S.A. înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., rezultate atât din contractul de tranzacţie, cât şi din convenţia de eşalonare nr. 40/21 aprilie 2008, preţul nu va fi facturat conform anexei 1 (ce are în vedere şi reducerea k4 de 40 USD/mmc), ci în baza anexei 2 la contract.

Cantitatea livrată şi facturată în lunile mai şi iunie 2008 a fost de 178.305,408 mmc (84.769,882 mmc, respectiv 93.535,526 mmc), iar în luna iulie de 1.037.841,451 Mwh, fiind emise facturi în valoare totală de 217.686.552 RON, din care ultima (nr. x din 13 iunie 2008) a fost încasată la aceeaşi dată (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.26. Între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general H., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi de director economic KKKKKK., a fost încheiat, pentru perioada 1 - 31 august 2008, contractul nr. x/2008 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A., unde a fost înregistrat la data de 14 august 2008, şi de directorul comercial G., iar pentru L. S.A. şi de C.), ce a avut ca obiect vânzarea - cumpărarea fermă a cantităţii de 100.401,510 mmc de gaze naturale din producţia internă, respectiv o energie de 1.049.664,860 Mwh, destinată consumului în amestec de către cumpărător.

În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, acesta a fost prezentat în anexa 2, fiind calculat în baza unor formule, iar reducerile comerciale şi financiare acordându-se numai cu respectarea condiţiilor prevăzute în hotărârile A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. S-a menţionat, de asemenea, că nu se vor acorda niciun fel de reduceri în situaţia în care, la sfârşitul lunii de livrare, cumpărătorul înregistrează datorii restante către vânzător reprezentând contravaloarea gazelor livrate.

De asemenea, s-a stipulat că, în caz de neplată la scadenţă a contravalorii gazelor livrate, vânzătorul este îndreptăţit să sisteze furnizarea acestora după 3 zile calendaristice de la transmiterea pe fax a notificării. În plus, în situaţia în care cumpărătorul nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată în termen de 15 zile calendaristice de la scadenţa facturii, acesta datorează vânzătorului penalităţi de întârziere în cotă de 0,10% pe fiecare zi de întârziere pentru suma rămasă neachitată. Totodată, cumpărătorul este obligat să prezinte garanţii bancare în sumă acoperitoare pentru contravaloarea gazelor livrate, valabilă pentru o perioadă de 50 de zile.

Potrivit clauzelor contractului, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului. Deopotrivă, atunci când gazele sunt preluate în Sistemul Naţional de Transport, se consideră îndeplinită obligaţia de livrare şi efectuată trecerea gazelor din proprietatea S.N.G.N. AX. S.A. în proprietatea cumpărătorului.

III.1.6.27. Prin actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de I., pentru directorul general H., şi de directorul marketing G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C., părţile au convenit prelungirea duratei convenţiei pe perioada 1 - 30 septembrie 2008 şi modificarea anexei 3, în sensul livrării de către vânzător către cumpărător, în intervalul de timp menţionat, a unei cantităţi de gaze naturale din producţia internă de 1.103.284,899 Mwh, celelalte clauze rămânând neschimbate.

III.1.6.28. Ulterior, a fost încheiat de părţi actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de H. şi G., iar pentru L. S.A. de aceleaşi persoane menţionate mai sus, prin care a fost prelungită durata convenţiei pe perioada 1 - 31 octombrie 2008 şi s-a modificat atât anexa 3, în sensul livrării de către vânzător către cumpărător, în intervalul de timp menţionat, a unei cantităţi de gaze naturale din producţia internă de 81.595,242 Mwh, cât şi anexa 2 referitoare la preţul contractului.

Astfel, sub acest din urmă aspect, s-a stabilit că, potrivit Ordinului M.E.F. nr. 2652 din 9 septembrie 2008, a Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 15/2008 şi a Hotărârii C.A. nr. 14/2008, preţul gazelor interne livrate către cumpărător în perioada 1 octombrie 2008 - 31 martie 2009 este cel prezentat în anexa 2 pct. 4 a actului adiţional (calculat pe bază de formulă şi la care se aplică reduceri comerciale de 40 USD/mmc, conform reglementărilor în vigoare, dacă se respectă condiţiile impuse prin hotărârile A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.). De asemenea, s-a menţionat că reducerea comercială prevăzută de Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008 se aplică în cazul îndeplinirii cumulative de către L. S.A. a următoarelor condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 august 2008; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil potrivit reglementărilor legale în vigoare; nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A.

S-a mai stipulat că, dacă la data facturării gazelor naturale, L. S.A. înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., rezultate atât din contractul în discuţie, cât şi din tranzacţia nr. 24/2008 şi din convenţia de eşalonare nr. 40/21 aprilie 2008, preţul nu va fi facturat conform anexei 2 pct. 4 (ce are în vedere şi reducerea k4 de 40 USD/mmc), ci potrivit anexei 2 pct. 3, cumpărătorul fiind obligat să plătească preţul astfel stabilit.

III.1.6.29. Prin actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, semnat de aceleaşi persoane din cadrul S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., a fost prelungită durata convenţiei pentru luna noiembrie 2008 şi a fost stabilită livrarea unei cantităţi de 114.550,704 Mwh de gaze naturale în amestec din producţia internă (din producţia curentă şi/sau din depozitele de înmagazinare) şi import (din achiziţiile curente ale vânzătorului şi/sau din depozitele de înmagazinare).

De asemenea, prin clauzele contractuale a fost convenită acordarea pentru gazele naturale din producţia internă a unei reduceri comerciale k4 în valoare de 2,58 USD/Mwh (27 USD/mmc), faţă de reducerea de 3,82 USD/Mwh (40 USD/mmc) stabilită prin Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008, sub motivaţia neîncadrării în prevederile BVC pe anul 2008.

III.1.6.30. Prin actul adiţional nr. x/2008 la contractul nr. x/2008, semnat de aceleaşi persoane din cadrul celor două societăţi, a fost prelungită durata convenţiei pentru luna decembrie 2008 şi a fost stabilită livrarea unei cantităţi de 112.136,813 Mwh de gaze naturale în amestec din producţia internă şi import.

Totodată, prin actul adiţional, s-a stabilit acordarea pentru gazele naturale din producţia internă a unei reduceri comerciale k4 în valoare de 2,58 USD/Mwh (27 USD/mmc), faţă de reducerea de 3,82 USD/Mwh (USD/mmc) stabilită prin Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008, datorită neîncadrării nici în această lună în prevederile BVC pe 2008.

În factura emisă pentru gazele naturale livrate în luna decembrie 2008 nu a fost înscrisă nicio reducere comercială pentru gazele naturale din producţia internă şi din import. Totuşi, preţul luat în calcul la facturarea gazelor de import livrate în decembrie 2008 a fost diminuat cu o reducere comercială de 1,67 USD/mmc, respectiv 15,83 USD/Mwh care a fost acordată direct prin preţ.

III.1.6.31. Durata contractului nr. x/2008 a fost, ulterior, prelungită, pentru intervalul 1 - 31 ianuarie 2009, prin actul adiţional nr. x/2008, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de H. şi G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C.

Totodată, prin clauzele contractuale, a fost stabilită, aferent perioadei de timp menţionate, livrarea către L. S.A. a cantităţii de 112.136,813 Mwh de gaze naturale în amestec pentru cota de avarie, prevăzându-se, în plus, că, întrucât până la data de 15 decembrie 2008 aceasta nu şi-a onorat obligaţiile de plată scadente, cantitatea de gaze naturale pentru cota de avarie va fi livrată fără acordarea de reduceri comerciale.

În baza contractului nr. x/2008, inclusiv a actelor adiţionale la acesta, au fost emise facturi în valoare totală de 100.647.082 RON, din care ultima, nr. x din 3 martie 2009, a fost încasată la aceeaşi dată (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.32. La data de 23 septembrie 2008, între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general H., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi director economic KKKKKK. (purtând şi semnătura consilierului C.), a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2008, prin care, raportat la prevederile Ordinului M.E.F. nr. 2652 din 9 septembrie 2008, ale Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 15/2008, ale Hotărârii C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. nr. 14/2008, ale contractului de vânzare-cumpărare gaze naturale nr. 7/2008 şi ale actului adiţional nr. x/2008 la acesta, L. S.A. a recunoscut preluarea în luna august 2008 a cantităţii de 854.164,783 Mwh din producţia internă de gaze naturale.

În cuprinsul tranzacţiei, L. S.A. a declarat că are statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare, convenindu-se, totodată, că S.N.G.N. AX. S.A. va factura acesteia suma de 38.678.894,68 RON, inclusiv TVA, scadentă în termen de 7 zile de la data emiterii facturii.

Totodată, părţile au convenit că reducerea comercială prevăzută în Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 15 din 10 septembrie 2008 se aplică în cazul îndeplinirii, de către L. S.A., în mod cumulativ a următoarelor condiţii: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A.; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare; nu înregistrează datorii neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A.

Astfel, în ce priveşte această din urmă condiţie, s-a prevăzut că, dacă la data facturării gazelor naturale, L. S.A. înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., rezultate atât din tranzacţie, cât şi din contractul nr. x/2008 şi din convenţia de eşalonare nr. 40/21 aprilie 2008, cea din urmă societate va factura preţul gazelor conform anexei 2 pct. 3 la respectivul contract, cumpărătorul obligându-se să achite preţul astfel stabilit.

În plus, în cazul neachitării la scadenţă a obligaţiilor de plată de către L. S.A., vânzătorul este îndreptăţit să sisteze furnizarea gazelor naturale în termen de 3 zile de la notificare, tranzacţia fiind considerată reziliată de drept.

III.1.6.33. Prin contractul de tranzacţie nr. 44 din 15 octombrie 2008, încheiat de cele două părţi prin aceiaşi reprezentanţi legali (convenţia fiind semnată din partea S.N.G.N. AX. S.A. şi de directorul marketing G.), având în vedere trecerea de la 1 iulie 2008 la măsurarea cantităţilor de gaze naturale predate/preluate în unităţi de energie, precum şi Recomandarea A.N.R.E. făcută în adresa nr. x din 24 septembrie 2008, L. S.A. a recunoscut preluarea în luna septembrie 2008 a cantităţii de 618.332,935 Mwh gaze naturale aferentă contractului nr. x/2008.

S-a stabilit că preţul gazelor din producţia internă curentă destinate revânzării către piaţa reglementată în perioada 1 septembrie 2008 - 31 octombrie 2008 va fi de 45,71 RON/Mwh, condiţionându-se, totodată, acordarea reducerii k4 de 3,82 UDS/Mwh de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe: beneficiarul se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 august 2008; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare; nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A. începând cu data emiterii Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 15 din 10 septembrie 2008. În plus, cumpărătorul şi-a asumat obligaţia ca, înainte de începerea livrărilor, să prezinte garanţii bancare acoperitoare pentru contravaloarea gazelor naturale (calculate conform unei formule), pentru o perioadă de 50 de zile.

III.1.6.34. Prin contractul de tranzacţie nr. x/2009, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de director general JJ., de director economic J. şi de director departament vânzări gaze G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C., s-a stabilit că, în luna februarie 2009, prima societate a predat şi cea din urmă a preluat cantitatea de 806.306,117 Mwh gaze naturale în amestec, din care din producţia internă curentă 604.729,588 Mwh şi din import 201.576,529 Mwh.

În contract au fost înscrise preţuri ferme de vânzare, respectiv 45,71 RON/Mwh pentru gazele din producţia internă şi 97,30 RON/Mwh pentru gazele din import, părţile convenind că, pentru gazele naturale livrate în luna februarie 2009, L. S.A. datorează 32.894.205,47 RON pentru cele din producţia internă curentă şi 23.339.941,56 RON pentru cele din import.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2009 a fost emisă factura nr. x din 20 martie 2009, în valoare totală de 56.234.147 RON, în 27 martie 2009 fiind încasată suma de 47.053.128, iar restul făcând obiectul eşalonării prin convenţia nr. 128 din 14 iulie 2009 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.35. Prin contractul de tranzacţie nr. x/2009, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de G. (fără a fi semnat de directorul general JJ. şi de cel economic J.), iar pentru L. S.A. de aceleaşi persoane anterior menţionate, s-a atestat că, în luna martie 2009, prima societate a predat şi cea din urmă a preluat cantitatea de 1.550.915,786 mwh gaze naturale în amestec, din care din producţia internă curentă 1.258.723,252 Mwh şi din import 292.192,534 Mwh.

Deopotrivă, au fost prevăzute preţuri ferme de vânzare, respectiv 45,71 RON/Mwh pentru gazele din producţia internă şi 117,52 RON/Mwh pentru gazele din import, părţile stabilind că, pentru gazele naturale livrate în luna martie 2009, L. S.A. datorează în total 109.330.900,67 RON, din care 68.468.125,42 RON pentru cele din producţia internă curentă şi 40.862.775,25 pentru cele din import.

Preţul pentru gazele din producţia internă a fost egal cu cel evaluat de A.N.R.E. şi luat în calcul la stabilirea preţurilor de vânzare a gazelor naturale în regim reglementat, nefiind stabilite şi acordate reduceri comerciale pentru această categorie.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2009 a fost emisă factura nr. x din 24 aprilie 2009, în valoare totală de 109.330.901 RON, ce a format obiectul unui litigiu între părţi. Totodată, suma de 89.942.756 RON a fost eşalonată la plată conform convenţiei nr. 128 din 14 iulie 2009 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.36. La data de 05 noiembrie 2009, a fost înregistrat la S.N.G.N. AX. S.A. contractul nr. x/2009, semnat din partea acestei societăţi de directorul general JJ., de directorul economic J. şi de directorul departamentului vânzări gaze G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C., având ca obiect vânzarea - cumpărarea de gaze naturale interne (din producţia curentă şi/sau din depozitele de înmagazinare) şi din import (din achiziţiile curente ale vânzătorului şi/sau din depozitele de înmagazinare), gaze care nu vor fi revândute, ci destinate procesării în industria chimică şi, respectiv, producerii de îngrăşăminte chimice.

În ceea ce priveşte durata contractului, s-a prevăzut că acesta intră în vigoare la data constituirii în totalitate a garanţiilor reale şi încetează la data de 31 martie 2013, cu posibilitatea prelungirii/modificării lui prin act adiţional. Astfel, cumpărătorul şi-a asumat obligaţia de a constitui garanţii reale de plată, reprezentând 100% din contravaloarea cantităţilor lunare contractate aferente a trei luni de livrări, garanţii reale mobiliare şi/sau imobiliare care să fie acceptate în totalitate de cumpărător, sub sancţiunea neintrării în vigoare a contractului în caz contrar.

Referitor la preţ, definit ca fiind contravaloarea energiei gazelor naturale considerate ca marfă şi care nu cuprinde TVA, acciza, tariful de transport/distribuţie/înmagazinare sau oricare alte elemente, s-a convenit că, pentru gazele naturale din producţia curentă internă, acesta se stabileşte, conform anexei 2, pentru perioada 1 aprilie 2009 - 31 decembrie 2009 (după care vor fi renegociate), în baza unei formule de calcul care are în vedere şi coeficientul de întreruptibilitate k4 de 3,28 UDS/Mwh (acordat doar dacă cumpărătorul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii impuse de Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4/2009: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 ianuarie 2009; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare), că pentru gazele naturale din depozite este cel recomandat de A.N.R.E. pentru gazele naturale interne din depozite destinate pieţei reglementate, valabil pentru perioada de livrare, iar pentru gazele naturale din import se determină, potrivit anexei 3, în baza unei formule care are în vedere şi reducerea comercială k3, stabilită trimestrial în funcţie de costurile de achiziţie a gazelor naturale din import.

În legătură cu acelaşi aspect, s-a mai stabilit că, în caz de neplată la scadenţă a contravalorii gazelor livrate, vânzătorul este în drept să sisteze furnizarea acestora după trei zile de la trimiterea notificării şi să perceapă penalităţi în cotă de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere aferentă sumei rămase neachitate.

Cantităţile de gaze naturale programate, prin contract, să fie livrate au fost: 10.550.000,000 Mwh de la data încheierii contractului până la 31 martie 2010; câte 24.320.000,000 Mwh în perioadele 1 aprilie 2010 - 31 martie 2011, 1 aprilie 2011 - 31 martie 2012 şi 1 aprilie 2012 - 31 martie 2013.

Potrivit clauzelor contractuale, odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului. Totodată, atunci când gazele sunt preluate în Sistemul Naţional de Transport, se consideră îndeplinită obligaţia de livrare şi efectuată trecerea gazelor din proprietatea S.N.G.N. AX. S.A. în proprietatea cumpărătorului.

Contractul de ipotecă încheiat în baza contractului de vânzare - cumpărare gaze naturale nr. 9/2009 între S.N.G.N. AX. S.A. şi S.C. ZZZ. în calitate de garant ipotecar în numele L. S.A. a fost autentificat în data de 11 martie 2010, iar ipoteca de rang 1 asupra imobilelor constituite drept garanţie a fost înscrisă la Registrul de Carte Funciară în data de 15 martie 2010.

În baza contractului nr. x/2009 au fost emise facturi în valoare totală de 212.964.857 RON, din care două au format obiectul unui litigiu (nr. x din 22 mai 2009 şi nr. x din 23 iunie 2009), iar celelalte au fost achitate la scadenţă (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.37. Prin actul adiţional nr. x la contractul nr. x/2009, semnat pentru cele două părţi de aceleaşi persoane, cu excepţia directorului general al S.N.G.N. AX. S.A., JJ., pentru care a semnat H., a fost modificat obiectul convenţiei, în sensul livrării către L. S.A., în perioada 1 septembrie 2010 - 31 decembrie 2010, "de gaze naturale în amestec al celor interne (din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare) cu cele din import, la procentul obligatoriu comunicat lunar de către DE Bucureşti şi, pentru capacitate întreruptibilă, gaze naturale interne (din producţia curentă şi din depozitele de înmagazinare), gaze care nu vor fi revândute, ci destinate procesării în industria chimică".

Astfel, în anexa 4, s-a prevăzut că, în intervalul de timp menţionat, S.N.G.N. AX. S.A. va livra către L. S.A., suplimentar faţă de cantităţile contractate, cantitatea de 63.166,426 Mwh/lună.

De asemenea, au fost aduse anumite ajustări preţurilor stabilite prin contractul iniţial, în sensul calculării acestora, atât pentru gazele naturale din producţia internă curentă, cât şi pentru gazele naturale interne extrase din depozite şi livrate către clienţii întreruptibili, conform unor formule, cu luarea în considerare a coeficientului de întreruptibilitate k4 în valoare de 2,86 USD/Mwh, stipulându-se şi de această dată, în mod expres, că, pentru acordarea respectivului coeficient beneficiarul trebuie să îndeplinească cumulativ, potrivit Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3/2010 şi a Memorandumului nr. z/4427/9 februarie 2010, următoarele cerinţe: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; are contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţine statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Cu caracter de noutate, a fost introdusă prevederea potrivit căreia, în situaţia în care, începând cu data încheierii actului adiţional, cumpărătorul nu îndeplineşte în mod cumulativ condiţiile pentru acordarea coeficientului k4 sau în cazul în care acesta nu respectă termenele de plată privind consumul curent şi datoriile eşalonate, clauza referitoare la acordarea reducerii comerciale se reziliază de drept, fără notificare şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti, începând cu prima zi a lunii următoare celei în care nu mai sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de acordare şi/sau se înregistrează datorii scadente şi neachitate.

Cantitatea de gaze naturale facturată în baza acestui act adiţional a fost de 4.454.358,719 Mwh, din care 3.497.093,114 Mwh din producţia internă curentă, 134.051,802 Mwh din producţia internă extrasă din depozitele de înmagazinare şi 823.213, 803 Mwh din import curent.

III.1.6.38. La data de 15 iulie 2009, a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2009 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de JJ., J. şi G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C.), prin care, avându-se în vedere adresa Ministerului Economiei nr. 1/2142/11 iunie 2009 referitoare la aplicarea Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009 (care prevede că începând cu 1 aprilie 2009 se acordă o reducere comercială de 40 USD/mmc, respectiv 3,82 USD/Mwh clienţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţin statut de consumator întreruptibil), precum şi faptul că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit că cea din urmă societate menţionată a livrat, iar prima a preluat, în luna iunie 2009, cantitatea de gaze naturale din producţia internă curentă de 914.451,305 Mwh, la preţul de 34,22 RON/Mwh.

De asemenea, s-a convenit ca L. S.A. să achite suma de 37.234.584 RON pentru gazele naturale cumpărate, sens în care a fost emisă factura nr. x din 20 iulie 2009, încasată în 21 august 2009.

III.1.6.39. Făcând referire la aceeaşi adresă nr. 1/2142/11 iunie 2009 a Ministerului Economiei şi la împrejurarea că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., cele două societăţi au încheiat contractul de tranzacţie nr. 32 din 14 august 2009 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de I., împuternicit să semneze pentru directorul general JJ., de J. şi de G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C.), prin care au stabilit că, în luna iulie 2009, L. S.A. a preluat, iar S.N.G.N. AX. S.A. a livrat cantitatea de 1.703.081,958 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă, la preţul de 34,30 RON/Mwh, valoare diminuată cu reducerea comercială de 40 USD/mmc.

În baza acestui contract de tranzacţie a fost emisă factura nr. x din 20 august 2009, în valoare totală de 69.518.652 RON, care a fost plătită în tranşe, fiind încasată integral la data de 15 octombrie 2009 (raport de expertiză financiar-contabilă, obiectiv III.12).

III.1.6.40. Dată fiind intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 54/2009, prin contractul de tranzacţie nr. 34 din 21 august 2009, semnat pentru cele două părţi de aceleaşi persoane, a fost revizuită conform noului cadru normativ cantitatea de gaze naturale din producţia internă livrată în luna iunie 2009, în sensul diminuării acesteia cu 228,311 Mwh, ce a fost considerată ca reprezentând livrare de gaze naturale din import.

În mod corespunzător, a fost reconfigurat şi preţul de livrare la 34,22 RON/Mwh pentru gazele naturale din producţia internă curentă şi la 83,75 RON pentru gazele naturale din import, suma totală de achitat de către L. S.A. fiind de 37.248.041 RON, din care 37.225.287,57 RON contravaloarea gazelor naturale din producţia internă şi 22.754,05 RON contravaloarea gazelor naturale din import, rezultând o diferenţă de plată de 13.457,69 RON.

Ca atare, în baza contractului de tranzacţie nr. x/2009 a fost emisă factura nr. x din 21 august 2009, în valoare de 13.458 RON, ce a fost încasată în aceeaşi zi (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.41. La data de 17 septembrie 2009, a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2009 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de JJ., J. şi G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ. şi KKKKKK.), prin care, invocându-se adresa Ministerului Economiei nr. 1/2142/11 iunie 2009 referitoare la aplicarea Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009 (care prevede că începând cu 1 aprilie 2009 se acordă o reducere comercială de 40 USD/mmc, respectiv 3,82 USD/Mwh clienţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţin statut de consumator întreruptibil), precum şi faptul că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente, respectiv certe, lichide şi exigibile, neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit că cea din urmă societate menţionată a livrat, iar prima a preluat, în luna august 2009, cantitatea de gaze naturale din producţia internă curentă de 1.649.895,494 Mwh, destinate procesării în industria chimică, la preţul de 34,50 RON/Mwh, valoare diminuată cu reducerea comercială de 40 USD/mmc.

De asemenea, s-a convenit ca L. S.A. să achite suma de 67.732.371,67 RON pentru gazele naturale preluate, sens în care a fost emisă factura nr. x din 22 septembrie 2009, încasată în 30 noiembrie 2009.

III.1.6.42. Aceleaşi persoane anterior menţionate au semnat şi contractul de tranzacţie nr. 39 din 17 septembrie 2009, prin care s-a stabilit că, în luna august 2009, S.N.G.N. AX. S.A. a livrat, iar L. S.A. a preluat cantitatea de gaze naturale în amestec de 70,412 Mwh destinată revânzării către S.C. XXXXXXX. S.R.L. (54,921 Mwh din producţie internă curentă şi 15,491 Mwh din import).

Conform clauzelor contractuale, preţul de livrare pentru gazele naturale din producţia internă a fost convenit la valoarea de 44,24 RON/Mwh, diminuată cu reducerea comercială de 1,47 RON/Mwh, iar pentru gazele naturale din import la suma de 77,08 RON/Mwh.

S-a mai prevăzut că L. S.A. trebuie să achite suma de 4.312 RON pentru gazele naturale în amestec preluate, respectiv 2.891,51 RON pentru gazele naturale din producţia internă curentă şi 1.420,92 RON pentru gazele naturale din import.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2009, a fost emisă factura nr. x din 22 septembrie 2009, în valoare totală de 4.312 RON, ce a fost plătită la data de 22 octombrie 2009 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.43. La data de 22 octombrie 2009, a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2009 (semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de JJ., J. şi G., iar pentru L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C.), prin care, invocându-se adresa Ministerului Economiei nr. 1/2142/11 iunie 2009 referitoare la aplicarea Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009 (care prevede că începând cu 1 aprilie 2009 se acordă o reducere comercială de 40 USD/mmc, respectiv 3,82 USD/Mwh clienţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţin statut de consumator întreruptibil), precum şi faptul că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente, respectiv certe, lichide şi exigibile, neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit că cea din urmă societate menţionată a livrat, iar prima a preluat, în luna septembrie 2009, cantitatea de gaze naturale din producţia internă curentă de 1.734.475,504 Mwh, destinate procesării în industria chimică, la preţul de 34,75 RON/Mwh.

De asemenea, s-a convenit ca L. S.A. să achite suma de 71.717.092,13 RON pentru gazele naturale preluate, sens în care a fost emisă factura nr. x din 22 octombrie 2009, încasată în tranşe, ultima fiind plătită la 29 decembrie 2009.

III.1.6.44. La aceeaşi dată, între părţi a fost încheiat şi contractul de tranzacţie nr. 41/22 octombrie 2009 (semnat de aceleaşi persoane), prin care s-a constatat că, în luna septembrie 2009, S.N.G.N. AX. S.A. a livrat, iar L. S.A. a preluat cantitatea de gaze naturale în amestec de 2.671,152 Mwh (2.083,499 Mwh din producţie internă curentă şi 587,653 Mwh din import) în vederea revânzării acestora către S.C. XXXXXXX. S.R.L.

Conform clauzelor contractuale, preţul de livrare pentru gazele naturale din producţia internă a fost convenit la valoarea de 44,27 RON/Mwh, diminuată cu reducerea comercială de 1,44 RON/Mwh, iar pentru gazele naturale din import la suma de 75,37 RON/Mwh.

S-a mai prevăzut că L. S.A. trebuie să achite suma de 162.480,48 RON pentru gazele naturale în amestec preluate, respectiv 109.773,71 RON pentru energia gazelor naturale din producţia internă curentă şi 52.706,77 RON pentru energia gazelor naturale din import.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2009 a fost emisă factura nr. x din 22 octombrie 2009, în valoare totală de 162.481 RON, care a fost plătită la data de 16 decembrie 2009 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.45. La data de 23 noiembrie 2009, a fost perfectat între S.N.G.N. AX. S.A., reprezentată de director general JJ., şi L. S.A., reprezentată de director general JJJJJJ. şi director economic KKKKKK., contractul de tranzacţie nr. x/2009 (semnat din partea primei persoane juridice şi de J. şi G., iar din partea celei de-a doua şi de C.), prin care, având în vedere adresa Ministerului Economiei nr. 1/2142/11 iunie 2009 referitoare la aplicarea Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009 (care prevede că începând cu 1 aprilie 2009 se acordă o reducere comercială de 40 USD/mmc, respectiv 3,82 USD/Mwh clienţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună; deţin statut de consumator întreruptibil), precum şi faptul că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente, respectiv certe, lichide şi exigibile, neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit că cea din urmă societate menţionată a livrat, iar prima a preluat, în luna octombrie 2009, cantitatea de gaze naturale din producţia internă curentă de 899.989,658 Mwh, destinate procesării în industria chimică, la preţul de 45,71 RON/Mwh (conform procesului-verbal nr. F1726 din 20 noiembrie 2009).

De asemenea, s-a convenit ca L. S.A. să achite suma de 37.120.311,35 RON pentru gazele naturale preluate, sens în care a fost emisă factura nr. x din 23 noiembrie 2009, încasată în tranşe, ultima fiind plătită la 31 ianuarie 2010.

III.1.6.46. Făcând referire la aceeaşi adresă nr. 1/2142/11 iunie 2009 a Ministerului Economiei şi la împrejurarea că L. S.A. nu înregistrează datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., cele două societăţi au încheiat contractul de tranzacţie nr. 56 din 18 decembrie 2009 (semnat din partea celor două părţi de aceleaşi persoane anterior menţionate), prin care au stabilit că, în luna noiembrie 2009, L. S.A. a preluat, iar S.N.G.N. AX. S.A. a livrat cantitatea de 1.338.633,276 Mwh gaze naturale destinată procesării în industria chimică, în următoarea structură: în perioada 1-15 noiembrie 2009, 644.716,741 Mwh gaze naturale în amestec, din care 553.166,964 Mwh din producţia internă curentă, 74.059,949 Mwh din import curent şi 17.489,828 Mwh din import din depozitele de înmagazinare; în perioada 16-30 noiembrie 2009, pentru capacitatea fermă 86.384,880 Mwh în amestec din care 74.118,227 Mwh din producţia internă curentă, 9.923,210 Mwh din import curent şi 2.343,443 Mwh din import din depozitele de înmagazinare; în perioada 16-30 noiembrie 2009, pentru capacitatea întreruptibilă 607.531,655 Mwh din producţia internă curentă.

În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale (preţ de facturare), acesta a fost stabilit prin procesul-verbal nr. x din 17 decembrie 2009, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze din producţia internă cu remiza k4) şi, respectiv, de 80,29 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

Conform clauzelor contractuale, s-a convenit ca L. S.A. să achite suma de 60.807.777,06 RON pentru gazele naturale preluate, din care 51.062.819,46 RON pentru gazele naturale din producţia internă curentă şi 9.744.957,59 RON pentru gazele naturale din import.

În baza acestui contract de tranzacţie, a fost emisă factura nr. x din 18 decembrie 2009, în valoare totală de 60.807.777 RON, care a fost plătită în tranşe, fiind încasată integral la data de 28 februarie 2010 (raport de expertiză financiar-contabilă judiciară, obiectiv III.12).

III.1.6.47. La data de 20 ianuarie 2010, a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2010, semnat din partea celor două societăţi de aceleaşi persoane (JJ., J. şi G. pentru S.N.G.N. AX. S.A.; JJJJJJ., KKKKKK. şi C. pentru L. S.A.), prin care, făcându-se referire la Legea nr. 332/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 54/2009 şi la adresa Ministerului Economiei nr. 1/2142/11 iunie 2009 referitoare la aplicarea Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009, s-a stabilit că, în luna decembrie 2009, L. S.A. a preluat, iar S.N.G.N. AX. S.A. a livrat cantitatea de 1.501.997,212 Mwh de gaze naturale destinată procesării în industria chimică, în următoarea structură: pentru capacitatea fermă 178.528,752 Mwh în amestec din care 142.823,002 Mwh din producţia internă curentă şi 35.705,750 Mwh din import; pentru capacitatea întreruptibilă 1.323.468,460 Mwh gaze naturale interne, din care 1.060.074,932 Mwh din producţia internă curentă şi 263.393,528 Mwh gaze naturale interne din depozitele de înmagazinare.

Cu referire la preţul gazelor naturale (preţ de facturare), acesta a fost stabilit prin procesul-verbal nr. x din 20 ianuarie 2010, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze din producţia internă cu remiza k4), de 82,46 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3) şi, respectiv de 52,21 RON/Mwh (gaze interne din depozit).

S-a convenit, totodată, ca pentru gazele naturale preluate, L. S.A. să achite suma de 71.319.348 RON, din care 49.318.564,05 RON pentru gazele din producţia internă curentă, 18.558.681,64 RON pentru gazele naturale interne din depozitele de înmagazinare şi 3.442.102,14 RON pentru gazele din import.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2010, a fost emisă factura nr. x din 22 ianuarie 2010, în valoare totală de 71.319.348 RON, care a fost încasată în 4 tranşe, ultima plată efectuându-se în 8 aprilie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.48. Prin contractul de tranzacţie nr. 15 din 18 februarie 2010, s-a constatat că S.N.G.N. AX. S.A. a livrat, iar L. S.A. a preluat, în luna ianuarie 2010, cantitatea de 875.780,301 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 178.528,751 Mwh în amestec din care 129.504,756 Mwh din producţia internă curentă, 8.855,026 Mwh gaze naturale interne din depozitele de înmagazinare, 11.737,373 Mwh din import curent şi 28.431,596 Mwh gaze din import din depozitele de înmagazinare; pentru capacitatea întreruptibilă 697.251,550 Mwh din producţia internă curentă.

În privinţa preţului (preţ de facturare), prin procesul-verbal nr. F195 din 17 februarie 2010, anexat la contract, acesta a fost stabilit ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne), de 95,69 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3) şi, respectiv de 59,21 RON/Mwh (gaze interne din depozit).

S-a prevăzut, totodată, ca pentru gazele naturale preluate, L. S.A. să achite suma de 50.115.320,31 RON, din care 44.971.326,59 RON pentru gazele din producţia internă curentă, 623.924,25 RON pentru gazele naturale interne din depozitele de înmagazinare şi 4.520.069,48 RON pentru gazele din import.

Convenţia nr. 15/2010 nu a fost semnată de reprezentantul legal al S.N.G.N. AX. S.A., directorul general JJ., ci doar de directorul economic J. şi de directorul departamentului vânzări gaze G., iar din partea L. S.A. a fost semnată cu obiecţiuni referitoare la neacordarea reducerii comerciale de 40 USD/mmc la preţul aferent consumului din luna ianuarie 2010 pentru gazele naturale din producţia internă (adresa din 25 februarie 2010 către S.N.G.N. AX. S.A.).

În temeiul contractului a fost emisă factura nr. x din 23 februarie 2010, în valoare totală de 50.115.320 RON, care a fost încasată în tranşe, ultima plată efectuându-se în 30 aprilie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

Având în vedere Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, S.N.G.N. AX. S.A. a continuat politica de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a producţiei interne pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010, cu modificarea valorii unitare a reducerii comerciale aprobate pentru consumatorii întreruptibili, prin diminuarea de la 40 USD/mmc la 30 USD/mmc (2,86 USD/Mwh).

Ca urmare, prin factura nr. x din 24 martie 2010, S.N.G.N. AX. S.A. a procedat la acordarea reducerii comerciale pentru gazele naturale din producţia internă livrate în ianuarie 2010 (în sumă de 6.977.471,02 RON, respectiv 2.364.523,03 USD).

III.1.6.49. În mod similar, prin contractul de tranzacţie nr. 20 din 23 martie 2010, s-a constatat că S.N.G.N. AX. S.A. a livrat, iar L. S.A. a preluat, în luna februarie 2010, cantitatea de 1.123.378,291 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 161.251,777 Mwh în amestec din care 104.813,655 Mwh din producţia internă curentă şi 56.438,122 Mwh din import; pentru capacitatea întreruptibilă 962.126,514 Mwh din care 704.564,957 Mwh din producţia internă curentă şi 257.561,557 Mwh gaze naturale interne din depozitele de înmagazinare.

Totodată, s-a convenit regularizarea facturii nr. x din 23 februarie 2010, emisă în baza contractului de tranzacţie nr. 15 din 18 februarie 2010 pentru gazele naturale livrate/preluate în luna ianuarie 2010, urmând ca valoarea facturii de regularizare să fie conformă procesului-verbal nr. F244 din 11 martie 2010, anexat la contract, respectiv în sumă de 8.303.190,51 RON, sumă care va fi scăzută din factura iniţială (nr. x din 23 februarie 2010).

În ceea ce priveşte preţul de facturare, prin procesul-verbal nr. F320 din 23 martie 2010, anexat la contract, acesta a fost stabilit ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu remiza k4), de 97,77 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3) şi, respectiv de 59,21 RON/Mwh (gaze interne din depozit).

S-a menţionat, deopotrivă, ca pentru gazele naturale preluate, L. S.A. să achite suma de 60.357.448,76 RON, din care 35.720.556,10 RON pentru gazele din producţia internă curentă, 18.147.761 RON pentru gazele naturale interne din depozitele de înmagazinare şi 6.489.131,10 RON pentru gazele din import.

Contractul de tranzacţie nr. x/2010 nu a fost semnat de reprezentantul legal al S.N.G.N. AX. S.A., directorul general JJ., ci doar de directorul economic J. şi de directorul departamentului vânzări gaze G., iar din partea L. S.A. a fost semnat cu obiecţiuni referitoare la neacordarea reducerii comerciale de 30 USD/mmc la preţul aferent consumului din lunile ianuarie şi februarie 2010 pentru gazele naturale din producţia internă din depozitele de înmagazinare (adresele nr. x din 24 şi 30 martie 2010, filele x d.u.p.).

În baza convenţiei a fost emisă factura de regularizare nr. x din 24 martie 2010, în valoare de 8.303.191 RON, şi factura nr. x din aceeaşi dată, în sumă de 60.357.448,76 RON, care a fost încasată în rate, ultima fiind plătită în 3 iunie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.50. În aceleaşi condiţii, respectiv fără semnătura directorului general al S.N.G.N. AX. S.A., JJ., şi cu obiecţiuni din partea L. S.A., a fost încheiat şi contractul de tranzacţie nr. 42 din 20 aprilie 2010, prin care, invocându-se Legea nr. 332/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 54/2009 şi Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3/2010, s-a stabilit că, în luna martie 2010, cea din urmă societate a predat, iar L. S.A. a preluat cantitatea de 1.527.668,352 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 178.528,753 Mwh în amestec din care 117.797,556 Mwh din producţia internă curentă, 7.172,571 Mwh gaze naturale interne din depozitele de înmagazinare, 10.711,725 Mwh din import curent şi 42.846,901 Mwh gaze din import din depozitele de înmagazinare; pentru capacitatea întreruptibilă 1.114.289,574 Mwh din producţia internă curentă şi 238.850,025 Mwh gaze naturale interne din depozitele de înmagazinare.

Preţul gazelor naturale a fost stabilit prin procesul-verbal nr. F428 din 19 aprilie 2010, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu remiza k4), de 98,03 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3) şi, respectiv de 59,21 RON/Mwh (gaze interne din depozit).

S-a mai prevăzut că, pentru gazele naturale preluate, L. S.A. trebuie să achite suma de 77.569.208,60 RON, din care 54.341.696,66 RON pentru gazele din producţia internă curentă, 17.052.887,91 RON pentru gazele naturale interne din depozitele de înmagazinare şi 6.174.624,03 RON pentru gazele din import.

Prin adresa din 23 aprilie 2010, L. S.A., acceptând factura emisă pentru gazele naturale livrate în luna martie 2010 fără acordarea de reduceri comerciale pentru cele din producţia internă din depozitele de înmagazinare, şi-a menţinut obiecţiunea cu privire la faptul că "gazele naturale din producţia internă reprezintă atât gazele naturale din producţia internă curentă, cât şi gazele naturale din producţia internă în depozitele de înmagazinare subterană".

În baza contractului nr. x/2010 a fost emisă factura nr. x din 21 aprilie 2010, în valoare totală de 77.569.209 RON, care a fost achitată integral la data de 30 iunie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.51. Făcându-se referire, de asemenea, la Legea nr. 332/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 54/2009 şi la Hotărârea A.G.A. nr. 3/2010, prin contractul de tranzacţie nr. 48 din 19 mai 2010, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de H., împuternicit să semneze pentru directorul general JJ., de directorul economic J. şi de CCCCCCC. pentru directorul departamentului vânzări gaze G., iar din partea L. S.A. de JJJJJJ., KKKKKK. şi C., s-a stabilit că, în luna aprilie 2010, cea din urmă societate menţionată a preluat, iar prima i-a predat cantitatea de 1.502.624,932 Mwh de gaze naturale destinată procesării în industria chimică, din care 1.450.794,004 Mwh gaze din producţie internă curentă, 32.135,175 Mwh gaze din import curent şi 19.695,753 Mwh gaze din import din depozitele de înmagazinare.

În privinţa preţului (preţ de facturare), prin procesul-verbal nr. F576 din 19 mai 2010, anexat la contract, acesta a fost stabilit ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu remiza k4) şi de 109,92 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

S-a convenit, totodată, ca pentru gazele naturale preluate, L. S.A. să achite suma de 70.257.546,06 RON, din care 63.504.950,56 RON pentru gazele din producţia internă curentă şi 6.752.595,49 RON pentru gazele naturale din import.

În baza acestui contract, a fost emisă factura nr. x din 20 mai 2010, în valoare totală de 70.257.546 RON, care a fost încasată succesiv, până la 31 iulie 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.52. Prin contractul de tranzacţie nr. 60 din 17 iunie 2010, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de H., împuternicit să semneze pentru directorul general JJ., de IIIIIIII., împuternicită să semneze pentru directorul economic J. şi de G., iar, din partea L. S.A. de aceleaşi persoane menţionate mai sus, invocându-se Legea nr. 332/2009 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3/2010, s-a stabilit că, în luna mai 2010, cea din urmă societate a preluat, iar prima a predat cantitatea de 1.141.744,646 Mwh gaze naturale destinate procesării în industria chimică din care: pentru capacitatea fermă 178.528,750 Mwh în amestec din care 142.823,000 Mwh din producţia internă curentă şi 35.705,750 Mwh gaze naturale din import; pentru capacitatea întreruptibilă 682.016,369 Mwh din producţia internă curentă şi 281.199,527 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă puse la dispoziţie suplimentar de S.N.G.N. AX. S.A. producătorilor din industria chimică în luna mai 2010, la care se aplică o reducere k4 de 22 USD/mmc (2,10 USD/Mwh).

Preţul gazelor naturale a fost stabilit prin procesul-verbal nr. F708 din 16 iunie 2010, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 30 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 22 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne remiza k4) şi de 118,12 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

S-a mai prevăzut că, pentru gazele naturale preluate, L. S.A. trebuie să achite suma de 53.389.419,75 RON, din care 48.390.064 RON pentru gazele din producţia internă curentă şi 4.999.354 RON pentru gazele naturale din import.

În baza contractului nr. x/2010, a fost emisă factura nr. x din 18 iunie 2010, în valoare totală de 53.389.420 RON, care a fost încasată integral în 27 august 2010 (raport de expertiză, obiectiv III.12).

III.1.6.53. La data de 19 iulie 2010 a fost perfectat contractul de tranzacţie nr. x/2010, semnat de aceleaşi persoane din cadrul celor două societăţi (mai puţin de C.), prin care, făcându-se trimitere la cele două acte de reglementare primară şi secundară, s-a constatat că, în luna iunie 2010, S.N.G.N. AX. S.A. a predat, iar L. S.A. a preluat cantitatea de 985.642,005 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 172.769,763 Mwh în amestec din care 145.126,601 Mwh din producţia internă curentă şi 27.643,162 Mwh gaze naturale din import; pentru capacitatea întreruptibilă 695.054,193 Mwh din producţia internă curentă şi 117.818,049 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă puse la dispoziţie suplimentar de S.N.G.N. AX. S.A. producătorilor din industria chimică în luna iunie 2010, la care se aplică o reducere k4 de 22 USD/mmc (2,10 USD/Mwh).

Preţul gazelor naturale a fost stabilit prin procesul-verbal nr. F887 din 19 iulie 2010, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 30 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 22 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne remiza k4) şi de 125,72 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

S-a mai menţionat că, pentru gazele naturale preluate, L. S.A. trebuie să achite suma de 44.970.936,69 RON, din care 40.851.779,36 RON pentru gazele din producţia internă curentă şi 4.119.157,33 RON pentru gazele naturale din import.

În baza convenţiei a fost emisă factura nr. x din 20 iulie 2010, în valoare totală de 44.970.937 RON, care a fost încasată în data de 27 septembrie 2010.

III.1.6.54. În mod similar, invocându-se Legea nr. 332/2009 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3/2010, prin contractul de tranzacţie nr. 64 din 23 august 2010, semnat de aceleaşi persoane din partea S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit că, în luna iulie 2010, această societate a predat, iar L. S.A. a preluat cantitatea de 840.263,034 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 162.704,613 Mwh în amestec din care 138.298,921 Mwh din producţia internă curentă şi 24.405,692 Mwh gaze naturale din import; pentru capacitatea întreruptibilă 619.989,797 Mwh din producţia internă curentă şi 57.568,442 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă puse la dispoziţie suplimentar de S.N.G.N. AX. S.A. producătorilor din industria chimică în luna iulie 2010, la care se aplică o reducere k4 de 22 USD/mmc (2,10 USD/Mwh).

În ceea ce priveşte preţul gazelor naturale, prin procesul-verbal nr. F1051 din 23 august 2010, anexat la contract, acesta a fost determinat ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 30 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 22 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne remiza k4) şi de 120,36 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

Totodată, s-a convenit ca, pentru gazele naturale preluate, L. S.A. să achite suma de 40.584.371,72 RON, din care 36.965.212,60 RON pentru gazele din producţia internă curentă şi 3.619.159,12 RON pentru gazele naturale din import.

Potrivit convenţiei, a fost emisă factura nr. x din 24 august 2010, în valoare totală de 40.584.372 RON, care a fost încasată în tranşe, ultima fiind plătită la 1 noiembrie 2010 (raport de expertiză financiar-contabilă, obiectiv III.12).

III.1.6.55. Prin contractul de tranzacţie nr. x/2010, semnat din partea S.N.G.N. AX. S.A. de H., împuternicit să semneze pentru directorul general JJ., de directorul economic J. şi de directorul departamentului vânzări gaze G., iar, din partea L. S.A. de directorul general JJJJJJ., de directorul economic KKKKKK. şi de consilier C., cele două părţi au stabilit predarea, respectiv preluarea, în luna august 2010, a cantităţii de 1.320.191,711 Mwh de gaze naturale destinate procesării în industria chimică, din care: pentru capacitatea fermă 162.704,616 Mwh în amestec din care 146.434,154 Mwh din producţia internă curentă şi 16.270,4622 Mwh gaze naturale din import; pentru capacitatea întreruptibilă 640.388,739 Mwh din producţia internă curentă, 31.472,916 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă puse la dispoziţie suplimentar de S.N.G.N. AX. S.A. producătorilor din industria chimică în luna august 2010, la care se aplică o reducere k4 de 22 USD/mmc (2,10 USD/Mwh), 188.837,493 Mwh gaze naturale din producţia internă, la care se aplică o reducere faţă de preţul reglementat de 12 USD/mmc (1,14 USD/Mwh), considerat la cursul comunicat de B.N.R. pentru data de 31 august 2010, şi 296.787,947 Mwh în amestec, din care 224.160,763 Mwh gaze naturale din producţia internă curentă livrate la preţ reglementat şi 72.627,184 Mwh din import.

Preţul gazelor naturale a fost stabilit prin procesul-verbal nr. F14884 din 20 septembrie 2010, anexat la contract, ca fiind de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 30 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 22 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu reducere de 12 USD/mmc - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne cu preţ reglementat - remiza k4), de 45,71 RON/Mwh (gaze interne - remiza k4) şi de 122,57 RON/Mwh (gaze de import cu remiza k3).

S-a mai menţionat că, pentru gazele naturale preluate, L. S.A. trebuie să achite suma de 72.767.987,05 RON, din care 59.342.700,11 RON pentru gazele din producţia internă curentă şi 13.425.286,94 RON pentru gazele naturale din import.

În baza contractului de tranzacţie nr. x/2010, a fost emisă factura nr. x din 22 septembrie 2010, în valoare totală de 72.767.987 RON, care a fost încasată integral la 25 noiembrie 2010.

Instanţa de fond a reţinut că potrivit constatărilor şi concluziilor raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară (obiectiv III.10), în perioada anilor 2006 - 2010, L. S.A. a beneficiat, la cumpărarea gazelor naturale, de acordarea unor discounturi comerciale din partea S.N.G.N. AX. S.A. în cuantum total de 282.630.330,49 RON, din care 8.375.591,43 RON în 2006, 1.978.626,41 RON în 2007, 63.796.032,31 RON în 2008, 101.366.432,01 RON în 2009 şi 107.113.648,33 RON în anul 2010.

În ceea ce priveşte structura reducerilor comerciale, aceasta a fost formată din toate cele 4 tipuri de discounturi (în 2006 şi 2007 - k1 şi k3; în 2008 şi 2010 - k3 şi k4; în 2009 - k1, k2, k3, k4), cuantumul de 282.630.330,49 RON reprezentând valoarea însumată a acestora (k1-7.977.341,76 RON; k2-1.903,72 RON; k3-9.501.370,33 RON; k4-265.149.714,68 RON).

Sub aspectul condiţiilor de acordare a respectivelor discounturi, experţii au subliniat că acestea sunt diferite pentru fiecare tip, respectiv k1 se atribuie în funcţie de cantitatea preluată; k2 pentru nivelul constant al consumului, reprezentând în perioada 1 ianuarie 2006 - 31 martie 2007 o reducere financiară, iar, ulterior, până în 31 decembrie 2010 acordându-se în situaţii de forţă majoră, în cazul reviziilor sau a reparaţiilor, în baza condiţiilor contractuale; k3 pentru alinierea la preţul A.N.R.E. trimestrial (gaze import); k4 pentru clienţii care deţin statutul de întreruptibilitate, respectiv întrunesc următoarele cerinţe: au un consum orar constant în intervalul octombrie - martie de minim 30.000 mc (din 2006 până în anul 2008), respectiv de minim 5000 mc (începând din 2008), au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună (începând din 13 mai 2008, conform Ordinului M.E.F. nr. 1418/2008), iar, în perioada iunie 2009 - octombrie 2010, furnizarea gazelor naturale se face doar din producţia internă.

Potrivit lucrării de specialitate (obiectiv III.4), în intervalul de timp ianuarie 2005 - iunie 2008, S.N.G.N. AX. S.A. a comercializat către L. S.A. o cantitate de 3.109.456 mmc de gaze naturale, iar în perioada iulie 2008 - decembrie 2010, o cantitate de 28.985.290,80 Mwh, valoarea totală a acestora fiind de 2.535.890.389,51 RON.

Astfel, a fost livrată în 2005 cantitatea de 997.612,55 mmc gaze naturale interne, gaze din import şi gaze noi din producţia internă, în valoare de 316.568.918,25 RON; în 2006 cantitatea de 1.071.688,78 mmc gaze naturale interne şi gaze din import, în sumă de 454.100.598,70 RON; în 2007 cantitatea de 545.806,37 mmc gaze naturale interne şi gaze din import, în valoare de 299.445.001,72 RON; în 2008 cantitatea de 494.348,53 mmc şi 2.711,387,90 Mwh gaze naturale interne şi gaze din import în sumă de 328.392.484,78 RON; în 2009 cantitatea de 10.852.285 Mwh gaze naturale interne şi gaze din import, în valoare de 463.390.604,95 RON, precum şi cantitatea de 1.649.965,91 Mwh gaze naturale interne şi gaze din import pentru S.C. XXXXXXX. S.R.L., în valoare de 56.921.583,35 RON; în 2010 cantitatea de 13.771.651,99 Mwh gaze naturale interne şi gaze din import, în sumă de 617.071.206,76 RON.

Din situaţia întocmită de experţii contabili pe baza înscrisurilor puse la dispoziţie de organul judiciar (obiectiv III.15), reiese că, la solicitarea S.N.G.N. AX. S.A., furnizarea gazelor naturale către L. S.A. a fost întreruptă de S.N.G.N. AY. S.A. în perioada ianuarie - februarie 2008, pentru un număr de 32 de zile, şi în intervalul ianuarie - februarie 2010, pentru 14 zile.

III.2. Premergător analizării temeiniciei acuzaţiilor aduse inculpaţilor, instanţa de fond a subliniat că, deşi apărările formulate de o parte dintre aceştia cu ocazia dezbaterilor au vizat inclusiv modul deficitar de expunere a situaţiei factuale în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, o asemenea chestiune excedează obiectului judecăţii, fiind tranşată definitiv în faza procedurii în camera preliminară prevăzută de art. 342 şi următoarele C. proc. pen., cu consecinţa imposibilităţii repunerii ei în discuţie în actuala etapă procesuală.

Tot cu titlu prealabil, instanţa de fond a arătat că, deşi inculpatul G. a decedat în cursul judecăţii (la data de 5 ianuarie 2021), astfel cum rezultă din extrasul pentru uz oficial din registrul stării civile (poziţia nr. 567 din 27 iulie 2021) eliberat de Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor Mediaş, iar dispoziţiile art. 18 C. proc. pen., referitoare la continuarea procesului penal, nu se referă şi la o atare ipoteză, a analizat şi temeinicia acuzaţiilor reţinute în sarcina acestuia, din moment ce a fost trimis în judecată pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. şi de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., considerându-se de către procuror că a fost una dintre persoanele care au constituit grupul infracţional organizat şi, totodată, autor al infracţiunii de delapidare, căci înfiinţarea asocierii infracţionale şi, după caz, comiterea faptei penale de către autor reprezintă una dintre condiţiile cerute cumulativ de codificarea penală pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 367 C. pen., în modalitatea sprijinirii (pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii B., D., E. şi F.) şi, respectiv, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în forma de participaţie penală a complicităţii (pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A.).

În acelaşi cadru preliminar, s-a constatat că, deşi inculpatul C. a arătat, în şedinţa publică din 21 septembrie 2022, că nu înţelege să se prevaleze de dispoziţiile art. 18 C. proc. pen., referitoare la continuarea procesului penal în caz de intervenire a prescripţiei răspunderii penale, solicitând, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., încetarea procesului penal pe acest motiv, totuşi, cu ocazia ultimului cuvânt, dar şi prin intermediul concluziilor scrise depuse la dosar, a invocat o serie de chestiuni privind fondul învinuirilor ce i-au fost aduse şi argumente în sprijinul nevinovăţiei sale, pe care a clamat-o vehement cu prilejul exercitării dreptului conferit de art. 389 C. proc. pen., împrejurare pe care instanţa de fond a asimilat-o situaţiei reglementate de prevederile procesual penale menţionate anterior (art. 18), apreciind că, în realitate, manifestarea de voinţă a acuzatului a fost aceea de a se proceda la analiza temeiniciei acuzaţiei formulate împotriva sa, prin continuarea procedurii judiciare, în vederea pronunţării unei soluţii de achitare.

Ca atare, considerând că şi în privinţa acestui inculpat sunt aplicabile dispoziţiile art. 18 C. proc. pen., instanţa de fond a analizat materialul probator administrat în cauză şi prin raportate la faptele ce i-au fost imputate de procuror.

III.2.1. În ceea ce priveşte infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, instanţa de fond a reţinut că, în conformitate cu dispoziţiile prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cele patru modalităţi de acţiune reprezintă variante alternative ale elementului material al laturii obiective a acesteia.

Potrivit art. 367 alin. (6) C. pen., prin grup infracţional organizat se înţelege acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Pentru existenţa grupului infracţional organizat trebuie îndeplinite, cumulativ, mai multe condiţii, şi anume ca acesta să fie constituit din trei sau mai multe persoane; să nu aibă caracter ocazional, ci o continuitate în timp şi să funcţioneze în mod coordonat; să fie înfiinţat pe baza unei înţelegeri, în care membrii să aibă roluri prestabilite şi reguli specifice unei unităţi structurate, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, ca, în cadrul asocierii, să existe o subordonare ierarhică fixată anticipat, o ierarhizare în rândul membrilor acestuia, iar rolul fiecăruia în comiterea infracţiunii scop să fie dinainte cunoscut.

Activitatea de iniţiere, ca modalitate alternativă a elementului material în conţinutul normei de incriminare, presupune nu doar concepţia, ideea de constituire a grupului, ci şi acţiuni de materializare a acesteia, prin efectuarea de acte menite să determine şi să pregătească organizarea unui astfel de grup, constând în contactarea altor persoane şi convingerea acestora de a intra în respectiva asociere, prezentarea mijloacelor de acţiune şi a scopului pentru care grupul urmează să funcţioneze, proiectarea structurii şi a rolului pe care fiecare persoană îl va îndeplini în cadrul viitoarei grupări, organizarea întrunirii de constituire etc.

Constituirea implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

În ceea ce priveşte aderarea la grupul infracţional organizat, aceasta se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri. Deşi nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune, însă, ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, în situaţia contrară neputându-se reţine respectiva variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

La rândul său, sprijinirea presupune furnizarea de asistenţă, ajutor, informaţii, sfaturi membrilor grupului infracţional organizat de către o persoană care nu face parte din acesta, putând consta în orice contribuţie de natură să înlesnească activitatea asocierii sau să ajute în orice mod la menţinerea existenţei acesteia, indiferent dacă susţinerea este de natură materială sau morală.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., în varianta iniţierii şi constituirii grupului, se comite numai cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în timp ce, în cazul persoanelor care aderă la asociere sau o sprijină este posibilă săvârşirea faptei şi cu intenţie indirectă.

III.2.1.a.) Instanţa de fond a constatat că, deşi inculpaţii A., C. şi G. au fost trimişi în judecată pentru constituirea unui grup infracţional organizat, iar primul şi pentru iniţierea lui, pe parcursul procedurii judiciare nu a fost administrat de către procuror sau la solicitarea sa niciun mijloc de probă din care să rezulte săvârşirea de către aceştia a unor acţiuni concrete care să se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., astfel cum aceste acţiuni au fost anterior definite, respectiv a unor activităţi desfăşurate de A. - anterior înfiinţării presupusei asocieri şi perioadei în care s-a arătat că ar fi fost comisă infracţiunea scop - pentru a pregăti şi organiza constituirea grupării (conceperea şi comunicarea ideii de a pune bazele asocierii, întâlniri cu ceilalţi doi inculpaţi pentru stabilirea rolurilor, a structurii, a modului de organizare şi operare, dar şi cu alte persoane pentru a le propune să intre în grup etc.), precum şi a unor acte întreprinse de cei trei acuzaţi pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun.

De asemenea, instanţa de fond a reţinut că, deşi iniţierea şi constituirea, ca variante alternative în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen., presupun, prin definiţie, o colaborare şi un consens neechivoc între anumite persoane, în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se asocia într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege, în speţă, din analiza ansamblului probator, nu a rezultat o asemenea înţelegere între participanţi, de natură să contureze săvârşirea infracţiunii în modalităţile normative reţinute de procuror. Dimpotrivă, atât inculpatul A., cât şi C. au declarat, cu ocazia audierii în faţa primei instanţe (în condiţiile în care, în cursul urmăririi penale, s-au prevalat de dreptul la tăcere), că în anul 2005 nu îl cunoşteau pe G. şi nici nu au discutat cu acesta, întâlnindu-l abia în anul 2008, respectiv 2007, susţineri ce nu au fost infirmate de niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Deşi inculpaţii A. şi C. sunt consideraţi organizatori ai aceluiaşi grup infracţional structurat, aceştia nu îl cunoşteau pe inculpatul G. în perioada în care se susţine că au fost puse bazele grupului infracţional, situaţie în care, în lipsa altor elemente care să demonstreze contrariul, orice comuniune de idei între toţi cei trei acuzaţi şi de transpunere în practică prin pregătirea şi constituirea unei asocieri în scopul comiterii de infracţiuni, instanţa de fond a apreciat că nu poate fi reţinută.

Totodată, cu toate că procurorul, pentru a demonstra îndeplinirea, în cauză, a tuturor caracteristicilor ce definesc grupul infracţional organizat, astfel cum sunt menţionate în art. 367 alin. (6) C. pen., a făcut referire la structura determinată a asocierii, organizată, în opinia sa, "pe paliere de comandă şi uneori de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză", prima instanţă a constatat că acesta a avut în vedere, pentru a ajunge la o astfel de concluzie, şi persoane care fie nu au făcut niciodată parte din grup, întrucât, potrivit parchetului, nu au aderat la acesta, ci doar l-ar fi sprijinit, aşa încât nu se puteau integra în "structura" lui (D., B., E., F.), fie nu au fost deferite judecăţii pentru comiterea unei atare infracţiuni, dispunându-se faţă de ele soluţii de clasare, astfel încât nu pot face obiectul cercetării penale în cauză pentru a se verifica justeţea susţinerilor acuzării (KK., JJ., II.).

Astfel, s-a constatat că organizarea concepută de acuzare este una pur teoretică şi creată în mod artificial, cu atât mai mult cu cât aceasta corespunde, practic, ierarhiei existente, în perioada de referinţă, la nivelul L. S.A. (în fruntea căreia se afla A. în calitate de preşedinte şi acţionar majoritar), dar şi al Ministerului Economiei şi S.N.G.N. AX. S.A., societate aflată sub autoritatea instituţiei publice menţionate, fără a se ţine seama de faptul că exercitarea atribuţiilor funcţiei publice de către persoane care acţionează, în virtutea unor proceduri prestabilite, în mod coordonat cu alţi funcţionari angajaţi în aceeaşi entitate sau în alta care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea primei, constituie, de principiu, expresia firească a modului de organizare şi funcţionare a respectivelor entităţi juridice. Subordonarea inerentă structurii organizatorice existente în astfel de instituţii sau societăţi de stat are o bază normativă, derivând din lege sau din regulamente ori organigrame (în speţă, H.G. nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor; H.G. nr. 1720/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei; H.G. nr. 1634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; H.G. nr. 575/2001 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "AX."; Regulamentul de organizare şi funcţionare a S.N.G.N. AX. S.A.), iar nu din hotărârea individuală a funcţionarilor angajaţi, după cum rolurile "asumate" în fluxurile decizionale desfăşurate în aceste entităţi au fost, deopotrivă, prestabilite prin acte normative, astfel că nu poate fi acceptată o echivalare automată a unei asemenea structuri şi a modului de acţiune al personalului implicat cu cea specifică unei grupări infracţionale organizate, aşa cum a procedat, în speţă, procurorul.

Cu alte cuvinte, structura determinată şi rolurile prestabilite avute în vedere pentru a se acţiona în mod coordonat trebuie să fie proprii grupului infracţional organizat, nefiind, de regulă, posibil ca acestea să fie asimilate cadrului organizatoric existent la nivelul unor instituţii/autorităţi publice sau societăţi de stat ori private şi, respectiv, atribuţiilor de serviciu sau responsabilităţilor ce revin diferitelor persoane potrivit funcţiilor deţinute în ierarhia existentă în interiorul unor asemenea entităţi juridice.

În plus, instanţa de fond a reţinut că, deşi parchetul a susţinut că membrii asocierii, cu ocazia constituirii acesteia, ar fi convenit "aplicarea unei strategii pe termen lung" pentru a obţine, pentru L. S.A., o cantitate de gaze naturale de la partea civilă fără ca, în fapt, să fie plătite, sub disimularea acordării unor discounturi, precum şi achiziţionarea de gaze naturale doar din producţia internă, care erau mai ieftine, eludând, astfel, dispoziţiile legale care prevedeau comercializarea lor în amestec, nu există la dosar niciun mijloc de probă (legal administrat) care să ateste o astfel de întâlnire a celor trei acuzaţi în perioada februarie - martie 2005 sau ulterior şi în care să se fi discutat asemenea aspecte, fiind simple speculaţii ale procurorului, nesusţinute din punct de vedere probator. Mai mult, din concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară, reiese că, în intervalul 2005 - 2010, S.N.G.N. AX. S.A. a comercializat către L. S.A. atât gaze naturale interne, cât şi gaze din import şi gaze noi din producţia internă (obiectiv III.4).

De asemenea, s-a reţinut că în cauză nu există nicio dovadă că inculpatul A. "ar fi procedat la stabilirea modalităţii de punere în aplicare a planului infracţional şi a atribuţiilor fiecăruia dintre membri", astfel cum s-a mai arătat în rechizitoriu, susţinându-se că rolul stabilit pentru C. a fost acela de "liant între persoanele de la vârful grupului şi ceilalţi membri, acesta mediind comunicarea între coinculpaţi", prin transmiterea deciziilor luate de lider, în timp ce G. a fost "sursa de informare/persoana de contact" din interiorul părţii civile cu ajutorul căreia s-a putut realiza infracţiunea scop, acesta purtând numeroase discuţii, chiar informale, cu reprezentanţii L. S.A. (A., C., D.), prin care s-au stabilit modalităţile de comitere a acţiunilor ilicite, pe care le-a transmis, ulterior, celorlalţi angajaţi ai S.N.G.N. AX. S.A. Pentru a demonstra o parte dintre aceste acţiuni imputate inculpaţilor şi, implicit, existenţa anumitor roluri prestabilite, acuzarea a făcut trimitere, în cuprinsul actului de sesizare, la transcrierile unor convorbiri telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, însă, prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, dată în contestaţiile exercitate în procedura de cameră preliminară, acestea au fost excluse în baza deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2020, nemaifiind identificate de instanţă şi nici indicate de procuror alte mijloace de probă, legal administrate, care să confirme susţinerile parchetului referitoare la fixarea anticipată şi îndeplinirea de către acuzaţi a anumitor atribuţii prestabilite şi a unor reguli specifice unei grupări structurate.

Considerând că, în cauză, nu rezultă şi nu s-a dovedit comiterea de către inculpaţii A., C. şi G. a unor acţiuni ce pot fi subsumate iniţierii şi/sau constituirii, ca modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., după cum nu s-a demonstrat întrunirea cumulativă a tuturor elementelor specifice grupului infracţional organizat, astfel cum sunt definite de alin. (6) al aceluiaşi text de lege, instanţa de fond a constatat că faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată nu există, fiind incident în privinţa lor cazul de împiedicare a exercitării în continuare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Deşi în cuprinsul rechizitoriului, în cazul fiecărui inculpat, sunt prezentate o serie de activităţi ce se consideră de către acuzare că demonstrează iniţierea de către A. şi constituirea împreună cu C. şi G. a grupării infracţionale, instanţa de fond a constatat, pe lângă faptul că unele dintre ele nu sunt dovedite, şi împrejurarea că acestea nu se circumscriu variantelor normative ale infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, din moment ce nu fac dovada existenţei unor demersuri din partea primului pentru pregătirea şi organizarea constituirii asocierii şi nici a unor acţiuni comune ale celor trei acuzaţi pentru înfiinţarea propriu-zisă a acesteia în vederea realizării scopului infracţional comun. Deopotrivă, prima instanţă a reţinut că acţiunile indicate de procuror nu au putut fi valorificate nici ca acte de sprijinire a funcţionării grupării, pe parcursul derulării activităţii acesteia, din moment ce, în cauză, nu s-a dovedit constituirea unei asemenea asocieri, deci, implicit, nici existenţa acesteia, neputând fi ajutată o structură care, în fapt, nu s-a demonstrat că a fost înfiinţată.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., s-a susţinut că acesta a iniţiat şi coordonat, atât direct, cât şi indirect, prin intermediul inculpaţilor C. şi D., negocierile cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (în special cu inculpatul G.) privind eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de L. S.A.; a participat la unele şedinţe ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei (în perioada în care miniştri ai economiei au fost KK. şi inculpatul B.), ocazie cu care a insistat pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional, în sensul obţinerii unor discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, al continuării acestei politici, al eşalonării şi reeşalonării datoriilor; şi-a exercitat influenţa şi a avut mai multe discuţii şi întâlniri neoficiale cu ministrul economiei B., pentru a ajuta la realizarea scopului infracţional prin elaborarea memorandumurilor şi susţinerea lor pentru aprobare în Guvern; a exercitat influenţe la nivelul Ministerului Economiei pentru a determina factorii decizionali să emită ordine, memorandumuri şi ordonanţe de urgenţă; a influenţat numirile unor persoane obediente în funcţii de conducere la S.N.G.N. AX. S.A. şi a contribuit la înlăturarea/schimbarea din funcţii a unor persoane care nu au aderat/sprijinit grupul infracţional organizat sau chiar s-au opus realizării scopului acestuia; a negociat preţul gazelor naturale şi s-a implicat activ şi în politica de marketing a părţii civile, în sensul că îi dădea indicaţii lui G. ca partea civilă să cumpere gaze naturale de la un alt furnizor şi să le revândă L. S.A. la preţul impus/dictat de el, în condiţiile în care partea civilă era producătoare de gaze şi avea la acel moment un stoc; a avut mai multe discuţii telefonice şi întâlniri private cu caracter informal cu persoane din conducerea A.N.R.E. (printre care LL., MM., NN.), ocazie cu care a solicitat soluţionarea litigiilor apărute între L. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A. legate de statutul de consumator întreruptibil, neplata în termen a datoriilor scadente şi stabilirea componenţei coşului de gaze în sensul obţinerii de gaze doar din producţia internă; a purtat numeroase discuţii şi a avut întâlniri cu oameni politici ce au deţinut funcţii la nivel central şi local, pentru ca grupul infracţional organizat să-şi atingă scopul, spre exemplu, cu martorul OO., căruia i-a solicitat ca, în schimbul promisiunii de finanţare a campaniilor electorale ale PP., să-l susţină pentru numirile în funcţiile de conducere ale Ministerului Economiei, S.N.T.G.N. AY. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A., precum şi cu martorul QQ., căruia i-a solicitat intervenţii la nivelul Ministerului Agriculturii pentru a putea comercializa pe piaţa internă îngrăşămintele chimice obţinute ca urmare a livrării gazelor naturale către cele şase combinate chimice în temeiul contractelor de procesare.

Referitor la inculpatul C., s-a arătat că, în calitate de administrator al L. S.A., a reprezentat persoana juridică inculpată în negocierile cu reprezentanţii S.N.G.N. AX. S.A. privind încheierea contractelor de livrare a gazelor naturale, de tranzacţie şi de eşalonare/reeşalonare a datoriilor restante înregistrate către societatea de stat, precum şi faptul că a participat la unele şedinţe ale Consiliului de Administraţie al părţii civile, dar şi la unele întâlniri din cadrul Ministerului Economiei, în care a urmărit realizarea scopul grupului infracţional în sensul obţinerii unor discounturi la livrarea de gaze naturale şi a continuării acestei politici de acordare a reducerilor comerciale.

În legătură cu presupusa implicare a inculpatului A. în negocierea preţului gazelor naturale şi în politica de marketing a părţii civile, prin solicitări adresate lui G. ca aceasta să cumpere gaze naturale de la un alt furnizor şi să le revândă L. S.A. la preţul impus de el, se constată că efectuarea unor asemenea demersuri (în dovedirea cărora acuzarea a invocat convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, ce au fost, ulterior, excluse de instanţă) nu a fost atestată de materialul probator administrat în cauză, după cum nu s-a dovedit nici intervenţia acuzatului pentru numirea unor persoane obediente în funcţii de conducere la S.N.G.N. AX. S.A. şi înlăturarea din atare funcţii a unor angajaţi ostili relaţiei comerciale cu L. S.A., singura depoziţie în acest din urmă sens fiind cea a martorei UUUU. (cu referire la schimbarea martorului TTTT. din funcţia de director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A. şi numirea, temporară, în aceeaşi funcţie a inculpatului G.) care, însă, nefiind confirmată de nicio altă declaraţie, nu poate fi valorificată sub aspect probator.

De menţionat, totodată, sunt depoziţiile martorilor XXXXXX., CCCCCCC., EEEEEEE., UUUUUU., care, deşi au confirmat prezenţa inculpatului A. la negocierea unor contracte de furnizare a gazelor naturale, precum şi la anumite întâlniri - ţinute fie la sediul L. S.A., fie la cel al S.N.G.N. AX. S.A. - la care se discutau aspecte comerciale, au subliniat că acestea au vizat fie cantitatea de gaze naturale contractate, fie anularea/reducerea penalităţilor, fie achitarea datoriilor, fără a fi, deci, abordată chestiunea preţului gazelor şi a reducerilor comerciale, care, aşa cum a menţionat chiar acuzatul în declaraţia sa din 8 iunie 2022, "nu au constituit obiect de negociere. (…) Aceste preţuri care includeau şi reducerile (…) erau stabilite printr-o hotărâre A.G.A. la începutul anului, iar nicio persoană din cadrul AX. nu putea să intervină şi să schimbe aceste preţuri". În acelaşi sens este şi declaraţia inculpatului C. (din 3 iunie 2022) care, menţionând că l-a însoţit pe A. la o întâlnire cu conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., la care s-au purtat tratative pe tema asigurării volumului necesar de gaze naturale, a subliniat că "nu s-a discutat nici măcar tangenţial despre preţul gazelor naturale, respectiv despre acordarea de reduceri, pentru că acestea nu au format niciodată obiectul negocierilor, fiind stabilite de A.G.A. şi C.A. S.N.G.N. AX. S.A.".

Referitor la preocuparea inculpatului A. cu privire la derularea unor negocieri cu reprezentanţii S.N.G.N. AX. S.A. pentru eşalonarea/reeşalonarea datoriilor restante înregistrate de L. S.A., dovedită de înscrisurile ataşate în vol. 100 şi 105 d.u.p., unele semnate chiar de acesta sau de C., la reprezentarea de către cel din urmă a persoanei juridice inculpate în raporturile contractuale cu partea civilă (confirmată de martorii XXXXXX., ZZZZZZ., YYYYYY., CCCCCCC., EEEEEEE., UUUUUU., JJJJJJ., KKKKKK. şi de înscrisurile semnate de inculpat), precum şi la participarea celor doi acuzaţi, alături de alţi reprezentanţi ai societăţilor de profil şi ai patronatelor şi sindicatelor, la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei (pe timpul mandatelor miniştrilor KK. şi B.) care au avut ca temă de discuţie, uneori chiar în prezenţa miniştrilor de resort, adoptarea unor măsuri pentru continuarea activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice şi acordarea de reduceri comerciale la achiziţia de gaze naturale (participare recunoscută de inculpaţi şi confirmată de martorii IIIIII., HHHHH., FFFFFF., HHHHHH., LLLLLL., ZZZZZ., RRRRRR., NNNNN., precum şi de inculpata F.), instanţa constată, contrar aprecierii parchetului, că aceste demersuri se circumscriu cadrului firesc de desfăşurare a activităţii comerciale a societăţii al cărei preşedinte şi acţionar majoritar era inculpatul A. şi de continuare a relaţiei de afaceri cu S.N.G.N. AX. S.A., mai ales în contextul economic şi social din acea perioadă, când se resimţeau deja consecinţele negative ale crizei economico-financiare mondiale (2008), ce s-au acutizat, la nivel naţional, în perioada 2009-2010.

Deopotrivă, în aceleaşi coordonate se plasează şi participarea inculpatului A. la şedinţa Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. din 31 mai 2007, precum şi a acestuia împreună cu inculpatul C. la şedinţa aceluiaşi organ colegial din 15 aprilie 2008, participare ce rezultă din conţinutul proceselor-verbale ale acelor şedinţe, dar şi din cuprinsul declaraţiilor inculpaţilor F. şi H. şi al depoziţiilor martorilor UUUU., UUUUU., UUUUUU., VVVVV., HHHHHH., LLLLLL., nefiind negată nici de acuzaţi, ocazie cu care au fost dezbătute aspecte privind eşalonarea datoriilor, reducerea penalităţilor, continuarea furnizării de gaze naturale către L. S.A. şi acordarea reducerilor comerciale, căci, aşa cum reiese din actele dosarului, soluţii identice au fost adoptate şi de reprezentanţii altor societăţi care achiziţionau gaze naturale de la partea civilă, în vederea concilierii unor neînţelegeri şi continuării relaţiilor comerciale dintre părţi. În acest sens, este de menţionat martora EEEEEE., director comercial în cadrul S.C. TTTTTTT. S.A. în anii 2005 - 2010, care, deopotrivă, a participat la o şedinţă a C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. în care s-a discutat despre datoriile restante ale societăţii al cărei angajat era, urmare a deciziilor luate cu acel prilej TTTTTTT. reuşind perfectarea unei convenţii de eşalonare la plată a debitelor pe care le avea faţă de partea civilă, cu consecinţa reluării relaţiei comerciale cu aceasta şi a obţinerii de discounturi la achiziţionarea gazelor naturale.

În ceea ce priveşte susţinerea parchetului în legătură cu influenţa exercitată de inculpatul A. la nivelul Ministerului Economiei şi, în special, asupra ministrului B. pentru a sprijini realizarea scopului infracţional, prin elaborarea memorandumurilor şi prezentarea lor spre aprobare în Guvern, se constată că, deşi materialul probator demonstrează, cu certitudine, existenţa mai multor întâlniri private între cei doi în perioada 2008 - 2010, dintre care cel puţin una chiar în incinta instituţiei publice menţionate şi două la sediul partidului politic din care făcea parte, la acel moment, inculpatul B. [relevante în acest sens fiind declaraţiile celor doi acuzaţi şi transcrierea unor SMS-uri interceptate şi înregistrate în 30.08.2010, orele 20^51:03 şi 23^17:04, în care B. îi transmite lui A. "La 23, în spate", iar, ulterior, "La 24" ], în cauză nu există nicio dovadă referitoare la conţinutul discuţiilor ce au avut loc la minister, iar în privinţa celorlalte două, singurele mijloace de probă sunt chiar declaraţiile acuzaţilor, concordante sub acest aspect (în sensul abordării posibilităţii construirii de către A. a unui complex energetic la Făgăraş şi a intrării acestuia într-un parteneriat cu S.N.G.N. AX. S.A.), situaţie în care instanţa de fond a apreciat că nu se poate reţine teza avansată de procuror cu privire la realizarea unor demersuri de către primul inculpat pentru a-l determina pe cel din urmă să faciliteze elaborarea unor acte ministeriale prin care să favorizeze obţinerea de către L. S.A. a unor reduceri comerciale la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., fiind o simplă supoziţie a acuzării, ce nu îşi găseşte corespondent în probele dosarului.

Deşi inculpatul B. a negat constant, în tot cursul procesului penal, faptul că ar fi avut, în intervalul 2008 - 2010, vreo întâlnire personală, bilaterală, la sediul Ministerului Economiei, cu A., această împrejurare a fost confirmată atât de cel din urmă, cu ocazia audierii sale de către instanţa de fond (declaraţia din 8 iunie 2022), şi de inculpata F. (declaraţii din 26 martie 2012 şi 18 mai 2022), cât şi de martorii RRRRR. (consilier la cabinetul ministrului), OOOOO. (secretar general adjunct/secretar general al Ministerului Economiei în perioada 1999 - noiembrie 2010) şi IIIIII. (preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada ianuarie - august 2009), însă niciuna dintre persoanele audiate nu a furnizat informaţii cu privire la tema de discuţie abordată, aşa încât susţinerile procurorului privind o eventuală influenţă exercitată de A. asupra ministrului B. în vederea emiterii memorandumurilor şi prezentării lor în Guvern, spre aprobare, nu pot fi reţinute de instanţă, nefiind dovedite de ansamblul probator al cauzei.

Aceeaşi concluzie se impune şi cu privire la conţinutul discuţiilor purtate de inculpatul A. cu martorii LL. şi MM., care au ocupat, în mod succesiv, funcţia de preşedinte al A.N.R.E. în perioada 2007 - iulie 2010, precum şi cu martorii OO. (preşedinte al Organizaţiei PP. Brăila) şi QQ. (în perioada 2008 - 2012, preşedinte al Organizaţiei PP. Bacău şi deputat în Parlamentul României), având în vedere că, urmare a excluderii, prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, conform celor statuate prin decizia Curţii Constituţionale nr. 55 din 4 februarie 2020, singurele mijloace de probă ce au putut fi valorificate sub acest aspect fiind declaraţiile inculpatului şi cele ale martorilor menţionaţi.

Or, coroborând declaraţia inculpatului A. din faza cercetării judecătoreşti (în condiţiile în care în cursul urmăririi penale s-a prevalat de dreptul la tăcere) cu cele ale martorilor LL. (din 31 ianuarie 2017) şi MM. (din 2 februarie 2017 şi 11 februarie 2022), s-a constatat că, în perioada în care cei doi au ocupat funcţia de preşedinte al A.N.R.E., au abordat, în cadrul discuţiilor purtate cu acuzatul doar chestiuni legate de componenţa coşului de gaze, fără a vorbi pe tema divergenţei sau a procedurii de mediere dintre L. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A. aflate pe rolul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. Aşadar, în cauză, nu s-a dovedit existenţa unor întâlniri private cu caracter informal între acuzat şi cei doi martori în cadrul cărora primul să le fi solicitat celor din urmă soluţionarea, în favoarea L. S.A., a litigiilor avute cu S.N.G.N. AX. S.A. legate de statutul de consumator întreruptibil, neplata în termen a datoriilor scadente şi obţinerea de gaze doar din producţia internă, motiv pentru care alegaţiile acuzării în acest sens nu au putut fi avute în vedere de instanţa de fond.

De asemenea, prima instanţă nu a valorificat nici depoziţiile martorului OO. (din 6 decembrie 2016 şi 11 martie 2022), în care a arătat că inculpatul A. i-ar fi sugerat să facă propuneri la nivel de partid pentru numirea unor persoane la conducerea S.N.G.N. AX. S.A. şi S.N.T.G.N. AY. S.A. şi să iniţieze o hotărâre de guvern pe tema acordării de subvenţii agricultorilor sub formă de îngrăşăminte chimice, întrucât cel din urmă nu a recunoscut purtarea vreunei discuţii cu un atare conţinut, iar declaraţiile martorului nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă, constatând, totodată, caracterul neîntemeiat al acuzaţiei referitoare la solicitarea adresată martorului QQ. de a face intervenţii la Ministerul Agriculturii pentru ca L. S.A. să livreze pe piaţa internă îngrăşăminte chimice, din moment ce nu a fost susţinută de niciuna dintre persoanele implicate sau de vreo altă dovadă administrată în cauză.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., s-a menţionat, în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, că acesta a reprezentat interesele L. S.A., acţionând cu intenţie împotriva celor ale părţii civile, sens în care a întreprins toate acţiunile, chiar ilicite, pentru a se realiza infracţiunea scop ce a avut ca rezultat livrarea, în mod repetat, de gaze naturale prin acordarea de discounturi, semnând, ca reprezentant al S.N.G.N. AX. S.A., un număr de 51 de contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu inculpata persoană juridică; i-a consiliat pe A., C. şi D. cu privire la întocmirea unor documente sau strategii ce trebuiau adoptate în relaţiile comerciale cu S.N.G.N. AX. S.A. în vederea realizării scopului asumat de grupul infracţional organizat, urmărind obţinerea, cu influenţa celor din urmă inculpaţi, a funcţiei de director al părţii civile; a emis, în cursul anului 2008, facturi fiscale în numele S.N.G.N. AX. S.A. către beneficiarul L. S.A., ce conţineau discounturi acordate retroactiv (respectiv, s-au livrat gaze naturale în considerarea unui preţ practicat de partea civilă la 01 februarie 2008, iar, după introducerea unui discount de 40 USD/mmc de la 1 martie 2008, facturile fiscale pentru luna februarie 2008 au inclus acel discount mărit); a reprezentat partea civilă adoptând o poziţie de inferioritate şi obedienţă în negocierile cu reprezentanţii L. S.A. privind încheierea contractelor de livrare a gazelor naturale, de tranzacţie şi de eşalonare/reeşalonare a datoriilor înregistrate de cea din urmă societate; a participat la şedinţele Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei, unde a urmărit realizarea scopului grupului infracţional, în sensul obţinerii unor discounturi comerciale la livrarea de gaze naturale către L. S.A. şi a continuării acestei politici, deşi beneficiarul nu îndeplinea condiţiile de acordare a acestora.

Principala acuzaţie adusă inculpatului şi căreia îi sunt subsumate, practic, şi celelalte acţiuni reţinute în sarcina sa, constă în aceea că, în cadrul raporturilor comerciale cu L. S.A., ar fi sustinut interesele celei din urmă societăţi, în detrimentul celor ale S.N.G.N. AX. S.A., al cărei angajat era în calitate de director de marketing/director comercial, constatându-se, însă, pe baza materialului probator invocat de parchet (procese-verbale ale şedinţelor C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., convorbiri telefonice, depoziţii martori), că toate activităţile ce i-au fost imputate au fost plasate în timp începând cu anul 2007, situaţie în care, deşi dovedite parţial, este exclusă o echivalare a acestora cu orice acte de participare, de contribuţie, a lui G., în consens cu inculpaţii A. şi C., la săvârşirea unor acţiuni comune, în perioada februarie - martie 2005, pentru a înfiinţa, a pune bazele, unui prezumtiv grup infracţional organizat, în vederea comiterii infracţiunii de delapidare. Totodată, demersurile inculpatului G., reţinute de parchet, nu au putut fi asimilate nici unor acte de sprijinire a funcţionării grupării, atâta timp cât, în cauză, nu s-a dovedit înfiinţarea acesteia prin eforturile comune ale celor trei acuzaţi.

Astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că materialul probator administrat în cauză dovedeşte, dincolo de orice îndoială rezonabilă, atitudinea manifestată de inculpatul G., în intervalul 2007 - 2010, inclusiv cu ocazia participării sale la şedinţele Consiliului de Administraţie al părţii civile, în sensul promovării intereselor private ale L. S.A., în defavoarea intereselor altor beneficiari ai S.N.G.N. AX. S.A. sau chiar a celei din urmă societăţi, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză fiind concordante sub acest aspect. Ilustrativă în privinţa comportamentului adoptat de inculpat în relaţia cu L. S.A. este declaraţia martorei UUUU. (membru al Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008, şi preşedinte al C.A în intervalul aprilie 2007 - decembrie 2008), declaraţiile martorilor VVVVV. (membru C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 2001 - 21 iulie 2008; filele x d.u.p.; filele x vol. 4, respectiv vol. 5 d.i.), UUUUUU., FFFFFF. (membru C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 2007 - 2009; filele x d.u.p.; filele x vol. 4, respectiv vol. 5 d.i.), coroborându-se, totodată, cu cele ale martorilor VV., ZZZZ., CCCCCCC., LLLLLL., VVVV. (membru C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada vara 2008 - ianuarie 2009; filele x d.u.p.; filele x vol. 5, respectiv vol. 6 d.i.), precum şi menţiunile din cuprinsul proceselor-verbale ale şedinţelor C.A al S.N.G.N. AX. S.A. din 27 aprilie 2007, 4 noiembrie 2008 şi 9 decembrie 2008. De asemenea, în exercitarea aceleiaşi atitudini favorizante faţă de L. S.A., inculpatul a emis, în cursul anului 2008, anumite facturi fiscale în numele S.N.G.N. AX. S.A. către prima societate, care prevedeau discounturi acordate retroactiv (ce au fost anulate, ulterior, de Consiliul de Administraţie), fapt ce a condus la sancţionarea disciplinară a acestuia, astfel cum reiese atât din înscrisurile ataşate la dosar, cât şi din depoziţiile martorilor UUUU., UUUUUU., TTTT. şi declaraţia din 26 martie 2012 a inculpatei F., menţinută în faţa instanţei la 18 mai 2022.

Cu referire la susţinerile procurorului privind "poziţia de inferioritate şi obedienţă în negocierile cu reprezentanţii L. S.A." ce ar fi fost adoptată de inculpat cu ocazia încheierii contractelor de livrare a gazelor naturale, de tranzacţie şi de eşalonare/reeşalonare a datoriilor, precum şi activitatea de consiliere pe care ar fi prestat-o acesta faţă de A., C. şi D. în legătură cu "întocmirea unor documente sau strategii ce trebuiau adoptate în relaţiile comerciale cu S.N.G.N. AX. S.A.", s-a constatat că, în condiţiile excluderii, prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991, invocate în probaţiune de acuzare, nu au fost identificate alte mijloace de probă care să ateste realitatea menţiunilor din cuprinsul rechizitoriului, motiv pentru care nu au putut fi reţinute de instanţa de fond.

Ca atare, s-a constatat că, deşi ansamblul probator al cauzei a dovedit fără dubiu comportamentul manifestat de inculpatul G., în intervalul 2007 - 2010, în sensul promovării intereselor private ale L. S.A. în detrimentul S.N.G.N. AX. S.A., respectiva conduită nu prezintă aptitudinea de a demonstra participarea lui la constituirea vreunui grup infracţional organizat, atâta timp cât este ulterioară perioadei reţinute de acuzare pentru înfiinţarea asocierii (februarie - martie 2005) şi nu atestă existenţa unei colaborări şi a unui consens neechivoc între acesta şi inculpaţii A. şi C. în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se asocia într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege.

III.2.1.b.) Inculpaţii B., D., E. şi F. au fost trimişi în judecată pentru comiterea aceleiaşi infracţiuni prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., însă în varianta normativă a sprijinirii, reţinându-se, în esenţă, că, în diferite intervale de timp din perioada iulie 2007 - decembrie 2010, au ajutat grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A., care a avut ca scop delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal de aceasta, prin acordarea, în mod ilicit, de discount-uri comerciale la care persoana juridică L. S.A. nu era îndrituită, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele la nivel ministerial.

Prin sprijinirea unui grup infracţional organizat se înţelege orice ajutor (furnizarea de asistenţă, informaţii, sfaturi etc.), dat sub orice formă unei astfel de asocieri şi pe tot parcursul existenţei sale, pentru a înlesni sau a asigura menţinerea acesteia sau desfăşurarea activităţii grupării.

Aşadar, în această modalitate de săvârşire, infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. presupune un grup infracţional organizat deja existent, constituit, deoarece nu se poate vorbi de sprijinirea unui astfel de grup care nu a fost înfiinţat încă.

Or, instanţa de fond a apreciat că, în contextul în care, în cauză, materialul probator administrat nu a dovedit comiterea de către inculpaţii A., C. şi G. a unor acţiuni ce pot fi subsumate iniţierii şi/sau constituirii unui grup infracţional organizat, ca variante alternative ale elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., după cum nu a demonstrat nici întrunirea cumulativă a tuturor elementelor specifice unei astfel de grupări, aşa cum sunt definite de alin. (6) al aceluiaşi text de lege, faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată nu există, fiind aplicabile, în privinţa lor, dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Ca atare, nefiind dovedită constituirea grupului infracţional organizat, nu pot exista, în mod obiectiv, nici acte de sprijinire a acestuia din partea inculpaţilor B., D., E. şi F., fiind incident şi în situaţia lor cazul de împiedicare a exercitării în continuare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Având în vedere, însă, că, în cuprinsul rechizitoriului, în cazul fiecărui acuzat sunt prezentate o serie de activităţi considerate de parchet că demonstrează sprijinirea de către inculpaţi a prezumtivei grupări infracţionale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, procedând la examinarea lor concretă, a constatat, pe lângă faptul că unele dintre ele nu sunt dovedite, şi împrejurarea că acestea nu pot fi circumscrise variantei normative a infracţiunii cu care a fost sesizată instanţa, neputând constitui un ajutor în sensul legii penale, cu consecinţe şi în ceea ce priveşte întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale complicităţii ori, după caz, ale participaţiei improprii la complicitate, din moment ce procurorul, realizând o suprapunere a conţinutului celor două infracţiuni pentru care a dispus trimiterea în judecată [cea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. şi cea reglementată de art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen.], a apreciat că acţiunile imputate acuzaţilor se integrează atât în tiparul normei de incriminare a sprijinirii unui grup infracţional organizat, cât şi în definiţia legală a delapidării în forma complicităţii sau, după caz, a participaţiei improprii la complicitate.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., s-a susţinut, în esenţă, că, începând din anul 2008, acesta a ajutat L. S.A., societate la care era angajat în funcţia de consilier pe aspecte de energie, pentru realizarea scopului grupului infracţional, prin asigurarea consultanţei tehnice de specialitate pe probleme de gaze naturale şi a legăturii dintre A. şi persoane din conducerea Ministerului Economiei (unde a îndeplinit funcţia de secretar de stat) şi din cadrul părţii civile (ce s-a aflat tot în subordinea Ministerului Economiei), în vederea delapidării S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea de discounturi la care prima societate nu era îndrituită, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial; începând din anul 2008, inculpatul a negociat încheierea contractelor de vânzare a gazelor naturale cu acordarea discounturilor în favoarea L. S.A., folosind numere de telefon aparţinând acestei societăţi; a adus la cunoştinţa inculpatului A. momentele când întâmpinau dificultăţi în continuarea livrării gazelor naturale cu acordarea discounturilor, deoarece, în concret, la data respectivă nu ar fi fost întrunite cumulativ condiţiile inserate în actele ministeriale; era informat de F. în legătură cu evoluţia elaborării unor acte ministeriale care se refereau la L. S.A.

Referitor la presupusa implicare a inculpatului D. în asigurarea legăturii dintre A. şi persoane din conducerea Ministerului Economiei şi din cadrul părţii civile, în vederea obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate pe piaţa liberă, şi la negocierea, începând din anul 2008, a contractelor de vânzare a gazelor naturale cu acordarea discounturilor în favoarea L. S.A. (în dovedirea cărora acuzarea a invocat convorbiri telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională, ce au fost, ulterior, excluse de instanţă, în temeiul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 4 februarie 2020), s-a constatat că efectuarea unor asemenea demersuri nu a fost atestată de materialul probator administrat în cauză, fiind negată inclusiv de acuzat în cursul urmăririi penale (declaraţia din 22 martie 2012, filele x d.u.p.), după cum nu s-a dovedit nici primirea unor informaţii de la F. în legătură cu evoluţia elaborării unor acte ministeriale ce priveau această societate, singurele declaraţii ce antamează, tangenţial, cel din urmă aspect fiind cele aparţinând celor doi inculpaţi şi depoziţiile martorului VV., toţi arătând în mod concordant că discuţiile purtate cu ocazia vizitelor făcute la biroul inculpatului D. s-au limitat la chestiuni personale şi nu au privit relaţia comercială dintre partea civilă şi inculpata persoană juridică, precum şi depoziţiile martorei RRRRR., care a menţionat că o singură dată l-a văzut pe acuzat în biroul secretarului general adjunct al Ministerului Economiei, însă nu a oferit detalii în legătură cu subiectul discuţiei dintre ei.

Totodată, martorii KKKKK., IIIII., OOOOO., JJJJJ. au arătat că nu l-au văzut niciodată pe inculpatul D. la sediul Ministerului Economiei sau l-au observat doar în spaţiul destinat O.P.S.P.I., iar martorii EEEEEEE., UUUUUU., JJJJJJ. au menţionat că inculpatul D. a participat la şedinţe cu reprezentanţii S.N.G.N. AX. S.A. în care s-a discutat despre reducerea/anularea penalităţilor, achitarea datoriilor restante şi cantitatea de gaze naturale livrată de partea civilă, nicidecum în legătură cu acordarea discounturilor. De asemenea, inculpaţii A. şi C. au subliniat că niciodată preţul gazelor, inclusiv reducerile comerciale acordate, nu au făcut obiectul negocierilor dintre părţi, fiind stabilite prin hotărâri ale A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.

În legătură cu asigurarea consultanţei tehnice de specialitate pe probleme de gaze naturale şi cu aducerea la cunoştinţa inculpatului A. a situaţiilor în care L. S.A. întâmpina dificultăţi în continuarea livrării de gaze naturale cu acordarea discounturilor, întrucât nu mai îndeplinea, cumulativ, toate condiţiile inserate în actele ministeriale pentru a beneficia de acestea, instanţa de fond a reţinut, pe de o parte, că nu a fost constatată existenţa niciunui mijloc de probă, legal administrat, care să demonstreze întreprinderea unor astfel de acţiuni de către D., iar, pe de altă parte, că şi în situaţia în care ar fi fost dovedite, nu se poate identifica vreun element ilicit în efectuarea unor atare demersuri, acestea încadrându-se în desfăşurarea obişnuită a activităţii comerciale a L. S.A., din moment ce, aşa cum se arată chiar în cuprinsul rechizitoriului (pag. 56, 309) şi cum a menţionat inclusiv inculpatul D. cu ocazia audierii de către procuror, acesta a fost angajat, începând cu anul 2008/2009, în cadrul respectivei societăţi în funcţia de consilier pe aspecte de energie.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., s-a arătat, în esenţă, în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, astfel cum a fost remediat de către procuror, că acesta a sprijinit grupul infracţional organizat, la solicitarea lui A., cu care se afla în relaţii apropiate, cei doi fiind foşti asociaţi în cadrul unei societăţi comerciale, pentru a ajuta la realizarea scopului asocierii constând în obţinerea de gaze naturale cu discount, sens în care a avut mai multe discuţii telefonice şi întâlniri neoficiale la ore târzii cu liderul grupării, pe care l-a informat despre evoluţia adoptării unor acte ministeriale care creau aparenţa de legalitate şi facilitau obţinerea de reduceri comerciale; a coordonat activitatea subordonaţilor de la Ministerul Economiei, în concret a inculpatei F. şi a lui RR., în vederea întocmirii unor documente justificative (note de fundamentare, drafturi de memorandumuri etc.) pentru a ajuta conducerea executivă a părţii civile să stabilească preţuri cu discount pentru L. S.A.; a schimbat strategia cu care s-a acţionat anterior de către numitul KK. prin ordine individuale de ministru, în vederea evitării unei eventuale trageri la răspundere penală, în condiţiile în care actele emise se avizau şi de alte instituţii implicate (cum ar fi Ministerul Finanţelor, Ministerul Agriculturii, dar mai ales instituţia Guvernului), a elaborat (cu ajutorul subordonaţilor de la Ministerul Economiei), a promovat şi a susţinut pentru aprobare/semnare de către membrii Guvernului României condus de prim-ministrul SS., care au acţionat fără vinovăţie, trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220/AV din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, în baza cărora s-au adoptat de către A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile care au permis livrarea de gaze naturale către L. S.A. prin impunerea unor discounturi comerciale, pe care societatea beneficiară inculpată controlată de liderul grupului nu era îndrituită a le obţine; a numit în componenţa A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A., ca şi ministrul KK., persoane fără pregătire de specialitate - JJ., ZZ. şi AAA. -, motivul fiind acela de a putea cu mai multă uşurinţă să-şi impună deciziile prin care să sprijine realizarea scopului asumat al grupului infracţional; şi-a exercitat influenţa de ministru al economiei, atât direct (discuţiile telefonice cu suspectul JJ.), cât şi indirect, prin intermediul subordonaţilor de la Ministerul Economiei, F. şi RR., asupra conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A., în concret asupra inculpatului G. şi a suspectului JJ.

Aşadar, acuzaţiile formulate împotriva inculpatului B., circumscrise acţiunii de sprijinire a prezumtivului grup infracţional organizat, se centrează pe ideea elaborării şi promovarii în Guvern de către acesta, cu ajutorul subordonaţilor din cadrul Ministerului Economiei şi ca urmare a influenţei exercitate de A., cu care s-ar fi aflat în relaţii apropiate, a Memorandumurilor nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220 din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, ce ar fi favorizat interesul L. S.A. de a achiziţiona de la S.N.G.N. AX. S.A. gaze naturale la preţuri preferenţiale, respectiv cu acordarea de reduceri comerciale la care societatea nu ar fi fost îndreptăţită.

Pornind în analiza efectuată de la conţinutul noţiunii de memorandum, astfel cum a fost definit în actele normative din perioada de referinţă, s-a constatat că, prin acesta se înţelege, potrivit art. 12 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, intrată în vigoare la 1 februarie 2008, instrumentul prin care se supune spre aprobare iniţierea negocierii şi/sau semnării unui tratat internaţional ori a suspendării aplicării unui tratat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 [alin. (1)], putând fi, deopotrivă, elaborat şi în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică, caz în care va fi avizat de instituţiile implicate şi va cuprinde descrierea respectivei probleme şi propuneri pentru rezolvarea acesteia [alin. (1)].

Aceeaşi definiţie a memorandumului se regăseşte şi în art. 10 din Anexa la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, care a abrogat expres H.G. nr. 1226/2007.

Astfel cum se stipulează şi în art. 12 alin. (3) din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007, precum şi în alin. (3) al art. 10 din Anexa la H.G. nr. 561/2009, memorandumul este un act intern al Guvernului, şi nu un act al Ministerului Economiei sau al ministrului de resort, prin care se ia o decizie într-o anumită problematică, efectele sale producându-se doar la momentul aprobării de către Guvern, şi nu la data elaborării lui. Aşadar, memorandumul nu este un act normativ, ci un document de politici publice, motiv pentru care nu se publică în Monitorul Oficial al României.

Ilustrativă sub acest aspect este şi depoziţia din 24 septembrie 2021 a martorului SS. (prim-ministru al Guvernului României în perioada decembrie 2008 - februarie 2012), în care, dezvoltând aspectele menţionate în cursul urmăririi penale, a arătat că "Memorandumul este un act juridic al guvernului prin care se stabilesc politici publice şi principii de politică publică. (…) Memorandumurile sunt propuse, iniţiate de către ministere, parcurg filtrul secretariatului general al guvernului şi sunt discutate şi aprobate în guvern. Ele nu se publică în Monitorul Oficial, au o forţă juridică inferioară ordonanţelor sau hotărârilor de guvern. În vederea materializării lor este nevoie de acte juridice ulterioare pentru a se transpune politicile stabilite în memorandumuri. Memorandumurile nu produc efecte juridice în mod direct, pentru că stabilesc coordonatele unor politici publice, dar au forţa politică în vederea implementării lor, însă reflectă o voinţă politică asumată de guvern. De asemenea, reflectă decizii de oportunitate pe care guvernul şi le asumă la un moment dat." De asemenea, prezintă relevanţă şi declaraţia martorului XXXX. care, audiat de instanţa de fond, a menţionat că "Guvernul este un organ, o putere a statului decizională şi nu are un rol deliberativ. (…) Decizia finală nu se ia prin vot, ci aparţine prim-ministrului. Toate deciziile în Guvern sunt decizii politice, de oportunitate, dar se sprijină pe o bază legală care este furnizată de Ministerul Justiţiei şi departamentele juridice din ministerele care elaborează actul normativ. Aşadar, deciziile sunt politice, acest lucru însemnând: decizii economice, decizii de politică comercială, de politică industrială şi, nu în ultimul rând, de politică socială".

Or, aşa cum reiese din prevederile art. 1 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 şi din cele ale art. 1 din Anexa la H.G. nr. 561/2009, în competenţa ministerelor, deci inclusiv a Ministerului Economiei, intră elaborarea unor proiecte de documente de politici publice, conform sarcinilor ce le revin şi domeniului lor de activitate, întocmirea unor astfel de proiecte reprezentând, de fapt, punerea în aplicare a atribuţiilor reglementate de actele normative care disciplinează desfăşurarea activităţii acestor autorităţi publice.

În acest context, s-a menţionat că, potrivit art. 5 raportat la art. 4 din Legea gazelor nr. 351/2004, Ministerul Economiei este cel care elaborează politica în domeniul gazelor naturale, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament, şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, având, printre altele, ca atribuţii implementarea politicii energetice a Guvernului, elaborarea unor programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în domeniul gazelor naturale, elaborarea unor proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea persoanelor interesate din acest domeniu, dar şi elaborarea şi fundamentarea, împreună cu Ministerul Muncii şi cu organizaţiile patronale şi sindicale, a unor propuneri de politică socială specifice sectorului gazelor naturale.

Deopotrivă, potrivit art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1720/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, acesta contribuie la elaborarea şi aplicarea strategiei şi a Programului de guvernare în domeniul industriei, economiei, resurselor minerale şi energiei, aceleaşi dispoziţii regăsindu-se, în esenţă, şi în cuprinsul H.G. nr. 1643/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (art. 1 şi 2), care a abrogat şi a înlocuit, deopotrivă, prima Hotărâre de Guvern menţionată.

Rezultă, aşadar, că politica în domeniul gazelor naturale şi a energiei, configurată şi implementată de Ministerul Economiei, inclusiv prin elaborarea şi promovarea, spre aprobare, de către Guvern a unor memorandumuri, are ca temei principiile şi măsurile propuse prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, procedură ce s-a concretizat, în perioada de referinţă, prin emiterea de către puterea legislativă a Hotărârii nr. 31/2008 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 869 din 22 decembrie 2008, în vigoare până la 22 decembrie 2009, când a fost adoptată de Parlamentul României Hotărârea nr. 39/2009 pentru acordarea încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 23 decembrie 2009.

Or, Programul de guvernare acceptat de Parlament, în vigoare în perioada 22 decembrie 2008 - 22 decembrie 2009, a fost "elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală", având ca efecte, printre altele, "reducerea lichidităţilor în sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanţării interne şi externe" şi "scăderea producţiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, păstrării numărului locurilor de muncă, precum şi asupra profitabilităţii companiilor" (Capitolul I), situaţie în care s-au propus, ca măsuri pentru reducerea impactului crizei, inclusiv "protejarea intereselor economice ale populaţiei (putere de cumpărare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, păstrarea locurilor de muncă), precum şi asigurarea securităţii sociale", "menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile crizei, precum şi valorificarea oportunităţilor specifice contextului actual" şi "majorarea subvenţiilor în agricultură şi acordarea acestora înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară" (Capitolul II), fiind calificate ca obiective fundamentale ale Guvernului "protejarea locurilor de muncă, prioritate a perioadei următoare, precum şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural" şi "sprjinirea, prin măsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subvenţii" (Capitolul III).

În acelaşi context macroeconomic, caracterizat, la nivel intern, printr-o "recesiune economică severă", a fost elaborat şi Programul de guvernare acceptat de Parlament, în vigoare în perioada 23 decembrie 2009 - 8 februarie 2012, prin care Guvernul şi-a asumat, ca angajamente, printre altele, "elaborarea unui set de măsuri care să asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice, sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii, sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor, consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie, sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural".

Aşadar, contrar susţinerilor parchetului, că cele trei memorandumuri elaborate de Ministerul Economiei, având ca temă "măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A." (nr. x/170189 din 17 martie 2009), "eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice" (nr. y/2220 din 17 iunie 2009) şi "prelungirea acordării de discounturi pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. pentru anul 2010" (nr. z/4427 din 9 februarie 2010), reflectă obiectivele, măsurile şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, emis într-un context marcat de consecinţele profund negative generate, în plan intern şi internaţional, de criza economico-financiară severă, consecinţe ce s-au acutizat la nivelul anilor 2009-2010 şi care au afectat inclusiv păstrarea locurilor de muncă, desfăşurarea în parametri normali a activităţii economice, realizarea investiţiilor şi volumul de lichidităţi pe piaţă.

De altfel, în acelaşi sens a declarat, în mod constant, şi martorul SS. care, în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond, a menţionat că a aprobat cele trei memorandumuri în contextul crizei economice, al nevoii de găsire a unor soluţii pentru protejarea locurilor de muncă şi asigurarea securităţii energetice a României, dar având în vedere şi dificultăţile operatorilor economici de achitare a obligaţiilor restante. Aceste depoziţii sunt concordante cu cele ale martorului TTTTTT., ministru de finanţe în perioada decembrie 2008 - decembrie 2009, care a menţionat că a avizat Memorandumul nr. y/2220 din 17 iunie 2009 într-o perioadă de "puternică criză economico-financiară, iar printre politicile guvernului se afla şi acordarea de înlesniri şi eşalonări la plată conform reglementărilor în vigoare".

Sub acelaşi aspect, sunt şi declaraţiile inculpatului H. şi cele ale inculpatei F. din care rezultă că elaborarea unor proiecte de politici publice în sectorul gazelor naturale nu a fost doar consecinţa punerii în aplicare a Programului de guvernare emis în contextul crizei economico-financiare generalizată la nivel mondial, ci şi a consultării cu partenerii sociali care funcţionau în acest sector sau erau interesaţi de modalitatea de rezolvare a problematicii ce forma obiectul dezbaterii (reprezentanţii producătorilor, consumatorilor şi furnizorilor de gaze naturale, ai patronatelor şi sindicatelor din industria îngrăşămintelor chimice etc.), context în care, la sediul Ministerului Economiei, au avut loc, în perioada de referinţă, mai multe întâlniri, la una dintre acestea participând şi ministrul B., în care s-a solicitat adoptarea unor măsuri prin care să se faciliteze deblocarea activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice, inclusiv prin acordarea de reduceri comerciale la achiziţia de gaze naturale. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut depoziţiile martorilor NNNNN., director general al Direcţiei Politici Industriale din cadrul Ministerului Economiei în perioada 2003 - iulie 2010, HHHHH., director al Direcţiei Generale Energie din cadrul Ministerului Economiei, în perioada martie 2006 - martie 2013, IIIIII., director al Direcţiei ţiţei şi gaze naturale din cadrul Direcţiei generale resurse minerale şi preşedinte al A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în perioada ianuarie - august 2009, HHHHHH., membru al A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în intervalul 2008 - 2010, FFFFFF., din 2003 angajat al Direcţiei ţiţei şi gaze naturale, iar în perioada 2007 - 2009 membru al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A.

S-a apreciat că declaraţiile acestor martori sunt de natură să confirme pe deplin apărarea inculpatului B. care a susţinut, în mod constant, pe tot parcursul procedurii judiciare, că cele trei memorandumuri, ca şi celelalte elaborate pe perioada mandatului său şi despre care au făcut vorbire inclusiv martorii SS. şi TTTTTT. (cele referitoare la "Programul prima casă", "Programul aerospaţial de la Ghimbav", "Programul primul siloz"), au reprezentat, de fapt, materializarea unei decizii politice adoptată în perioada respectivă pentru contracararea efectelor crizei economico-financiare, în vederea continuării activităţii economice, menţinerii de lichidităţi pe piaţă şi prezervării locurilor de muncă.

În raport cu materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că elaborarea unor proiecte de documente de politici publice, respectiv a Memorandumurilor nr. x/170189 din 17 martie 2009 privind măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A., nr. y/2220 din 17 iunie 2009 având ca temă eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse energetice şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010 referitor la prelungirea acordării de discounturi pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010, nu poate fi calificată ca reprezentând un act de sprijinire a unui prezumtiv grup infracţional organizat, din moment ce, pe de o parte, o asemenea activitate se circumscrie competenţei şi atribuţiilor Ministerului Economiei stabilite de dispoziţiile legale aplicabile în materie (respectiv art. 1 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007; art. 1 din Anexa la H.G. nr. 561/2009; art. 5 raportat la art. 4 din Legea nr. 351/2004; art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1720/2008; art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1634/2009), iar, pe de altă parte, actele emise reflectă obiectivele, măsurile anticriză şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, elaborat pe fondul unei recesiuni economico-financiare severe, ale cărei consecinţe negative în plan intern s-au agravat la nivelul anilor 2009-2010 şi au afectat inclusiv desfăşurarea normală a activităţii economice, păstrarea locurilor de muncă şi realizarea investiţiilor.

Mai mult, deşi Ministerul Public a susţinut că întocmirea proiectelor de memorandumuri şi prezentarea lor spre aprobare în Guvern s-ar fi realizat la solicitarea lui A., cu care ministrul B. s-ar fi aflat în relaţii apropiate, dat fiind faptul că au fost asociaţi în cadrul aceleiaşi societăţi comerciale (S.C. JJJJJJJJ.), în cauză nu s-a demonstrat exercitarea vreunei asemenea influenţe asupra celui din urmă inculpat pentru a sprijini realizarea presupusului scop infracţional prin favorizarea intereselor L. S.A. şi facilitarea achiziţionării de către această societate a gazelor naturale la preţuri preferenţiale.

Astfel, s-a constatat că, deşi materialul probator atestă, cu certitudine, existenţa mai multor întâlniri private între cei doi în perioada 2008 - 2010, dintre care cel puţin una chiar în incinta Ministerului Economiei şi două la sediul partidului politic din care făcea parte, la acel moment, inculpatul B. [relevante în acest sens fiind declaraţiile celor doi acuzaţi şi transcrierea unor SMS-uri interceptate şi înregistrate în 30.08.2010, orele 20^51:03 şi 23^17:04, în care B. îi transmite lui A. "La 23, în spate", iar, ulterior, "La 24" ], în cauză nu există nicio dovadă referitoare la conţinutul discuţiilor ce au avut loc la minister, iar în privinţa celorlalte două, singurele mijloace de probă sunt chiar declaraţiile acuzaţilor, concordante sub acest aspect (în sensul abordării posibilităţii construirii de către A. a unui complex energetic la Făgăraş şi a intrării acestuia într-un parteneriat cu S.N.G.N. AX. S.A.), context în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală nu a putut reţine teza avansată de procuror cu privire la adresarea unor solicitări sau realizarea unor demersuri de către inculpatul A. pentru a-l determina pe ministrul B. să înlesnească elaborarea unor acte ministeriale prin care să creeze posibilitatea obţinerii de către L. S.A. a unor reduceri comerciale la livrarea de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la comiterea unor acţiuni de către cel din urmă prin care să îl fi informat pe primul despre evoluţia adoptării respectivelor acte ministeriale, fiind o simplă supoziţie a acuzării, ce nu îşi găseşte corespondent în probele dosarului.

Deşi inculpatul B. a negat constant, în tot cursul procesului penal, faptul că ar fi avut, în intervalul 2008 - 2010, vreo întâlnire personală, bilaterală, la sediul Ministerului Economiei, cu A., această împrejurare a fost confirmată atât de cel din urmă, cu ocazia audierii sale de către instanţa de fond (declaraţia din 8 iunie 2022), şi de inculpata F. (declaraţii din 26 martie 2012 şi 18 mai 2022), cât şi de martorii RRRRR. (consilier la cabinetul ministrului), OOOOO. (secretar general adjunct/secretar general al Ministerului Economiei în perioada 1999 - noiembrie 2010) şi IIIIII. (preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada ianuarie - august 2009), însă niciuna dintre persoanele audiate nu a furnizat informaţii cu privire la tema de discuţie abordată, aşa încât susţinerile procurorului privind o eventuală influenţă exercitată de A. asupra ministrului B. în vederea emiterii memorandumurilor şi prezentării lor în Guvern, spre aprobare, nu pot fi reţinute de instanţă, nefiind dovedite de ansamblul probator al cauzei.

Niciuna dintre persoanele audiate nu a furnizat, însă, informaţii cu referire la tema de discuţie abordată (inculpata F. referindu-se la chestiunile invocate, în general, de A. când se prezenta, cu diverse ocazii, la sediul Ministerului Economiei), astfel încât susţinerile procurorului privind formularea unor solicitări ori exercitarea vreunor influenţe de către A. asupra ministrului B. în vederea emiterii memorandumurilor şi a prezentării lor în Guvern, spre aprobare, precum şi întreprinderea de către cel din urmă a unor acţiuni de încunoştiinţare a primului în legătură cu stadiul elaborării unor acte ministeriale nu au putut fi reţinute de instanţa de fond, nefiind dovedite de ansamblul probator al cauzei.

În ceea ce priveşte acuzaţia din cuprinsul rechizitoriului referitoare la exercitarea de către inculpatul B., direct (prin intermediul convorbirilor telefonice) sau indirect (prin intermediul numiţilor F. şi RR.), a unor influenţe asupra numiţilor G. şi JJ., instanţa de fond a constatat că, ulterior excluderii, prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi, ca efect al Deciziei nr. 55 din 4 februarie 2020 a Curţii Constituţionale, a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, invocate în dovedire de procuror, singura împrejurare ce a putut fi reţinută, sub acest aspect, pe baza materialului probator administrat în cauză (procese-verbale ale şedinţelor C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., declaraţiile inculpatei F.), este existenţa unor discuţii purtate de acuzat cu persoane din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. cu privire la activitatea economică a societăţii aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, discuţii care, la fel ca în cazul acţiunilor de coordonare a activităţii subordonaţilor săi - secretarul de stat RR. şi secretarul general adjunct F. - în vederea întocmirii unor documente justificative, acţiuni imputate, deopotrivă, de către parchet inculpatului B., nu pot fi asimilate decât unor raporturi construite pe criterii exclusiv profesionale, decurgând din specificul funcţiilor deţinute în cadrul unor entităţi publice, a căror ierarhie şi mod de exercitare rezultă din înseşi actele de reglementare ce disciplinează organizarea şi funcţionarea respectivelor entităţi, independent de orice presupusă rezoluţie sau conlucrare infracţională.

În această privinţă, s-a apreciat ca fiind relevant şi faptul că interacţiunea dintre inculpat şi subordonaţii săi din cadrul Ministerului Economiei, pe de o parte, şi persoanele din conducerea societăţii de stat aflată sub autoritatea acestuia, pe de altă parte, s-a realizat în intervalul 2009 - 2010, ceea ce demonstrează că relaţionarea dintre ei centrată pe elaborarea unor memorandumuri sau, după caz, pe adoptarea unor măsuri ce vizau activitatea economică a S.N.G.N. AX. S.A. a survenit în contextul particular existent în acel moment, marcat, în principal, aşa cum s-a arătat deja, de efectele negative ale crizei economico-financiare mondiale ce s-au agravat, la nivel naţional, tocmai în perioada de timp precizată.

Nu poate fi reţinută ca act de sprijinire a unui eventual grup infracţional organizat nici desemnarea în componenţa A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A. a unor persoane "fără pregătire de specialitate", ce ar fi putut fi, astfel, influenţate în luarea unor decizii, aşa cum a apreciat parchetul, având în vedere atât procedura de emitere a ordinelor de numire în cele două organe colegiale de conducere/administrare ale societăţilor aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Economiei, valabilă în perioada de referinţă, cât şi împrejurarea că, prin Ordinul nr. 967 din 14 mai 2009, inculpatul B. a delegat competenţa semnării acestora în favoarea secretarilor de stat, cu avizul prealabil al directorului său de cabinet.

Astfel, mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează că în "procedura informală de numire a reprezentanţilor statului în A.G.A. societăţilor aflate în subordinea sau în coordonarea Ministerului Economiei", "ordinele erau întocmite de Direcţia Resurse Umane (…) în baza propunerii scrise sau verbale făcută fie de conducătorii direcţiilor de specialitate, secretarii de stat coordonatori sau chiar de ministru. De regulă, propunerea consta în aplicarea unei rezoluţii pe CV-ul persoanei ce urma a fi numită, cu indicarea numelui, a societăţii la care urma a fi numită şi a organismului de conducere, respectiv A.G.A. sau C.A. În mandatul ministrului B. nu îmi amintesc dacă au existat propuneri în acest sens făcute de inculpat, personal, sau de celelalte persoane menţionate. De obicei era transmis CV-ul persoanei însoţit de un telefon de la cabinetul ministrului, secretarului de stat sau conducătorului direcţiei de specialitate. Eu am fost angajat al Ministerului Economiei la Direcţia Resurse Umane încă din anul 2001, iar procedura de desemnare a reprezentanţilor statului în A.G.A. sau C.A. a fost aceeaşi, procedându-se în acelaşi sens şi în prezent." (declaraţia din 23 iunie 2021 a martorului DDDDD., director general al Direcţiei resurse umane din cadrul Ministerului Economiei în perioada ianuarie 2009 - mai 2012).

În acelaşi sens este şi depoziţia din 15 aprilie 2022 a martorului LLLLLLL. (director de cabinet al ministrului B. în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010), care a învederat că inculpatul "emisese un ordin prin care delegase atribuţiile de numire şi revocare (n.n. a reprezentanţilor statului în A.G.A./C.A. ale societăţilor aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Economiei) în sarcina secretarilor de stat cu avizul meu.

De asemenea, întocmirea de către Direcţia resurse umane a ordinelor de numire a reprezentanţilor statului în A.G.A. sau C.A. ale societăţilor aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Economiei, precum şi semnarea ulterioară a acestora de către ministrul de resort a fost confirmată şi de martorii HHHHHH., SSSSS., HHHHH., OOOOO., RRRRR. şi KKKKK.

Din declaraţiile martorilor la care s-a făcut referire şi din înscrisurile ataşate la dosar, că, deşi a semnat, în calitate de ministru de resort, ordinele de numire a reprezentanţilor statului în A.G.A. sau C.A. ale societăţilor aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Economiei, competenţa de desemnare propriu-zisă a acestora şi de certificare a pregătirii lor profesionale a aparţinut, în cea mai mare parte a mandatului, secretarilor de stat şi directorului său de cabinet, cărora le-a delegat aceste atribuţii prin Ordinul nr. 967 din 14 mai 2009.

Totodată, instanţa de fond a constatat că argumentul parchetului în sensul numirii unor persoane "fără pregătire de specialitate" în A.G.A. al S.N.G.N. AX. S.A. pentru a putea fi, astfel, influenţate în luarea deciziilor nu este unul pertinent, din moment ce dispoziţiile din ordinele de mandatare erau obligatorii pentru reprezentanţii Ministerului Economiei cu ocazia exprimării votului în organul colegial de conducere, declaraţiile tuturor martorilor chestionaţi cu privire la respectiva împrejurare fiind concordante sub acest aspect (HHHHH., HHHHHH., KKKKK., PPPPP., LLLLL., VV., DDDDD., FFFFF., JJJJJ.).

Mai mult, având în vedere aspectele invocate de parchet pentru a ajunge la concluzia lipsei "pregătirii de specialitate" în ceea ce-i priveşte pe numiții JJ., ZZ. şi AAA., şi anume faptul că, la întrebarea procurorului, primul a arătat că nu cunoaşte în ce constă, în cazul livrării gazelor naturale, principiul nediscriminării, iar cele din urmă nu au putut defini noţiunile de furnizor, consumator şi consumator întreruptibil, instanţa constată caracterul neserios, nerelevant, al argumentului invocat, din moment ce înţelesul respectivelor noţiuni a fost explicat în mod diferit chiar de martorii audiaţi în cauză, constituind, deopotrivă, "motiv de dispută" între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., care s-au adresat A.N.R.E. pentru soluţionarea diferendului dintre ele, respectivele sintagme primind, totodată, intepretări diferite şi din partea experţilor desemnaţi şi a celor recomandaţi de părţi care au întocmit în cauză raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară.

Cu referire la inculpata F., în cuprinsul rechizitoriului, s-a reţinut, în esenţă, că aceasta a sprijinit prezumtivul grup infracţional organizat, sens în care: în virtutea funcţiilor deţinute, s-a implicat activ în pregătirea şi elaborarea (incluzând redactarea, tehnoredactarea, modificarea drafturilor iniţiale, obţinerea avizelor de la direcţiile de specialitate din Ministerul Economiei) ordinelor de ministru şi a memorandumurilor ce interesează cauza, în vederea creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. reprezentând valoarea discounturilor acordate ilegal, sens în care s-a aflat sub coordonarea miniştrilor economiei din perioada analizată şi a adus la îndeplinire sarcinile trasate de aceştia pentru identificarea unor soluţii rapide privind emiterea unor acte ministeriale, aparent legale şi opozabile şi altor beneficiari, dar scopul fiind în principal ajutarea societăţii controlate de inculpatul A.; a participat activ la şedinţele Adunării Generale a Acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie ale S.N.G.N AX. S.A., fiind membru/preşedinte al acestora, ocazie cu care s-au adoptat hotărârile ce au facilitat persoanelor din conducerea executivă a părţii civile stabilirea unor preţuri cu discount pentru L. S.A.; astfel, după inserarea în actele ministeriale (ordine şi memorandumuri) a unor clauze/menţiuni în favoarea respectivei societăţi, a participat, ulterior, şi la votarea şi aprobarea lor; a asigurat o continuitate în funcţionarea grupului infracţional organizat, activând în cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 - 2010 şi fiind implicată în mod constant în pregătirea şi elaborarea (incluzând redactarea şi obţinerea avizelor) actelor ministeriale ce au incidenţă în speţă; a purtat numeroase discuţii atât cu reprezentanţii persoanei juridice inculpate (ex. inculpatul D.), cât şi cu cei ai părţii civile (G., JJ.) pentru identificarea unor soluţii aparent legale privind susţinerea şi continuarea acordării discounturilor către L. S.A., aspecte care s-au reflectat în cadrul acţiunilor întreprinse de inculpată şi al atitudinii acesteia (în cadrul convorbirilor telefonice, în şedinţele de la sediul Ministerului Economiei, în şedinţele C.A. şi A.G.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.) prin care a susţinut scopul grupului infracţional în sensul ca respectiva societate să obţină reduceri comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor etc.

În ceea ce priveşte susţinerea parchetului referitoare la faptul că inculpata F. şi-a desfăşurat neîntrerupt activitatea în cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007 - 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că această împrejurare nu poate fi contestată (îndeplinind funcţiile de director general al Direcţiei generale cooperare economică internaţională, sinteze şi investiţii şi, ulterior, de secretar general adjunct şi fiind desemnată de ministrul de resort în calitate de membru al A.G.A. şi, apoi, al C.A al S.N.G.N. AX. S.A.), însă nu prezintă, prin ea însăşi, aptitudinea de a conduce la concluzia sprijinirii unei presupuse asocieri infracţionale, din moment ce nu reflectă o acţiune personală a acuzatei, ci o simplă stare de fapt, consecinţă firească a manifestării de voinţă a angajatorului de a o menţine în funcţie pe durata mandatelor mai multor miniştri ai economiei. În plus, inculpata era angajată a Ministerului Economiei şi în perioada februarie - martie 2005, când se reţine de către procuror că a fost constituit prezumtivul grup infracţional organizat şi când era deja în derulare relaţia comercială dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., nefiind menţionat de acuzare şi nici identificat de instanţă motivul pentru care aceasta ar fi început să înlesnească activitatea asocierii exact în luna iulie 2007, în condiţiile în care nu sunt descrise anumite acţiuni sau împrejurări din care să rezulte că atunci ar fi luat cunoştinţă de existenţa acesteia sau i-ar fi cunoscut pe membrii grupării, hotărându-se să contribuie la ajutarea ei în vederea atingerii scopului ilicit preconizat.

O asemenea concluzie, a sprijinirii presupusei asocieri infracţionale, nu a putut fi fundamentată nici pe faptul că inculpata ar fi purtat anumite discuţii cu reprezentanţi ai L. S.A. (D.) şi ai S.N.G.N. AX. S.A. (G., JJ.), din moment ce nu s-a făcut nicio dovadă cu privire la conţinutul acestora indicat de procuror, respectiv "pentru identificarea unor soluţii aparent legale privind susţinerea şi continuarea acordării discounturilor către L. S.A.", o atare temă de conversaţie între părţi reprezentând o simplă supoziţie a acuzării, nesusţinută de ansamblul probator al cauzei.

Astfel, în condiţiile în care convorbirile telefonice interceptate în baza mandatelor de siguranţă naţională au fost excluse în contestaţiile formulate în procedura de cameră preliminară, singurele declaraţii ce antamează, tangenţial, acest aspect sunt cele ale martorului VV. şi ale inculpaţilor F. şi D., care au arătat în mod concordant că discuţiile purtate cu ocazia vizitelor făcute la biroul celui din urmă de la sediul L. S.A. s-au limitat la chestiuni personale şi nu au privit relaţia comercială dintre partea civilă şi inculpata persoană juridică, precum şi depoziţiile martorei RRRRR., care a menţionat că o singură dată l-a văzut pe inculpatul D. în biroul secretarului general adjunct al Ministerului Economiei, însă nu a oferit nicio informaţie în legătură cu subiectul discuţiei dintre ei. La rândul său, inculpata F. a susţinut constant că a fost contactată telefonic o singură dată de inculpatul A. pentru intermedierea unei întâlniri cu ministrul B., însă, după ce a vorbit cu secretara celui din urmă, nu l-a mai apelat personal pe acesta pentru a-i comunica răspunsul, precum şi faptul că pe C. l-a întâlnit doar cu ocazia şedinţelor ţinute la sediul ministerului. De menţionat sunt, totodată, depoziţiile martorilor KKKKK., IIIII., OOOOO., JJJJJ. care au arătat că nu l-au văzut niciodată pe inculpatul D. la sediul Ministerului Economiei sau l-au observat doar în spaţiul destinat O.P.S.P.I.

De asemenea, inculpata F. nu a negat faptul că ar fi purtat anumite convorbiri telefonice cu persoane din conducerea S.N.G.N. AX. S.A. (JJ., I., J.) pentru a le solicita o serie de informaţii utile în vederea întocmirii proiectelor de acte ministeriale, date care, de altfel, au fost cerute şi altor societăţi din acelaşi domeniu de activitate, după cum nu a contestat dezbaterile la care a luat parte cu ocazia prezenţei sale în şedinţele A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A., în care au fost tratate (inclusiv în prezenţa persoanelor din conducerea executivă a părţii civile, printre care s-a numărat şi G., dar şi a inculpaţilor A. - de două ori - şi C. - o dată) aspecte privind acordarea reducerilor comerciale către clienţii societăţii, printre care şi L. S.A., plata debitelor restante şi încheierea unor convenţii de eşalonare/reeşalonare a datoriilor, însă toate aceste acţiuni se subsumează cadrului firesc de desfăşurare a activităţii de serviciu a acuzatei, nefiind probată efectuarea de către cea din urmă, cu prilejul respectivelor discuţii, a unor demersuri în vederea "identificării unor soluţii aparent legale privind susţinerea acordării discounturilor şi continuarea acordării acestora către L. S.A.", aşa cum, în mod neîntemeiat, a susţinut parchetul.

Dimpotrivă, conţinutul proceselor-verbale ale şedinţelor A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A. invocate, în probaţiune, de procuror, atestă manifestarea de către inculpata F. a unei atitudini opuse celei susţinute de acuzare, aceasta pledând pentru aplicarea unui tratament egal tuturor clienţilor părţii civile şi pentru respectarea hotărârilor organelor colegiale de conducere ale celei din urmă societăţi şi nicidecum pentru favorizarea intereselor L. S.A. prin obţinerea unor preţuri preferenţiale la achiziţia de gaze naturale.

Astfel, în şedinţa A.G.A. din 9 aprilie 2009, când J. a afirmat că, "dacă nu sunt îndeplinite condiţiile, nu se mai acordă reducerile", iar VVVVVV. a replicat că "trebuie să acordăm reducerea, pentru că, altfel, clienţii pleacă la KKKKKKKK., care are preţul mult mai mic", inculpata F., pentru a analiza chestiunea pusă în discuţie, a solicitat date suplimentare cu privire la valoarea acelui preţ, ocazie cu care interlocutoarea sa, în pofida afirmaţiei făcute anterior, a răspuns că nu cunoaşte nivelul acestuia; în şedinţa A.G.A. din 8 mai 2009, UUUUUU. a arătat că "L. S.A. nu a plătit reeşalonările" şi a solicitat ca organul colegial de conducere să se pronunţe cu "da" sau "nu" pentru semnarea unei noi convenţii de reeşalonare, context în care inculpata F. a afirmat că "soluţia este să se revoce pct. 1 din hotărârea A.G.A. nr. 4/2009", care prevedea continuarea în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2009 a politicii de acordare a reducerilor comerciale de către S.N.G.N. AX. S.A., cu respectarea anumitor condiţii, precum şi mandatarea conducerii executive a societăţii să încheie contracte de eşalonare cu clienţii, în condiţiile legii, context în care a fost semnat şi actul adiţional la convenţia de eşalonare nr. 40 din 21 aprilie 2008 cu L. S.A.; în şedinţa C.A. din 25 august 2009, într-adevăr, inculpata F. a solicitat sistarea de S.N.G.N. AX. S.A. a livrărilor de gaze naturale către S.C. CX. S.A., S.C. LLLLLLLL. S.A şi S.C. MMMMMMMM. S.A., dată fiind plata cu o întârziere de peste 60 de zile a debitelor eşalonate, însă, aşa cum atestă dialogurile purtate între participanţii la şedinţă, consemnate în procesul-verbal de la dosar, dar prezentate trunchiat în rechizitoriu, măsura solicitată s-a referit doar la cei trei clienţi menţionaţi, iar nu şi la L. S.A. (aspect subliniat de acuzare), întrucât aceasta nu figura la acel moment cu datorii restante şi scadente; mai mult, ulterior discuţiilor avute cu ceilalţi membri prezenţi, s-a convenit că oportună pentru rezolvarea situaţiei este trimiterea, prioritară, a unei notificări către debitori şi abia apoi efectuarea unei solicitări de oprire a furnizării gazelor naturale; în şedinţa C.A. din 27 noiembrie 2009, după ce J. a prezentat situaţia creanţelor S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 octombrie 2009, inculpata a afirmat că "cei care nu respectă reeşalonările, să fie reziliate contractele cu ei"; în şedinţa C.A. din 29 ianuarie 2010, F. şi ceilalţi participanţi şi-au exprimat acordul cu privire la stabilirea nivelului reducerilor comerciale acordate de partea civilă "la 17 dolari, nu cu 40 dolari".

Relevante sub acelaşi aspect sunt şi depoziţiile constante ale martorei EEEEEE., director comercial în cadrul S.C. TTTTTTT. S.A. în anii 2005 - 2010, care a participat la o şedinţă a C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., la care a fost prezentă şi inculpata F., în care s-a discutat despre datoriile restante ale societăţii al cărei angajat era, urmare a deciziilor luate cu acel prilej TTTTTTT. reuşind perfectarea unei convenţii de eşalonare la plată a debitelor pe care le avea faţă de partea civilă, cu consecinţa reluării relaţiei comerciale cu aceasta şi a obţinerii de discounturi la achiziţionarea gazelor naturale.

De asemenea, în data de 14 mai 2008, inculpata F. împreună cu martorii HHHHHH. şi VV., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Economiei în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. au formulat, în scris, Observaţii cu privire la aplicarea prevederilor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 al ministrului de resort, înregistrate sub nr. x/2008, în cuprinsul cărora s-au consemnat următoare:

"1. Conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş îşi asumă legalitatea întocmirii şi derulării tranzacţiilor prevăzute la art. 1 pct. (2) din ordin; 2. Regularizările pentru gazele naturale livrate în cursul lunilor februarie, martie, aprilie 2008 vor fi realizate de către conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 3. Întrucât printre beneficiarii reducerilor comerciale prevăzute în O.M.E.F. nr. 1481/13.05.2008 se regăseşte un client care înregistrează datorii având o situaţie incertă, în sensul nerecunoaşterii acestora de către debitor (n.n. cu referire la L. S.A.), conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. va întreprinde demersurile necesare pentru reglementarea acestei situaţii; 4. În situaţia în care nu sunt respectate atât termenele de plată prevăzute în tranzacţiile încheiate între părţi, cât şi graficele de eşalonare încheiate, tranzacţiile vor fi considerate nule şi orice facilităţi suspendate".

În acest context, s-a apreciat că nu a putut fi reţinut ca argument al sprijinirii de către inculpată a presupusului grup infracţional organizat nici adoptarea, în şedinţele A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N AX. S.A. la care aceasta a luat parte, "a hotărârilor ce au facilitat persoanelor din conducerea executivă a părţii civile stabilirea unor preţuri cu discount pentru L. S.A.", aşa cum s-a arătat în rechizitoriu, din moment ce nu s-a susţinut şi nici nu s-a dovedit că acuzata ar fi exercitat presiuni sau ar fi efectuat orice alte demersuri pentru a influenţa votul celorlalţi membri ai organelor colegiale de conducere şi de administrare ale societăţii de stat, acesta reprezentând, în opinia instanţei de fond, raportat şi la cvorumul necesar pentru luarea deciziilor, singurul context posibil în care s-ar fi putut atribui participării sale la respectivele şedinţe şi emiterii acelor hotărâri o eventuală conotaţie penală. Mai mult, participarea la şedinţe şi, implicit, la dezbaterile din cadrul acestora, finalizate cu adoptarea anumitor soluţii, constituia o obligaţie legală pentru membrii A.G.A. şi C.A., dar şi împrejurarea că dispoziţiile din ordinele de mandatare erau obligatorii pentru reprezentanţii Ministerului Economiei cu ocazia exprimării votului în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N AX. S.A., declaraţiile tuturor martorilor chestionaţi cu privire la respectiva împrejurare fiind concordante sub acest aspect (HHHHH., HHHHHH., KKKKK., PPPPP., LLLLL., VV., DDDDD., FFFFF., JJJJJ.).

În ceea ce priveşte acuzaţia din cuprinsul actului de sesizare referitoare la faptul că inculpata F., aflându-se sub coordonarea miniştrilor economiei KK. şi B., "a adus la îndeplinire sarcinile trasate de aceştia pentru identificarea unor soluţii rapide privind emiterea unor acte ministeriale", sens în care s-a implicat "activ" în pregătirea şi elaborarea (respectiv, redactarea, tehnoredactarea, modificarea drafturilor iniţiale, obţinerea avizelor de la direcţiile de specialitate) Ordinelor de ministru nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008 şi a Memorandumurilor nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220/AV din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, instanţa de fond a constatat că această activitate nu poate fi circumscrisă decât unor raporturi construite pe criterii exclusiv profesionale, decurgând din specificul funcţiilor deţinute în cadrul unei instituţii publice, a căror ierarhie şi mod de exercitare rezultă din înseşi actele de reglementare ce disciplinează organizarea şi funcţionarea respectivei entităţi, independent de orice presupusă rezoluţie sau conlucrare infracţională, din moment ce acelaşi mod de lucru se regăseşte şi în cazul altor funcţionari ce s-au aflat, în perioada de referinţă, în subordinea celor doi miniştri de resort sau a secretarilor de stat (spre exemplu, martorii HHHHHH., FFFFFF., IIIIII.), dar care, însă, nu au fost deferiţi judecăţii pentru comiterea unor infracţiuni similare.

În această privinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a reţinut că interacţiunea dintre inculpată şi miniştrii economiei KK. şi B. s-a realizat în intervalul 2008 - 2010, ceea ce demonstrează că relaţionarea dintre ei centrată, conform acuzaţiei, pe elaborarea unor acte ministeriale (ordine şi memorandumuri) a survenit în contextul economic şi social particular din acel moment, când se resimţeau deja consecinţele negative ale recesiunii economico-financiare mondiale (2008), ce s-au acutizat, în plan intern, în perioada 2009 - 2010, astfel că proiectele de documente de politici publice (memorandumurile) întocmite în aceşti din urmă ani în cadrul Ministerului Economiei trebuiau să reflecte, în mod necesar, obiectivele, măsurile anticriză şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, emis pe fondul crizei severe manifestată la nivel global.

Parchetul a susţinut că actele ministeriale la a căror elaborare (redactare, tehnoredactare, obţinerea avizelor de la direcţiile de specialitate) a contribuit şi F. au fost emise "în vederea creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. reprezentând valoarea discounturilor acordate", însă, în acelaşi timp, a menţionat că cea din urmă societate nu îndeplinea "condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial" care să îi permită să beneficieze de reduceri comerciale la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., aspect ce demonstrează că activitatea inculpatei nu poate fi subsumată unui act de sprijinire a unei eventuale grupări infracţionale organizate, care să aibă ca scop "în principal ajutarea societăţii controlate de inculpatul A.", după cum nu poate fi circumscrisă nici unui demers care să fi contribuit efectiv la comiterea de către autori a presupusei infracţiuni de delapidare.

Instanţa de fond a apreciat că declaraţiile martorului OOOOO., secretar general al Ministerului Economiei în perioada mai 2009 - noiembrie 2010, timp în care inculpata F. a ocupat funcţia de secretar general adjunct, potrivit cărora acuzata urmărea mai mult interesul privat al lui L. S.A., nu au putut fi valorificate, pe de o parte, din cauza relaţiilor tensionate dintre cei doi (martorul afirmând că inculpata "l-a ajutat să fie eliberat din funcţie", iar cea din urmă formulând împotriva primului plângere penală pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă), iar, pe de altă parte, din cauză că cele declarate nu au fost certificate de martorii IIIIII., HHHHH. şi KKKKK., menţionaţi de OOOOO. în depoziţiile sale.

Deopotrivă, în legătură cu acuzaţiile formulate împotriva inculpatei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a mai constatat că, deşi s-a susţinut de către parchet că aceasta "a adus la îndeplinire sarcinile trasate de miniştri pentru identificarea unor soluţii rapide privind emiterea unor acte ministeriale", urgenţa în avizarea lor nu reprezenta o chestiune neobişnuită la nivelul Ministerului Economiei, lucru atestat de martorii chestionaţi sub acest aspect (IIIII., JJJJJ., VV., OOOOO.), situaţie în care demersurile imputate acuzatei cu privire la obţinerea într-un interval scurt de timp a avizelor din partea direcţiilor de specialitate pentru proiectele de ordine şi memorandumuri (confirmate de martorii KKKKK., MMMMM., JJJJJ., HHHHH.) nu au putut fi asimilate unei acţiunii de sprijinire a presupusei grupări infracţionale.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., în Capitolul VII.5 din rechizitoriu referitor la încadrarea juridică a faptelor, s-a reţinut, în esenţă, circumscris infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., că acesta, în calitate de secretar de stat pentru politica industrială în cadrul Ministerului Economiei, a sprijinit, în intervalul noiembrie 2007 - septembrie 2008, grupul infracţional organizat, rolul său fiind acela de a facilita membrilor acestuia obţinerea de discounturi de la partea civilă prin crearea unei aparenţe de legalitate, semnând alături de ministrul economiei, KK., şase ordine care au vizat cuantumul reducerilor comerciale, condiţiile de acordare, precum şi mandatarea în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor săi (Ordinele nr. 1614 din 29 martie 2007, nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 09 septembrie 2008), acţiune ce a avut ca scop delapidarea celei din urmă societăţi, în sensul obţinerii de către L. S.A. de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă, prin acordarea de discounturi la care aceasta nu era îndrituită, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele la nivel ministerial.

Având în vedere încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020, prin care au fost soluţionate contestaţiile promovate în procedura de cameră preliminară, s-a stabilit, în mod definitiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că învinuirea adusă acestuia se limitează la acţiunile descrise cu ocazia încadrării juridice a faptelor.

Analizând coroborat toate mijloace de probă, instanţa de fond a constatat că, deşi certifică parţial susţinerile martorului HHHHHH. (exclusiv cu privire la întocmirea Ordinului nr. 712 din 12 martie 2008), inculpata F. şi IIIIII. nu au perceput direct împrejurările relatate, ci le-au aflat din discuţiile pe care le-au avut cu acesta ulterior declanşării anchetei penale în cauză, deci după trecerea unui interval considerabil de timp de la data emiterii actelor ministeriale, motiv pentru care există şi diferenţe de conţinut între declaraţiile celor doi şi cele ale martorului HHHHHH., situaţie în care s-a apreciat că nu există suficiente elemente probatorii care să certifice, dincolo de orice îndoială rezonabilă, realitatea susţinerilor celui din urmă cu privire la circumstanţele întocmirii proiectelor Ordinelor nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 9 septembrie 2008 ale ministrului economiei şi finanţelor. Această concluzie s-a impus cu atât mai mult cu cât IIIIII. şi F. nu au susţinut şi afirmaţiile martorului referitoare la implicarea lui E. în elaborarea ordinelor nr. 912/2008, nr. 1481/2008 şi nr. 2652/2008, iar menţiunile suplimentare făcute de inculpată în declaraţia din 18 mai 2022 privind condiţiile în care a fost emis primul ordin menţionat nu pot fi valorificate, nefiind indicate şi nici identificate de către instanţă motive rezonabile care să justifice completarea depoziţiilor anterioare cu chestiuni noi, de detaliu, despre care inculpata nu a făcut vorbire în niciuna dintre declaraţiile anterioare (din 26 martie 2012, 4 decembrie 2013, 16 decembrie 2013, 6 martie 2017), dar pe care le-a relatat după o perioadă importantă de timp de la data faptelor.

Ca atare, existând un dubiu cu privire la veridicitatea susţinerilor martorului HHHHHH. din cuprinsul declaraţiilor din 22 noiembrie 2013, 25 noiembrie 2013 şi 24 septembrie 2021, instanţa la valorifica în favoarea inculpatului, conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) raportat la art. 4 alin. (2) C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât acesta din urmă a negat în mod ferm modalitatea de desfăşurare a evenimentelor susţinută de martor.

În ceea ce priveşte semnarea/avizarea de către inculpatul E. a Ordinelor nr. 1614 din 29 martie 2007, nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 09 septembrie 2008, instanţa de fond a apreciat că aceasta nu poate fi calificată ca reprezentând un act de sprijinire a unui prezumtiv grup infracţional organizat, din moment ce, pe de o parte, o asemenea activitate se circumscrie funcţiilor, competenţei şi atribuţiilor Ministerului Economiei şi Finanţelor stabilite de dispoziţiile legale aplicabile în materie (respectiv art. 2 şi art. 3 din H.G. nr. 386/2007), dar şi împuternicirilor ce i-au fost delegate de ministrul de resort prin Ordinul nr. 2016 din 13 noiembrie 2007, iar, pe de altă parte, actele emise reflectă politicile din domeniul economic ale Guvernului (concretizate în Nota nr. x din 19 februarie 2008 aprobată în Guvern în 27 februarie 2008 şi în Nota nr. x din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobată în Guvern în 3 septembrie 2008), elaborate pe fondul creşterii preţului de vânzare al gazelor naturale şi al unor puternice tensiuni sociale generate de iminenţa reducerii activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice, cu consecinţe negative în ceea ce priveşte păstrarea locurilor de muncă, funcţionarea, în continuare, a unora dintre combinatele care activau în acest domeniu şi aprovizionarea agriculturii româneşti cu astfel de îngrăşăminte.

Sub acest din urmă aspect, instanţa de fond a apreciat ca fiind relevante declaraţiile constante ale inculpatului E., în cuprinsul cărora a făcut referire, pe larg, la acest context economico-social în care au fost emise actele ministeriale, dar şi la întocmirea, pe fondul discuţiilor purtate de conducerea Ministerului Economiei şi Finanţelor cu reprezentanţii industriei producătoare de îngrăşăminte chimice şi ai sindicatelor şi patronatelor din această ramură, a Notei nr. x din 19 februarie 2008 de către Direcţia Politici Industriale, ce a fost, ulterior, însuşită şi promovată în Guvern de ministrul KK., fiind aprobată în şedinţa din 27 februarie 2008 (extras din stenogramele şedinţelor de Guvern), Notă prin care s-au trasat liniile directoare ale politicii economice ale executivului în respectivul domeniu de activitate. Deopotrivă, inculpatul a făcut trimitere şi la Nota M.A.D.R. nr. 2540 din 24 iulie 2008, aprobată în Guvern în 3 septembrie 2008 (extras din stenogramele şedinţelor de Guvern) prin care s-a propus "continuarea măsurii de reducere comercială de 40 USD/1000 m.c. pentru gazele din producţia internă şi în perioada 01 august a.c. - 31 martie 2009", având în vedere că "această măsură creează premisele economice pentru ca preţul îngrăşămintelor chimice să fie menţinut constant sau la unele produse să fie redus". În plus, au fost reţinute discuţiile ce s-au purtat în şedinţa de Guvern din data respectivă (3 septembrie 2008), când atât prim-ministrul XXXX., cât şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale SSSSSS. au făcut referiri exprese la iminenţa creşterii preţului la achiziţionarea gazelor naturale.

De asemenea, au fost reţinute depoziţiile martorului LLLLLL. cu privire la întâlnirile pe care ministrul de resort le-a avut, în perioada de referinţă, cu partenerii sociali din industria producătoare de îngrăşăminte chimice, dar şi adresele trimise de prefecturile anumitor judeţe către Guvern, în prima decadă a lunii februarie 2008, în legătură cu protestele şi revendicările angajaţilor şi sindicatelor din respectiva ramură de activitate, pe fondul creşterii preţului de achiziţie a gazelor naturale şi a posibilelor disponibilizări ale salariaţilor care îşi desfăşurau activitatea în acest domeniu.

Împrejurarea că actele ministeriale emise de KK. şi semnate/avizate de inculpatul E. reflectau politicile din domeniul economic ale Guvernului a fost confirmat şi de martorii XXXX., OOOOO. şi SSSSSS., dar şi de inculpata F.

Pe de altă parte, emiterea ordinelor ministrului de resort şi, implicit, semnarea acestora de către inculpatul E., în calitate de secretar de stat, s-a subsumat funcţiei Ministerului Economiei şi Finanţelor prevăzută de art. 2 alin. (2) lit. t) din H.G. nr. 386/2007, în vigoare la momentul elaborării lor, referitoare la administrarea de către respectiva instituţie a proprietăţii publice din domeniul resurselor minerale, al transportului energiei, al transportului şi stocării ţiţeiului şi gazelor naturale sau din alte domenii stabilite de lege ca bunuri proprietate publică, prin operatorii economici care funcţionau în subordinea şi sub autoritatea sa, precum şi competenţei reglementată de art. 3 alin. (1) lit. A) pct. 62 din acelaşi act normativ, privind exercitarea atribuţiilor ce îi reveneau, potrivit legii, asupra activităţii societăţilor comerciale, companiilor naţionale şi societăţilor bancare, prin reprezentanţii săi în asociaţiile generale ale acţionarilor sau în consiliile de administraţie, S.N.G.N. AX. S.A. fiind una dintre entităţile aflate sub autoritatea Ministerului Ecomomiei şi Finanţelor.

Deşi parchetul a susţinut că, prin semnarea celor şase ordine ale ministrului economiei şi finanţelor, inculpatul a "facilitat membrilor grupului obţinerea de discounturi comerciale de la partea civilă prin crearea unei aparenţe de legalitate", deopotrivă, a arătat şi împrejurarea că L. S.A. "nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial" care să îi permită să beneficieze de reduceri comerciale la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., instanţa de fond a apreciat că această activitate a inculpatului E. nu poate fi subsumată unui act de sprijinire a unei eventuale grupări infracţionale organizate, după cum nu poate fi circumscrisă niciunui demers care să fi contribuit efectiv la comiterea de către autori a presupusei infracţiuni de delapidare.

Nu în ultimul rând, contrar susţinerilor din cuprinsul rechizitoriului referitoare la emiterea ordinelor de mandatare, la intervale de timp foarte scurte, pentru a favoriza achiziţionarea de către L. S.A., la preţuri preferenţiale, a gazelor naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., instanţa de fond a evidenţiat concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă întocmit în cauză, în cuprinsul cărora s-a arătat că, dimpotrivă, discounturile dispuse prin ordinele ministeriale au avut aplicabilitate generală, pentru toţi agenţii/consumatorii economici care îndeplineau criteriile stabilite, potrivit prevederilor legale (obiectiv V.2).

În consecinţă, în raport cu aceste considerente şi constatând că nu s-a dovedit comiterea unor acţiuni ce pot fi circumscrise elementului material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., în modalităţile alternative reţinute de acuzare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaţilor A., C., G., D., B., F. şi E. pentru săvârşirea respectivei infracţiuni.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., deşi acesta a decedat în cursul judecăţii (la data de 05 ianuarie 2021), aspect atestat de extrasul pentru uz oficial din registrul stării civile (poziţia nr. 567 din 27 iulie 2021) eliberat de Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor Mediaş, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pornind de la împrejurarea că cercetarea judecătorească a vizat şi faptele imputate acestuia prin rechizitoriu, a dat prevalenţă soluţiei achitării, dispusă în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., faţă de soluţia încetării procesului penal, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen., solicitată atât de procuror, cât şi de apărare, având în vedere, în acest sens, atât decizia nr. 608 din 8 decembrie 2003 a Completului de 9 Judecători, potrivit căreia "în cazul în care se constată că există mai multe cazuri ce constituie temeiuri de achitare sau mai multe cazuri de încetare a procesului penal, prioritare sunt cele dintâi", cât şi jurisprudenţa ulterioară a instanţei supreme.

III.2.2. În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, reţinută în sarcina inculpatului G., în calitate de autor

În esenţă, prin rechizitoriu, s-a arătat că în perioada 2005 - 2010, inculpatul G., în timp ce a ocupat funcţia de director de marketing sau, după caz, de director comercial în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, fiind persoana ce avea atribuţii de administrare a bunurilor şi a patrimoniului societăţii, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a delapidat partea civilă prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu se cuveneau celei din urmă societăţi întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare, activitate ce s-a realizat prin semnarea/încheierea unui număr de 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie, prejudiciind, astfel, S.N.G.N. AX. S.A. cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

Inculpaţii A., C., D., E. şi F. au fost trimişi în judecată pentru complicitate la săvârşirea acestei infracţiuni.

În esenţă, parchetul a arătat că, în anumite intervale de timp din perioada de referinţă, prin prisma calităţilor îndeplinite şi a funcţiilor pe care le deţineau, inculpaţii A., C., D., E. şi F., în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit/înlesnit/ajutat la delapidarea părţii civile prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu se cuveneau celei din urmă societăţi întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare, activitate ce s-a realizat prin semnarea/încheierea unor contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie, prejudiciind, astfel, S.N.G.N. AX. S.A. cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

Astfel, prin rechizitoriu, s-au reţinut următoarele:

- inculpatul A., a întreprins demersuri la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. şi la Ministerul Economiei pentru a obţine în beneficiul societăţii al cărei acţionar majoritar şi preşedinte era gaze naturale din producţia internă la preţuri preferenţiale;

- inculpatul C., a negociat contractele cu discounturi, condiţiile de eşalonare şi reeşalonare a datoriilor restante şi a semnat unele dintre contracte pentru L. S.A.;

- inculpatul D., a realizat demersuri, atât la nivelul Ministerului Economiei, în special la inculpata F., pentru emiterea de ordine şi memorandumuri care să permită L. S.A. obţinerea de gaze naturale cu reduceri, cât şi la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., negociind contractele cu discounturi;

- inculpatul E. a semnat şase ordine de ministru care au vizat cuantumul discounturilor, condiţiile de acordare şi mandatarea în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. a lui VV., HHHHHH. şi F. pentru a vota în acest sens;

- inculpata F. a efectuat demersuri la nivelul conducerii Ministerului Economiei, implicându-se efectiv în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, în baza cărora a adoptat ulterior opt hotărâri ale A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., în calitate de membru al acesteia.

Tot pentru complicitate la comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, au fost deferiţi judecăţii şi inculpaţii H., I., J. şi K., în sarcina cărora s-a reţinut că, în diverse perioade de timp din intervalul 2005 - 2010, au ajutat efectiv, prin semnarea la rubrica director general, director general adjunct sau, după caz, director economic a anumitor contracte de vânzare - cumpărare gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu L. S.A., la delapidarea S.N.G.N. AX. S.A. prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul primei societăţi a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu i se cuveneau întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare, prejudiciind, astfel, partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

În aceeaşi modalitate s-a reţinut că a fost săvârşită complicitatea la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi de către inculpata L. S.A., arătându-se că aceasta a contribuit, în mod nemijlocit, la însuşirea în folosul său de gaze naturale, prin încheierea şi derularea de către persoanele care au reprezentat-o (administrator şi asociaţi majoritari) a unor contracte de vânzare-cumpărare gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu S.N.G.N. AX. S.A., activitate prin care s-a produs delapidarea celei din urmă societăţi prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu i se cuveneau întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare, prejudiciind, astfel, partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

La rândul său, inculpatul B. a fost acuzat pentru participaţie improprie la complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, constând, în esenţă, în aceea că, în calitate de ministru al economiei, respectiv de ministru al economiei, comerţului şi mediului de afaceri, în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a determinat (a sugerat, a impulsionat, a folosit metode persuasive), cu intenţie, pe membrii Guvernului României, care au acţionat fără vinovăţie (cu referire la prim-ministrul SS. care a semnat), să aprobe/adopte trei memorandumuri pe care le-a elaborat cu ajutorul subordonaţilor din minister, le-a promovat şi le-a susţinut în Guvern şi care prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale, în baza lor fiind adoptate, ulterior, de către A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile care au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul celei din urmă societăţi şi livrarea lor către L. S.A., înlesnindu-se/ajutându-se, astfel, la delapidarea părţii civile prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în proprietatea inculpatei persoană juridică a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu se cuveneau celei din urmă societăţi întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare, creându-se, în acest fel, în dauna S.N.G.N. AX. S.A. un prejudiciu în sumă totală de 282.630.330,49 RON.

III.2.2.a.) Preluând întocmai elementele de conţinut din codificarea penală specială anterioară, art. 295 alin. (1) C. pen. a definit infracţiunea de delapidare ca reprezentând însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Raportat la poziţionarea sa în noul Cod penal, delapidarea are un obiect juridic complex (obiectul juridic principal fiind format din relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu, iar cel secundar din relaţiile sociale cu caracter patrimonial) şi, după modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare, este o infracţiune comisivă, tipul de conduită interzis fiind indicat prin verbum regens. Astfel cum reiese din cuprinsul art. 295 alin. (1) C. pen., infracţiunea are un conţinut alternativ, variantele de săvârşire a faptei descrise în textul de lege fiind "însuşirea", "folosirea" sau "traficarea", toate constituind modalităţi de scoatere definitivă (însuşirea) sau, după caz, temporară (folosirea şi traficarea) a bunului din patrimoniul persoanei juridice în proprietatea, posesia sau detenţia căreia se află.

Deşi, potrivit noii reglementări penale, delapidarea este o infracţiune de serviciu (fiind prevăzută în Partea specială, Titlul V, Capitolul II), în timp ce în vechiul C. pen. (din 1969) era încadrată în categoria infracţiunilor contra patrimoniului (fiind inclusă în Partea specială, Titlul III), configuraţia legală a infracţiunii de delapidare nu a suferit modificări, iar tiparul de incriminare a rămas acelaşi, situaţie în care îşi menţin pe deplin valabilitatea explicaţiile deja furnizate de practica judiciară şi de literatura de specialitate raportat la codificarea penală anterioară.

În cauză, potrivit acuzaţiilor formulate de parchet, infracţiunea de delapidare ar fi fost comisă de inculpatul G. în modalitatea alternativă a însuşirii bunurilor, considerându-se că sunt îndeplinite toate condiţiile de tipicitate prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În accepţiunea art. 295 C. pen., însuşirea, presupune o acţiune ilicită de scoatere a bunului pe care autorul îl gestionează sau administrează din posesia sau detenţia persoanei juridice şi trecerea acestuia în stăpânirea sa, astfel încât să poată dispune de el ca de propriile bunuri: să îl consume, să îl folosească, să îl înstrăineze sau să facă alte acte de dispoziţie etc. Astfel, în cazul însuşirii, trebuie să existe, în primul rând, o acţiune de luare (sustragere) a bunului din patrimoniul ocrotit de lege, iar, apoi, un act de trecere a acestuia în stăpânirea efectivă a subiectului activ al infracţiunii de delapidare, stăpânire ce trebuie să aibă, din punctul de vedere al făptuitorului, un caracter definitiv, autorul delapidării să se comportă ca un proprietar în raport cu acest bun, care este transferat cu titlu definitiv în stăpânirea sa.

Din expunerea acuzaţiilor în cuprinsul rechizitoriului, rezultă că obiectul material al infracţiunii de delapidare pentru care au fost trimişi în judecată cei 12 inculpaţi, în diverse forme ale participaţiei penale (autorat, complicitate, participaţie improprie la complicitate), este reprezentat de gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. (în concret, către combinatele chimice S.C. ZZZ., S.C. XXX. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A. şi S.C. TT.) a căror valoare coincidea, era egală, cu cea a reducerilor comerciale acordate de partea civilă entităţii cumpărătoare, apreciindu-se că aceasta din urmă nu era îndreptăţită să beneficieze de respectivele discounturi întrucât nu a îndeplinit, în perioada 2005-2007, condiţiile referitoare la lipsa datoriilor restante prevăzute în hotărârile organelor colegiale de conducere şi administrare ale societăţii vânzătoare (A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.), iar, în intervalul 2008-2010, cerinţele cumulative (statutul de consumator întreruptibil, un anumit consum lunar de gaze naturale, inexistenţa unor datorii restante şi scadente faţă de S.N.G.N. AX. S.A.) instituite prin actele ministeriale (ordine ale ministrului economiei şi memorandumuri aprobate în Guvern).

De asemenea, s-a reţinut de către acuzare că gazele naturale au fost însuşite pentru altul (L. S.A.) din patrimoniul părţii civile de către persoanele cu funcţii de conducere din cadrul acesteia, ce au calitatea de subiecţi activi ai infracţiunii, respectiv de II., JJ. şi inculpatul G., ceea ce ar fi presupus scoaterea gazelor naturale din sfera patrimonială a S.N.G.N. AX. S.A., pe de o parte, şi trecerea lor în stăpânirea efectivă a autorilor delapidării, pe de altă parte, care, ulterior, comportându-se ca adevăraţi proprietari, să fi efectuat acte de dispoziţie asupra acestora, transferându-le în proprietatea L. S.A.

Or, instanţa de fond a apreciat că mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează fără putinţă de tăgadă că bunurile mobile livrate de partea civilă către combinatele chimice indicate de persoana juridică inculpată nu au ajuns niciodată în sfera de stăpânire a directorului de marketing/comercial G. sau a altor persoane din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., lucru care, de altfel, nici nu era posibil potrivit legislaţiei în vigoare în perioada de referinţă care reglementa procedura de transport a gazelor naturale prin Sistemul Naţional de Transport (S.N.T.), definit de Legea nr. 351/2004 ca reprezentând ansamblul de conducte magistrale, precum instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi transportul lor în vederea livrării către distribuitori, consumatorii direcţi, la înmagazinare, la export sau către beneficiari din terţe ţări, stabilindu-se, totodată, că punctele de delimitare ale S.N.T./sistemelor de transport sunt de la robinetul de la ieşirea din staţia de reglare - măsurare - predare aparţinând producătorilor sau operatorilor sistemelor de înmagazinare până la robinetul de la ieşirea din staţia de reglare - măsurare - predare aparţinând operatorului de transport [art. 23 alin. (1)].

Astfel cum prevede acelaşi act normativ, una dintre componentele accesului la S.N.T., alături de racordare, o reprezintă utilizarea acestuia (art. 62) care - potrivit Regulamentului privind managementul congestiilor contractuale din Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Decizia nr. 757 din 26 septembrie 2005 a preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 7 octombrie 2005 (aplicabil şi contractelor - cadru pentru prestarea serviciilor întreruptibile, până la abrogarea prin Ordinul nr. 54/2007 al preşedintelui A.N.R.E. a Deciziilor nr. 757/2005 şi nr. 528/2006 ale preşedintelui A.N.R.G.N.), şi Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul nr. 54 din 13 decembrie 2007 al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (A.N.R.E.), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 30 ianuarie 2008 - nu se poate realiza decât prin semnarea unui contract cu operatorul sistemului de transport (OST), respectiv cu S.N.T.G.N. AY. S.A., contract care, în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă în anexă programul de transport şi capacitatea rezervată de solicitant.

Ambele sintagme au fost definite în cele două acte infralegale menţionate, capacitatea rezervată constituind capacitatea pe care OST are obligaţia de o pune la dispoziţia utilizatorului S.N.T. în orice moment pe durata valabilităţii contractului, iar programul de transport graficul anual de transport comunicat de utilizatorii reţelei şi convenit cu OST în care se precizează cantităţile lunare de gaze naturale care urmează să fie predate în/preluate din S.N.T..

Potrivit Anexei 1 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, atât solicitarea de capacitate rezervată, cât şi programul de transport constituie anexe la contractul - cadru de transport al gazelor naturale, făcând parte integrantă din acesta, iar în cuprinsul ambelor înscrisuri se fac menţiuni exacte cu privire la punctele de intrare (definite ca puncte fizice prin care gazele sunt livrate în S.N.T. şi din care începe transportul în sistem) şi punctele de ieşire (definite ca puncte fizice prin care gazele sunt preluate din S.N.T. şi în care se termină transportul prin sistem) pentru care este solicitată capacitatea (anexele 3 şi 4 la Codul Reţelei), respectiv din/în care se va efectua livrarea cantităţilor lunare de gaze naturale (anexa 5 la Cod), neexistând, astfel, posibilitatea transportării bunurilor din/la alte puncte de intrare/ieşire decât cele indicate de utilizatorul reţelei şi convenite cu OST.

Mai mult, pentru implementarea contractului de transport, utilizatorul reţelei are responsabilitatea de a informa OST în legătură cu livrările şi preluările de gaze naturale în/din S.N.T., planificate la toate punctele de intrare şi de ieşire la care acesta a rezervat capacitate (o singură nominalizare pentru fiecare punct de intrare/ieşire), informare ce se realizează, în afara programului de transport, şi prin efectuarea nominalizărilor (art. 45 din Codul reţelei), prin care utilizatorul indică, pentru fiecare zi gazieră a săptămânii gaziere, volumele de gaze naturale la fiecare punct de intrare în S.N.T. pentru care a rezervat capacitate, cantitatea de gaze naturale pentru fiecare punct de ieşire pentru care a rezervat capacitate şi partenerul de la fiecare din punctele de intrare şi ieşire din S.N.T. (art. 51 din Codul reţelei).

Ulterior, pentru fiecare nominalizare aprobată, OST face alocarea cantităţilor de gaze naturale care corespund preluărilor, respectiv livrărilor efective prin punctul de intrare/ieşire în/din S.N.T. (art. 70 din Codul reţelei), astfel că, la fiecare punct de ieşire, operatorul de transport va preda utilizatorului reţelei doar cantităţile de gaze naturale potrivit nominalizării aprobate (art. 78 din Codul reţelei).

Totodată, la fiecare punct de intrare/ieşire în/din S.N.T., proprietarul/operatorul acestuia trebuie să efectueze măsurarea comercială a cantităţilor de gaze naturale, în baza rezultatului obţinut întocmindu-se procesele-verbale de preluare/predare între OST şi utilizatorul de reţea (anexa 9 la Codul reţelei).

Analizând materialul probator administrat în cauză, prin raportare la aceste prevederi normative în vigoare în perioada de referinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că, anexate contractelor de transport al gazelor naturale încheiate între S.N.T.G.N. AY. S.A. şi L. S.A., se regăsesc programele de transport în cuprinsul cărora au fost indicate ca puncte de intrare unităţi aparţinând S.N.G.N. AX. S.A., iar ca puncte de ieşire, iniţial, S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău (până în 2007), iar, ulterior, S.C. ZZZ. Victoria, S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A. Slobozia şi S.C. TT. Făgăraș (din 2007). În plus, primele trei societăţi (S.C. ZZZ. Victoria, S.C. YYY. S.A. şi S.C. T. S.A. Bacău) au fost menţionate cu aceeaşi semnificaţie şi în cuprinsul contractelor de vânzare - cumpărare a gazelor naturale nr. 88/2005, nr. 105/2005 şi nr. 106/2005 şi al contractelor de tranzacţie nr. x/2005 şi nr. y/2005.

De asemenea, în baza informărilor transmise de L. S.A., S.N.G.N. AX. S.A. a efectuat nominalizările lunare sau, după caz, renominalizările privind consumul de gaze naturale pentru fiecare combinat (raportul de expertiză financiar-contabilă, obiectiv III.15), după livrarea acestora fiind semnate între operatorul sistemului de transport (S.N.T.G.N. AY. S.A.) şi proprietarii punctelor de ieşire din Sistemul naţional de transport (respectiv S.C. ZZZ., S.C. XXX. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A. şi S.C. TT.) sau, după caz, utilizatorul reţelei (L. S.A.) procese-verbale de predare-preluare a gazelor naturale.

De altfel, predarea către cele şase societăţi comerciale menţionate a gazelor naturale preluate de S.N.T.G.N. AY. S.A. de la S.N.G.N. AX. S.A. pentru L. S.A. este confirmată de "Situaţia privind cantităţile de gaze naturale lunare transportate în numele L. S.A. în perioada 2005-2010", întocmită de operatorul sistemului de transport la solicitarea organelor de anchetă penală, dar şi de concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară (obiectivele III.6 şi IV.1.), între respectivele societăţi şi inculpata persoană juridică fiind încheiate contracte de vânzare-cumpărare a gazelor naturale şi contracte de prestări servicii/procesare. Relevante sub aceste aspecte sunt şi declaraţiile inculpaţilor C. şi A. date în cursul cercetării judecătoreşti, dar în special depoziţiile martorilor JJJJJJ., KKKKKK. (angajaţi la L. S.A), RRRRRR., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., NNNNNN. şi MMMMMM. (angajaţi ai S.C. T. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A., S.C. XXX. S.R.L., S.C. TT. şi, respectiv, S.C. ZZZ.), care au atestat atât existenţa respectivelor convenţii, menţionând că gazele naturale procesate de combinate erau proprietatea L. S.A. (aspect consemnat inclusiv în cuprinsul contractelor de prestări servicii), cât şi împrejurarea că firmele producătoare de îngrăşăminte chimice aveau puncte de consum proprii racordate la Sistemul naţional de transport, preluând gazele naturale contractate de societatea inculpată.

Astfel, s-a apreciat că, din împrejurările factuale expuse, rezultă că niciodată gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. pentru L. S.A., prin intermediul operatorului reţelei de transport, nu au intrat în sfera de stăpânire a funcţionarilor publici consideraţi de acuzare ca fiind autori ai infracţiunii de delapidare, ci au fost transferate direct în proprietatea celei din urmă societăţi, prin punctele de ieşire aparţinând combinatelor chimice, având în vedere că inculpata persoană juridică nu avea punct de consum propriu racordat la Sistemul naţional de transport. Acest aspect a fost demonstrat de clauzele incluse în cuprinsul tuturor contractelor de vânzare-cumpărare a gazelor naturale (nr. 88/2005, nr. 105/2005, nr. 106/2005, nr. 137/2005, nr. 1/2008, nr. 3/2008, nr. 9/2009) şi, implicit, a actelor adiţionale la acestea, încheiate de părţi în perioada de referinţă, convenindu-se că odată cu predarea gazelor naturale la punctele de livrare/predare/preluare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului". Deopotrivă, prin contractele de tranzacţie perfectate ulterior livrărilor efectuate de S.N.G.N. AX. S.A., L. S.A. a recunoscut preluarea anumitor cantităţi de gaze naturale de la societatea vânzătoare, precum şi structura acestora, obligându-se să achite în termenul convenit contravaloarea lor.

Pertinentă în acest sens este şi declaraţia inculpatului H. din faza judecăţii, în care a subliniat că "nu este posibil să scoţi, să îţi însuşeşti, gazele naturale din sistemul naţional de transport gaze naturale şi apoi să le reintroduci în acelaşi sistem pentru a le transporta către o altă persoană juridică, care era consumator. În relaţia cu L. S.A., la sfârşitul lunii se încheia un proces-verbal între S.N.T. AY. S.A. şi consumatorii finali, respectiv combinatele chimice care procesau gazele naturale pentru L. S.A., iar S.N.T. AY. S.A. încheia un proces-verbal cu aceşti consumatori finali şi apoi cu L. S.A., în care se stabilea cantitatea de gaze care a fost livrată în luna respectivă. Totodată, se încheia, tot la sfârşitul lunii, un proces-verbal între AX. şi L. S.A. în care erau înregistrate cantităţile de gaze transmise de către Dispeceratul Naţional de Gaze din cadrul S.N.T. AY. S.A.".

Prin rechizitoriu s-a reţinut că însuşirea gazelor naturale de către G. şi de cei doi directori generali ai S.N.G.N. AX. S.A. (II. şi JJ.) s-a realizat pentru altul, respectiv pentru L. S.A., însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a arătat că, şi în acest caz, pentru a fi îndeplinite cerinţele de tipicitate sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de delapidare, trebuie întrunite toate condiţiile acţiunii de însuşire, noţiunea păstrându-şi acelaşi înţeles indiferent de persoana în interesul căreia a comis fapta autorul (în interesul său ori pentru altul).

Sub acest aspect, s-a menţionat că, în timp ce însuşirea reprezintă una dintre variantele alternative ale elementului material specific delapidării (alături de folosire şi traficare) şi se circumscrie laturii obiective a infracţiunii, scopul însuşirii este un element ce ţine de latura subiectivă şi indică dacă acţiunea ce constituie verbum regens s-a făcut în interesul personal al făptuitorului sau în interesul unei alte persoane. Ca atare, cele două sunt elemente constitutive distincte ale infracţiunii de delapidare şi trebuie analizate separat, fiecare trebuind să îndeplinească cerinţe specifice.

După cum s-a subliniat în doctrină, făptuitorul comite fapta de însuşire, folosire, traficare "în interesul său sau pentru altul"; această menţiune arată că, pentru existenţa infracţiunii de delapidare, este indiferent dacă autorul a săvârşit fapta pentru satisfacerea unui interes propriu sau pentru interesul altei persoane. Scopul urmărit de făptuitor este satisfacerea unui interes; de aceea, existenţa acestui scop este prezumată, iar autorul nu se poate apăra susţinând că nu a urmărit un interes propriu, fiind indiferent în interesul cui a fost săvârşită delapidarea (V. Dongoroz şi colaboratorii, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, Partea specială, vol. III, ediţia a II-a, Ed. Academiei Române, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, pag. 567).

De asemenea, s-a menţionat că "(…) la infracţiunea de delapidare (…) sustragerea (definitivă sau temporară) s-a realizat în scopul de a dispune de bunurile gestionate sau administrate ca de bunurile proprii şi de a realiza astfel un profit material pentru sine sau pentru altul", că "nu are relevanţă, pentru realizarea conţinutului infracţiunii de delapidare, dacă aceasta a fost săvârşită pentru satisfacerea unui interes propriu sau pentru interesul altei persoane", dar şi că, aşa cum rezultă din însăşi acţiunea de însuşire, folosire sau traficare, făptuitorul urmăreşte obţinerea unui profit, neavând importanţă dacă a fost realizat sau nu.

În acelaşi sens, Curtea Constituţională, analizând conformitatea cu Legea fundamentală a dispoziţiilor art. 308 alin. (1) raportat la art. 295 alin. (1) C. pen., a reţinut că "Atingerea scopului săvârşirii faptei, respectiv obţinerea unui folos sau al satisfacerii unui interes pentru sine sau pentru altul, nu prezintă importanţă pentru consumarea infracţiunii de delapidare, însă existenţa acestuia denotă săvârşirea cu intenţie directă a infracţiunii" (Deciziile nr. 461 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 25 noiembrie 2016, paragr. 36; nr. 215 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, paragr. 51), acceptând, astfel, opinia doctrinară potrivit căreia scopul satisfacerii unui interes propriu sau al altuia se circumscrie laturii subiective a infracţiunii de delapidare, şi nu celei obiective, în care se încadrează acţiunea de însuşire, pe care instanţa de contencios constituţional a definit-o, în cuprinsul aceloraşi hotărâri, ca reprezentând "scoaterea unui bun din posesia sau detenţia unei persoane juridice (…) şi trecerea acestuia în proprietatea făptuitorului, aşa încât acesta să poată dispune de el prin consumare, folosire sau chiar înstrăinare".

Aşadar, însuşirea, ca acţiune materială reglementată de textul art. 295 C. pen. privind infracţiunea de delapidare, trebuie să îndeplinească, întotdeauna, toate condiţiile de tipicitate, indiferent dacă autorul acţionează în interesul său ori pentru altul. Acest aspect reiese din chiar cuprinsul normei de incriminare care prevede că, pentru existenţa delapidării, este necesar ca acţiunea de însuşire să aparţină făptuitorului ["însuşirea (…) de către un funcţionar public"] şi nicidecum posibilului beneficiar indicat în acelaşi text de lege prin sintagma "pentru altul", adică persoanei care, în final, profită de bunul ce formează obiectul material al infracţiunii.

Ca atare, instanţa de fond a apreciat că, şi în varianta însuşirii pentru altul, este necesar ca fapta autorului infracţiunii să constea în scoaterea de către acesta a bunului pe care îl gestionează sau administrează din sfera patrimonială a persoanei vătămate, urmată de împosedarea sa, adică de trecerea respectivului bun în stăpânirea lui efectivă, indiferent dacă, în final, acesta va ajunge la o altă persoană.

Pornind de la semnificaţia atribuită noţiunii de însuşire, ca element material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 295 alin. (1) C. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat, în baza materialului probator administrat în cauză că nu se poate reţine în sarcina inculpatului G. (considerat autor) vreo acţiune de sustragere, de luare în stăpânire a bunurilor indicate în rechizitoriu ca reprezentând obiect material al delapidării, gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. prin intermediul operatorului sistemului de transport (S.N.T.G.N. AY. S.A.) intrând direct în patrimoniul L. S.A., prin punctele de ieşire aparţinând combinatelor chimice S.C. T. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A., S.C. XXX. S.R.L., S.C. TT. şi S.C. ZZZ., în condiţiile în care societatea cumpărătoare nu avea punct de consum propriu racordat la Sistemul naţional de transport.

Totodată, instanţa de fond a apreciat că, deşi inculpatul avea atribuţii în domeniul comercializării gazelor naturale, iar mijloacele de probă administrate în cauză demonstrează cu certitudine preocuparea pe care o manifesta pentru continuarea relaţiei comerciale cu L. S.A. şi susţinerea intereselor acesteia, de multe ori în detrimentul societăţii al cărei angajat era, asemenea aspecte nu sunt de natură a conduce la concluzia comiterii unor acţiuni ce s-ar putea subsuma laturii obiective a infracţiunii de delapidare, din moment ce inculpatul G. nu şi-a însuşit vreodată gazele naturale ce au format obiectul contractelor încheiate de părţi, ci acestea, aşa cum s-a arătat deja, au intrat direct în sfera de stăpânire a beneficiarului care, ulterior, fie le-a revândut, fie le-a procesat în cadrul combinatelor chimice. Or, aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, acţionarea materială de către făptuitor asupra bunului este obiectiv necesară pentru a se putea reţine însuşirea, ca element al laturii obiective a infracţiunii de delapidare.

De altfel, chiar procurorul, cu ocazia încadrării juridice a faptelor în cuprinsul rechizitoriului (Capitolul VII), nu a mai făcut referire la împrejurarea că gazele naturale ar fi fost însuşite pentru altul din patrimoniul părţii civile de către persoanele din conducerea executivă a acesteia, ce au calitatea de subiecţi activi ai infracţiunii, ci a menţionat că delapidarea, în modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, s-a efectuat prin "trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor ce nu se cuveneau", activitate ce s-a realizat "prin semnarea/încheierea unui număr de 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea, precum şi contracte de tranzacţie". Ca atare, însăşi acuzarea, contrar celor reţinute în partea expozitivă a actului de sesizare, a susţinut că gazele naturale au fost transferate, prin intermediul contractelor încheiate de părţi, către L. S.A., fiind însuşite direct de către aceasta, iar nu de funcţionarii publici din cadrul S.N.G.N. AX. S.A. consideraţi autori ai infracţiunii de delapidare, construcţie imposibil de acceptat din perspectiva consideraţiilor teoretice anterior expuse, reflectate în doctrina juridică şi transpuse ca atare în practica judiciară constantă a instanţelor judecătoreşti. Mai mult, aşa cum s-a arătat deja, trecerea gazelor naturale în patrimoniul L. S.A. nu se putea face prin simpla semnare/încheiere a unor convenţii comerciale (de vânzare-cumpărare, de tranzacţie, acte adiţionale), ci doar ca urmare a punerii în executare a clauzelor acestora conform procedurii reglementate de legislaţia în vigoare, chiar în cuprinsul contractelor de vânzare-cumpărare şi, implicit, al actelor adiţionale stabilindu-se, de altfel, că gazele naturale "trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului odată cu predarea lor la punctele de livrare/predare/preluare".

În consecinţă, având în vedere că "însuşirea", în accepţiunea art. 295 alin. (1) C. pen., presupune, pe de o parte, scoaterea bunului pe care funcţionarul îl gestionează sau administrează din posesia sau detenţia persoanei juridice, iar, pe de altă parte, trecerea efectivă a acestuia în sfera sa patrimonială, cerinţe ce trebuie îndeplinite în mod obligatoriu şi în situaţia în care acţiunea subiectului activ este comisă pentru altul (adică în interesul unei alte persoane decât autorul), precum şi împrejurarea că, în speţă, nu s-a putut stabili, pe baza probelor administrate, că inculpatul G. (indicat ca autor) sau vreo altă persoană din conducerea executivă a părţii civile ar fi comis vreo acţiune de luare în stăpânire a bunurilor ce se susţine de către procuror că ar forma obiect material al infracţiunii, gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. prin intermediul operatorului sistemului de transport intrând direct în proprietatea L. S.A., prin punctele de ieşire aparţinând celor şase combinate chimice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că nu este îndeplinită condiţia de tipicitate a elementului material al delapidării, faptele imputate acestuia, în modalitatea în care a fost formulată acuzaţia, nefiind prevăzute de legea penală.

De asemenea, instanţa de fond a apreciat că faptele reţinute în sarcina inculpatului G. nu pot fi încadrate nici în conţinutul unei alte infracţiuni, astfel cum a cerut apărarea inculpaţilor A., D. şi L. S.A., făcând referire la abuzul în serviciu, în formă specială, incriminat de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (solicitare respinsă, conform art. 386 C. proc. pen., prin încheierea de şedinţă din 21 septembrie 2022), având în vedere, pe de o parte, că deşi cele două infracţiuni (delapidarea şi abuzul în serviciu) sunt integrate în categoria celor de serviciu, diferă, printre altele, sub aspectul elementului material al laturii obiective, al cerinţei ataşate acestuia (în cazul abuzului în serviciu) şi al urmării imediate (parţial), ceea ce ar presupune, practic, modificarea de către instanţă a acuzaţiei, lucru nepermis din perspectiva dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen. ce reglementează obiectul şi limitele judecăţii, iar, pe de altă parte, împrejurarea că, deşi prin rechizitoriul iniţial nr. x din 31 mai 2016, D.I.I.C.O.T. l-a trimis în judecată pe G. pentru săvârşirea, în concurs ideal, a ambelor infracţiuni, actul de sesizare a fost infirmat inclusiv în această privinţă (ordonanţa nr. x/II-2/2015 din 4 iulie 2016 a procurorului ierarhic superior), invocându-se Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, motiv pentru care, ulterior, prin ordonanţa cu acelaşi număr din 1 septembrie 2016, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu şi delapidare în cea din urmă infracţiune, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu motivarea că, în cauză, au fost încălcate doar "acte secundare şi nu acte prevăzute în legi primare". Ca urmare, s-a apreciat că reformularea acuzaţiei de către instanţă, după încheierea cercetării judecătoreşti, ar contraveni normelor procesual penale întrucât ar permite reconfigurarea împrejurărilor faptice imputate după epuizarea momentului instituit de lege, ceea ce ar echivala cu o nesocotire a principiului separării funcţiilor judiciare, reglementat de art. 3 C. proc. pen. şi, în egală măsură, a dreptului la apărare, în condiţiile în care limitele şi obiectul judecăţii stabilite prin rechizitoriu sunt supuse controlului de legalitate în faza camerei preliminare, fiind exclusă extinderea ulterioară a acestora în etapa judecăţii.

III.2.2.b.) Referitor la faptele pentru care inculpatul G. a fost deferit judecăţii, circumscrise de procuror infracţiunii de delapidare în modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, instanţa de fond a reţinut că ceea ce i s-a imputat, în esenţă, acestuia, este trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute (activitate ce s-ar fi realizat prin semnarea/încheierea unor contracte de vânzare - cumpărare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie), considerându-se că inculpata persoană juridică nu era îndreptăţită să beneficieze de respectivele reduceri comerciale întrucât nu a îndeplinit, în perioada 2005 - 2007, condiţiile referitoare la lipsa datoriilor restante prevăzute în hotărârile organelor colegiale de conducere şi administrare ale societăţii parte civilă (A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A.), iar, în intervalul 2008 - 2010, cerinţele cumulative (statutul de consumator întreruptibil, un anumit consum lunar de gaze naturale, inexistenţa unor datorii restante şi scadente faţă de S.N.G.N. AX. S.A.) instituite prin actele ministeriale (ordine ale ministrului economiei şi memorandumuri aprobate în Guvern).

Aşadar, formularea acuzaţiei se fundamentează pe aprecierea caracterului nelegal al discounturilor acordate, în perioada de referinţă, de S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. la comercializarea gazelor naturale, ceea ce înseamnă că, în ipoteza în care materialul probator administrat atestă că această consideraţie este nesusţinută, nu mai subzistă, nici din acest punct de vedere, elementele de structură ale conţinutului infracţiunii de delapidare, în ceea ce priveşte atât obiectul material, cât şi elementul material din conţinutul laturii obiective, căci acţiunea ce formează verbum regens nu poate exista în absenţa unor bunuri (în speţă gazele naturale de valoarea reducerilor comerciale acordate) asupra cărora să se exercite direct şi nemijlocit de către autor activitatea ilicită de sustragere.

În ceea ce priveşte noţiunea de "consumator întreruptibil", aceasta a fost definită pentru prima dată în legislaţia naţională, derivând de la sintagma "capacitate întreruptibilă" reglementată la nivel european, prin Ordinul comun al ministrului economiei şi comerţului, al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.) nr. 102136/530/97 din 25 mai 2006, privind valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi măsuri pentru întărirea disciplinei în sectorul gazelor naturale (în prezent abrogat prin Ordinul nr. 1284/27/160 din 2011), stabilindu-se, în art. 5 alin. (2), că se circumscrie acestei categorii "consumatorul care poate contribui decisiv la menţinerea funcţionării în deplină siguranţă a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi a sistemelor de distribuţie, prin acceptarea reducerii consumului, până la oprire, în conformitate cu prevederile stipulate la art. 4 alin. (1) din Directiva Consiliului European 2004/67/CE, în scopul asigurării protecţiei aprovizionării consumatorilor casnici în următoarele situaţii: a) întreruperea parţială a aprovizionării cu gaze naturale pe o perioadă ce urmează a fi stabilită ţinându-se seama de condiţiile naţionale; b) temperaturi extrem de joase într-o perioadă de vârf determinată la scară naţională; c) perioadele climatice cele mai reci, constatate statistic la fiecare 20 de ani, când cererea de gaze este extrem de mare".

De asemenea, la alin. (3) al aceluiaşi articol, se stipula că "Poate opta pentru calitatea de consumator întreruptibil acel consumator eligibil care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are un consum orar constant de minimum 30.000 mc în intervalul octombrie- martie; poate fi întrerupt în mod operativ şi în termen de cel mult 24 de ore fără să îi fie afectată securitatea tehnică a instalaţiilor şi echipamentelor", pentru ca, la alin. (4), să se prevadă că "Consumatorul eligibil care optează pentru statutul de consumator întreruptibil are obligaţia să încheie un contract pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport".

Prin Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE, au fost definite sintagmele "consumatori" (angrosiştii şi consumatorii finali de gaze naturale, precum şi întreprinderile din sectorul gazelor naturale care achiziţionează gaze naturale), "angrosişti" (persoanele fizice sau juridice, altele decât operatorii reţelei de transport şi de distribuţie care achiziţionează gaze naturale în scopul revânzării în interiorul sau în afara reţelei în care sunt instalaţi), "consumatori eligibili" (consumatorii care sunt liberi să achiziţioneze gaze de la furnizorul ales de ei), însă, prin Legea gazelor nr. 351/2004, care a transpus această Directivă, definiţia respectivilor termeni a fost modificată parţial, prin "consumator" înţelegându-se persoana fizică sau juridică care cumpără gaze naturale pentru consumul propriu (art. 3 pct. 16), iar prin "consumator eligibil" consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi care are acces la sistem în condiţiile menţionate în lege (art. 3 pct. 16), în timp ce "furnizorul" este persoana juridică titulară a licenţei de furnizare, care comercializează gaze naturale, în baza unui contract de furnizare (art. 3 pct. 25).

La nivelul legislaţiei primare, noţiunea de "consumator întreruptibil" a fost reglementată prin O.U.G. nr. 54/2009, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin articolul unic din Legea nr. 332/2009, prevăzându-se că acesta este "consumatorul care poate contribui la menţinerea funcţionării în deplină siguranţă a Sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi a sistemelor de distribuţie, prin acceptarea reducerii consumului, până la oprire, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaz natural, în scopul asigurării protecţiei aprovizionării consumatorilor casnici", precum şi faptul că "Poate opta pentru calitatea de consumator întreruptibil acel consumator care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are un consum orar constant de minim 5000 mc în intervalul octombrie- martie; b) poate fi întrerupt în mod operativ şi în termen de cel mult 24 ore fără a-i fi afectată securitatea tehnică a instalaţiilor şi echipamentelor".

Deţinerea statutului de consumator întreruptibil a fost introdusă cu titlu de condiţie pentru acordarea reducerilor comerciale practicate de S.N.G.N. AX. S.A. prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al ministrului economiei şi finanţelor, în temeiul căruia a fost adoptată de către A.G.A. Hotărârea nr. 3 din 13 martie 2008 care, însă, nu a fost validată prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al societăţii nr. 4 din 18 martie 2008. Aceeaşi cerinţă a fost, ulterior, reintrodusă, prin Ordinul M.E.F. nr. 912 din 25 martie 2008, în baza căruia s-a emis de către A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. Hotărârea nr. 5 din 25 martie 2008, fiind preluată, apoi, şi în celelalte acte ministeriale prin care s-a transpus politica de acordare a discounturilor la vânzarea gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A. Anterior, "respectarea condiţiilor de întreruptibilitate propuse de S.N.G.N. AX. S.A." fusese prevăzută doar pentru comercializarea de gaze noi din producţia internă (Hotărârile C.A. nr. 3 din 24 martie 2006, nr. 5 din 26 mai 2006).

Cu toate că în Legea nr. 351/2004 nu a fost transpusă întocmai definiţia consumatorului din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 98/30/CE, din mijloacele de probă administrate în cauză, reiese că autorităţi naţionale competente în sectorul gazelor naturale au stabilit că, în perioada de referinţă, L. S.A. a avut calitatea de consumator întreruptibil, aspect consemnat ca atare în documentele întocmite în virtutea atribuţiilor ce le reveneau în temeiul actelor normative incidente în materie.

Potrivit Legii nr. 351/2004, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.) este autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care elaborează, stabileşte şi urmăreşte respectarea sistemului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei gazelor naturale în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor, având, ca atribuţii şi responsabilităţi, printre altele, monitorizarea pieţei interne de gaze naturale şi a respectării reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea acesteia, dar şi colaborarea cu operatorii de servicii din domeniul gazelor naturale, inclusiv prin facilitarea soluţionării pe cale amiabilă a unor neînţelegeri contractuale.

În temeiul acestor prevederi legale, A.N.R.E. a mediat, în anul 2008, o divergenţă între părţile contractului de vânzare-cumpărare a gazelor naturale nr. 106/2005, generată de executarea clauzelor acestuia, ocazie cu care, în cuprinsul documentului intitulat "Poziţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la circumstanţele divergenţei contractuale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A.", înregistrat la nivelul instituţiei sub nr. 19685/3 iulie 2008, a constatat dubla calitate a celei din urmă societăţi, de consumator întreruptibil şi de furnizor de gaze naturale, arătând că, în considerarea acestei calităţi, "L. S.A. avea dreptul să consume gaze noi în mod prioritar, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (5) din Ordinul M.E.C./A.N.R.G.N/A.N.R.M. nr. 102136/530/97".

Prin ordonanţa nr. x/D/P/2017 din 9 martie 2021, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate, soluţionând dosarul disjuns prin rechizitoriul nr. x/2010 din 31 mai 2017 al aceleiaşi unităţi de parchet, a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., clasarea cauzei faţă de inculpatul NN. (director al unei Direcţii din cadrul A.N.R.E.), precum şi în legătură cu faptele comise de funcţionarii A.N.R.E. care au emis "Poziţia" din 2008, reţinând că respectivul punct de vedere "este lipsit de efecte juridice în ceea ce priveşte furnizarea de gaze şi are natura juridică a unui act emis de către un mediator pentru stingerea unui litigiu la un moment anume determinat". Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că, şi în ipoteza acceptării posibilităţii ca medierea să nu fi avut efectul scontat, conţinutul documentului a produs reale efecte prin stabilirea, chiar de către autoritatea de reglementare competentă în sectorul gazelor naturale, a dublei calităţi a L. S.A., de furnizor şi consumator întreruptibil, fiind considerat un reper atât de o parte dintre inculpaţi, care l-au invocat în apărare (A., C., H., I., B.), cât şi de unii martori angajaţi ai S.N.G.N. AX. S.A. [UUUUUU., CCCCCCC., EEEEEEE., VVVVVV., ZZZZZZ.] pentru a-şi justifica propriile acţiuni în legătură cu încheierea şi derularea convenţiilor comerciale dintre părţi.

Mai mult, acesta nu este singurul înscris prin care Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a atestat calitatea de consumator întreruptibil a L. S.A., dovadă în acest sens fiind, spre exemplu, şi adresa din 21 iulie 2009, semnată de vicepreşedintele instituţiei şi transmisă către S.N.T.G.N. AY. S.A., prin care, răspunzând adresei nr. x din 10 iulie 2009 a celei din urmă societăţi "privind structura livrărilor de gaze naturale în luna iunie 2009, din care reiese că cei trei consumatori întreruptibili (L., BBBB., TTTTTTT.) în cursul lunii iunie 2009 au consumat gaze naturale doar din surse interne", A.N.R.E. a recomandat ca "În cazul în care la cele trei societăţi cu statut de consumatori întreruptibili, a existat un consum de gaze naturale în perioada 01.06.2009 - 11.06.2009, asiguraţi-vă că acesta s-a făcut în amestecul stabilit de A.N.R.E. pentru luna iunie 2009 şi refaceţi de urgenţă închiderea lunii iunie 2009".

Deopotrivă, prin adresele nr. x din 30 noiembrie 2009, semnate de martorul MM., preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, această instituţie a comunicat L. S.A., S.C. BBBB. S.A. şi S.C. TTTTTTT. S.A. prevederile Legii nr. 332/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 54/2009 privind situaţiile de reducere a consumului, până la oprire, în cazul consumatorilor întreruptibili, măsurile de urgenţă ce urmează a fi luate de cele trei societăţi în atare situaţii, precum şi faptul că, în perioada iunie 2009 - octombrie 2010 pentru consumatorii eligibili care au optat pentru acest statut (de consumatori întreruptibili), furnizarea gazelor naturale se va face doar din producţia internă.

La rândul lor, martorii MM. şi LL., care au ocupat în anumite perioade de timp funcţia de preşedinte al A.N.R.E., ultimul fiind şi preşedintele comisiei care a emis "Poziţia Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la circumstanţele divergenţei contractuale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A.", au susţinut dubla calitate, de consumator întreruptibil şi furnizor, a celei din urmă societăţi, arătând că acestea nu sunt incompatibile şi că "principala condiţie în a deveni întreruptibil este cea de acceptare a întreruperii parţiale sau totale în caz de nevoie". De asemenea, s-a menţionat de către martorul MM. că, la nivelul A.N.R.E., exista o listă cu consumatorii întreruptibili, pe aceasta figurând şi L. S.A.

Totodată, sub acelaşi aspect, s-a precizat că, prin art. 4 din Legea nr. 346/2007 privind măsuri pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, care a transpus Directiva 2004/67/CE din 26 aprilie 2004 a Consiliului Uniunii Europene, a fost instituită obligaţia de înfiinţare, prin decizie a primului-ministru, a Comisiei de coordonare, având rolul de a elabora Planul de acţiune pentru situaţii de urgenţă şi de a aviza şi monitoriza măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale, comisie interministerială din care fac parte câte un reprezentant, la nivel de secretar de stat, din Ministerul Economiei şi Finanţelor şi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, preşedintele A.N.R.E., preşedintele A.N.R.M., directorul general al operatorului S.N.T., directorul general al Dispeceratului naţional de gaze naturale, precum şi câte un reprezentant al operatorilor din sectorul gazelor naturale şi al asociaţiilor reprezentative de consumatori.

Potrivit aceluiaşi act normativ, Comisia de coordonare, pe baza propunerilor înaintate de către operatorul S.N.T., prin Dispeceratul naţional de gaze naturale, elaborează anual Planul de acţiune pentru situaţii de urgenţă, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului şi la întocmirea căruia se au în vedere, printre altele, dezvoltarea ofertei de contracte cu clauze de întreruperi şi Programul naţional privind limitarea şi/sau sistarea furnizării gazelor naturale, care cuprinde lista consumatorilor întreruptibili şi ordinea în care va fi limitată şi/sau sistată furnizarea gazelor naturale pentru aceştia. În acelaşi sens este şi declaraţia martorului OOOOOOO., director al Dispeceratului Naţional de Gaze în perioada 2005 - 2013, care a confirmat că "programul de transport pentru perioada de iarnă (…) era fundamentat de Dispeceratul Naţional care, împreună cu Dispeceratul energetic, propunea consumatorii întreruptibili care dispuneau de cantităţi de gaze pe care puteau să le pună la dispoziţie pentru menţinerea în siguranţă a sistemului în baza Regulamentului de funcţionare şi dispecerizare a Sistemului Naţional de Transport, aprobat de A.N.R.E.".

În temeiul acestor dispoziţii legale, au fost elaborate Planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2009-2010, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1523/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 22 decembrie 2009, şi Planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2010-2011, aprobat prin H.G. nr. 1365/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 25 ianuarie 2011, acte normative prin care a fost confirmată calitatea L. S.A. de consumator întreruptibil şi de parte în contractele pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale încheiate cu S.N.T.G.N. AY. S.A., în calitate de operator al sistemului naţional de transport.

În această privinţă, instanţa de fond a apreciat ca fiind relevantă adresa din 27 septembrie 2012, emisă de S.N.T.G.N. AY. S.A. la solicitarea organelor judiciare de a înainta documentele depuse de L. S.A. pentru obţinerea statutului de consumator întreruptibil, adresă prin care s-a comunicat că această din urmă societate a transmis pentru fiecare an gazier solicitarea pentru rezervarea de capacitate de transport, potrivit fie Regulamentului privind managementul congestiilor contractuale din S.N.T., aprobat prin Decizia preşedintelui A.N.R.G.N. nr. 757/2005 (pentru perioada 2006 - 2008), fie Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale (pentru perioada 2008 - 2010), fie Procedurii de evaluare a condiţiilor necesare încheierii contractelor pentru prestarea serviciilor de transport gaze naturale prin S.N.T., aprobată prin Decizia preşedintelui A.N.R.E. nr. 1137/2010 (pentru perioada 2010 - 2011), emisă în baza Ordinului M.E.C./A.N.R.G.N./A.N.R.M. nr. 102136/530/97 din 2006.

De asemenea, s-a arătat că, întrucât în perioada 2006 - 2011, "AY. S.A. nu a fost în situaţia de a refuza, parţial/total, capacitatea de transport solicitată, s-a procedat în consens cu prevederile reglementărilor în vigoare în fiecare perioadă de solicitare (…) respectiv s-a transmis proiectul de contract de transport în vederea semnării de către L. S.A.". În plus, s-a învederat că "Calitatea de consumator eligibil a SC. L. S.A. a fost conferită de Legea gazelor nr. 351/2004 (în prezent abrogată), AY. S.A., în calitate de operator al S.N.T., având sarcina de a verifica îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor legale prevăzute de Ordinul MEC/A.N.R.G.N./ANRM nr. 102136/530/97/2006 privind valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi măsuri pentru întărirea disciplinei în sectorul gazelor naturale".

Potrivit acestui ordin, una dintre condiţiile pentru încheierea contractului de prestare a serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport era aceea ca solicitantul, consumator eligibil, să fi optat pentru statutul de consumator întreruptibil, conform art. 3 din acelaşi ordin, ceea ce înseamnă, implicit, că, prin transmiterea către L. S.A., în vederea semnării, a proiectelor respectivelor contracte şi, ulterior, prin perfectarea acestora pentru întreaga perioadă 2006 - 2010, S.N.T.G.N. AY. S.A. şi-a asumat inclusiv existenţa acestei calităţi (consumator întreruptibil) a părţii contractante.

Prin adresele nr. x din 10 octombrie 2012 şi nr. F1003 din 11 octombrie 2012, S.N.T.G.N. AY. S.A. şi-a nuanţat poziţia, în sensul că, făcând o interpretare coroborată a dispoziţiilor art. 5 alin. (4) şi (5) din Ordinul comun M.E.C./A.N.R.G.N./A.N.R.M. nr. 102136/530/97 din 2006, a învederat că, pentru perioada 2006 - 2010, S.C L. S.A. a solicitat, în calitate de furnizor, încheierea contractelor pentru prestarea serviciilor întreruptibile, înregistrând, prin clienţii săi, un consum orar cuprins între 36.000 mc şi 157.000 mc de gaze naturale şi asumându-şi prin semnarea convenţiilor posibilitatea întreruperii în condiţiile prevăzute de ordinul menţionat. Totodată, a precizat că, în intervalul 2006 - 2011, S.N.T.G.N. AY. S.A. "a recurs la clauza de întreruptibilitate, asigurând astfel funcţionarea în siguranţă a S.N.T. în perioadele cu temperaturi foarte scăzute".

Date fiind relaţiile şi punctele de vedere diferite transmise pe parcursul anchetei penale prin cele trei adrese menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că, pentru determinarea poziţiei adoptate de operatorul Sistemului naţional de transport cu prilejul încheierii contractelor pentru prestarea serviciilor întreruptibile, în legătură cu calitatea S.C. L. S.A., primează documentele emise de acesta în perioada de referinţă, din care rezultă că cea din urmă societate a fost considerată ca fiind consumator întreruptibil (aspect ce reiese, de altfel, şi din conţinutul adresei nr. x din 27 septembrie 2012) şi nu furnizor. În acest sens, în actele de urmărire penală a fost identificată adresa din 3 noiembrie 2006 către S.N.G.N. AX. S.A., în cuprinsul căreia S.N.T.G.N. AY. S.A. a indicat S.C L. S.A. ca fiind unul dintre consumatorii care au încheiat contracte pentru servicii de transport întreruptibile, precum şi o serie de adrese transmise A.N.R.E., în care, de asemenea, respectiva societate a fost menţionată la secţiunea "Cerere consumatori întreruptibili/Capacitate întreruptibilă", şi nu la capitolul "Cerere piaţa captivă/Furnizori".

De altfel, în cuprinsul mai multor contracte de furnizare a gazelor naturale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi S.C L. S.A., această societate a declarat că are statut de consumator întreruptibil, potrivit reglementărilor legale în vigoare, exprimându-şi, astfel, opţiunea în acest sens potrivit art. 5 alin. (3) din Ordinul comun al ministrului economiei şi comerţului, al preşedintelui A.N.R.G.N. şi al preşedintelui A.N.R.M. nr. 102136/530/97 din 25 mai 2006 şi a încheiat, în toată perioada 2006 - 2010, contracte pentru rezervare de capacitate fermă şi contracte pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale cu S.N.T.G.N. AY. S.A., aşa cum prevede art. 5 alin. (4) din acelaşi Ordin.

Mai mult, martorul NNNNNNN., director general al S.N.T.G.N. AY. S.A. în perioadele mai 2007 - octombrie/ noiembrie 2010 şi iunie 2011 - iulie 2012, a declarat că "beneficiarii contractelor de întreruptibilitate dobândeau şi calitatea de consumatori întreruptibili" şi, chiar dacă cei din urmă "trebuiau să fie racordaţi direct la sistemul naţional de transport gaze naturale, adică să aibă un punct de predare-primire a gazelor naturale direct din sistem", "potrivit legii, beneficiarul contractului de întreruptibilitate nu era obligat să aibă un punct propriu deschis la reţeaua naţională de transport, ci doar să indice (…) punctele de primire şi de predare", lucru pe care L. S.A. l-a făcut, prin menţionarea punctelor de consum ale combinatelor chimice.

În ceea ce priveşte statutul L. S.A. în perioada 1 iulie 2010 - sfârşitul anului 2010, instanţa de fond a reţinut că, prin sentinţa nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin decizia nr. 3877 din 7 iulie 2021 a instanţei supreme, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a stabilit cu putere/autoritate de lucru judecat că această societate a avut calitatea de consumator întreruptibil.

Deşi hotărârea menţionată a fost pronunţată într-o acţiune prin care s-a solicitat de către S.N.G.N. AX. S.A. anularea unei Decizii de impunere emisă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, şi a unei Decizii a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Alba, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, prima instanţă a constatat că atât instanţa de fond, cât şi cea de control judiciar au examinat în mod global statutul de consumator întreruptibil al S.C L. S.A., prin prisma dispoziţiilor legale relevante incidente în materie şi în baza unui probatoriu cu înscrisuri consistent, fără a se limita la aspectele reţinute de organele fiscale pentru a concluziona în sensul neîndeplinirii acestei condiţii pentru a beneficia de reducerile comerciale (k4) acordate de reclamantă în intervalul de timp verificat.

Prin Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 7 aprilie 2021, s-a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (3) C. proc. pen., care excludeau de la incidenţa constatării autorităţii de lucru judecat de către instanţa penală împrejurările ce constituie chestiuni prealabile şi care privesc existenţa infracţiunii, cuprinse în hotărâri definitive ale altor instanţe decât cele penale, sunt neconstituţionale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că aspectele cu privire la care instanţa civilă s-a pronunţat cu putere/autoritate de lucru judecat prin sentinţa nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, definitivă prin decizia nr. 3877 din 7 iulie 2021 a instanţei supreme, constituie o chestiune prealabilă în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen.

Astfel, ceea ce s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului G., circumscris infracţiunii de delapidare în modalitatea însuşirii pentru altul, este trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, considerându-se că această societate nu era îndreptăţită să beneficieze de respectivele reduceri întrucât nu a îndeplinit, în perioada 2005 - 2007, condiţiile referitoare la lipsa datoriilor restante prevăzute în hotărârile A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A., iar, în intervalul 2008 - 2010, cerinţele cumulative - printre care şi deţinerea statutului de consumator întreruptibil - instituite prin actele ministeriale.

Or, prin hotărârile anterior menţionate, prin care a fost soluţionată o acţiune introdusă chiar de S.N.G.N. AX. S.A., s-a tranşat, în mod definitiv, îndeplinirea condiţiei de consumator întreruptibil de către inculpata persoană juridică în intervalul 1 iulie 2010 - sfârşitul anului 2010, aspect susţinut, de altfel, inclusiv de reclamantă în justificarea promovării demersului său judiciar anterior, astfel încât, potrivit Deciziei nr. 102 din 17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale, fiind analizată, cu putere/autoritate de lucru judecat, de o instanţă civilă (lato sensu), respectiva chestiune nu mai poate face obiectul reexaminării de către jurisdicţia penală. Mai mult, fiind parte (reclamantă) şi în dosarul iniţial nr. x/2018, în care au fost pronunţate sentinţa nr. 205/2018 şi decizia nr. 3877/2021, S.N.G.N. AX. S.A. trebuia să se supună efectelor lucrului judecat, neputând să invoce o altă situaţie juridică decât cea stabilită, chiar la solicitarea sa, prin hotărârea definitivă a instanţei de contencios administrativ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza celor două decizii judiciare, dar şi a hotărârilor judecătoreşti la care se face referire în cuprinsul lor (sentinţa civilă nr. 2175/2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi decizia nr. 2326/2019 a Î.C.C.J., secţia de contencios administrativ şi fiscal) şi a înscrisurilor din vol. 207 d.u.p., a mai reţinut că inspecţia fiscală finalizată, în urma reexaminării anumitor aspecte, prin raportul nr. x-AB 49/10 aprilie 2017, în baza căruia s-a emis de către D.G.R.F.P. Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, Decizia de impunere nr. x/10 aprilie 2017, menţinută prin Decizia nr. 54/31 ianuarie 2018 a A.N.A.F. Alba, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, ce au fost anulate, ulterior, prin sentinţa nr. 205/2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, definitivă prin decizia nr. 3877/2021 a instanţei supreme, a vizat perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2013 şi, chiar dacă a avut ca obiect verificarea respectării în cadrul S.N.G.N AX. S.A. a dispoziţiilor legale referitoare la impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale au analizat această chestiune inclusiv din perspectiva îndeplinirii condiţiilor instituite prin actele de reglementare secundară pentru acordarea reducerilor comerciale la vânzarea gazelor naturale, constatând că acestea ar fi fost eludate doar în lunile aprilie şi iunie 2009 (în ceea ce priveşte cerinţa inexistenţei unor datorii restante şi scadente) şi în perioada 1 iulie 2010 - sfârşitul anului 2010 (în ceea ce priveşte întrunirea calităţii de consumator întreruptibil). Aşadar, pentru intervalul 1 ianuarie 2008 - 1 iulie 2010, inclusiv organele fiscale au concluzionat că discounturile acordate de S.N.G.N. AX. S.A. la comercializarea gazelor naturale către L. S.A. au respectat condiţiile instituite prin actele de reglementare secundară, sub aspectul îndeplinirii calităţii de consumator întreruptibil, a înregistrării unui anumit consum lunar de gaze naturale şi a inexistenţei unor datorii restante şi scadente faţă de societatea de stat (cu excepţia lunilor aprilie şi iunie 2009).

Aşadar, instanţa de fond a constatat că, din întreg materialul probator administrat în cauză, rezultă că, în toată perioada de referinţă, L. S.A. a manifestat, în fapt, în cadrul relaţiilor comerciale cu S.N.G.N. AX. S.A. un comportament specific consumatorului întreruptibil, având toate drepturile şi obligaţiile conferite de o atare calitate care, de altfel, i-a fost recunoscută de majoritatea autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul gazelor naturale (A.N.R.E., S.N.T.G.N. AY. S.A., S.N.G.N. AX. S.A.) şi chiar de Guvernul României, prin emiterea H.G. nr. 1523/2009 şi H.G. nr. 1365/2010 privind aprobarea Planurilor de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anii gazieri 2009-2010 şi, respectiv, 2010-2011, prin care, practic, a fost confirmat acest statut al societăţii, aşa cum, de altfel, au constatat şi instanţele de contencios administrativ prin sentinţa nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia şi decizia nr. 3877 din 7 iulie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În plus, L. S.A. a optat pentru calitatea de consumator întreruptibil prin clauzele inserate în mai multe contracte de furnizare a gazelor naturale încheiate cu S.N.G.N. AX. S.A., caracterul eliptic al legislaţiei în domeniu, care nu a prevăzut modalitatea concretă în care trebuie exprimată această opţiune, iar, până la adoptarea Ordinului comun M.E.C./A.N.R.E/A.N.R.M. nr. 2210/96/278/2009 şi a Deciziei nr. 1137 din 4 mai 2010 a preşedintelui A.N.R.E., nu a reglementat o procedură de verificare/certificare a îndeplinirii condiţiilor instituite de lege pentru dobândirea respectivului statut, neputând fi imputat inculpatei persoană juridică, conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. şi nici celorlalte persoane trimise în judecată în prezenta cauză. De altfel, înscrisurile ataşate la dosar atestă că, ulterior adoptării respectivei proceduri, L. S.A. s-a supus acesteia, depunând documentele solicitate, iar autoritatea competentă nu a constatat neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru existenţa calităţii de consumator întreruptibil.

Totodată, instanţa de fond a reţinut şi împrejurarea că, în intervalul 2006 - 2011, L. S.A. a perfectat cu S.N.T.G.N. AY. S.A. contracte pentru rezervare de capacitate fermă şi contracte pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale, prin care şi-a asumat posibilitatea întreruperii livrării acestora, operatorul sistemului naţional de transport comunicând organelor de anchetă penală, prin adresele nr. x din 10 octombrie 2012 şi nr. x din 11 octombrie 2012, că, în perioada menţionată, chiar "a recurs la clauza de întreruptibilitate, asigurând astfel funcţionarea în siguranţă a S.N.T. în perioadele cu temperaturi foarte scăzute". Acest aspect a fost confirmat şi de raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară care, răspunzând la obiectivul III.15, a concluzionat că S.N.T.G.N. AY. S.A. a întrerupt livrarea gazelor naturale către L. S.A. în intervalele ianuarie - februarie 2008, pentru un număr de 32 de zile, şi ianuarie - februarie 2010, pentru un număr de 14 zile.

În ceea ce priveşte înregistrarea de către L. S.A., în toată perioada de referinţă, a unor datorii restante faţă de S.N.G.N. AX. S.A., aspect reţinut, de asemenea, de acuzare ca un impediment legal pentru acordarea reducerilor comerciale şi, implicit, ca reprezentând un factor ce a contribuit la facilitarea acţiunii inculpatului G. de trecere frauduloasă în patrimoniul primei societăţi a gazelor naturale de valoarea discounturilor, instanţa de fond a constatat că existenţa acestor debite nu poate fi negată, din moment ce a fost confirmată de întregul material probator administrat în cauză, relevante, în acest sens, fiind concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară, declaraţiile martorilor UUUUUU., VVVVV., UUUU., UUUUU., TTTT., TTTTT., HHHHHH., LLLLL., FFFFFF., IIIIII., GGGGGG., YYYY., EEEEEEE., CCCCCCC., JJJJJJ., KKKKKK., SSSSS., XXXXX. şi AAAAAA., declaraţiile inculpaţilor K., H., F., B. şi A., precum şi procesele-verbale de şedinţă ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. din 17 ianuarie 2008, 14 aprilie 2008, 19 septembrie 2008, 27 martie 2009.

Însă, din aceleaşi mijloace de probă, rezultă că între părţi au fost încheiate mai multe convenţii de eşalonare/reeşalonare succesivă a datoriilor restante, la care au fost calculate penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi, contracte ce au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi permise de actele ministeriale ce au prevăzut condiţiile de acordare a reducerilor comerciale la vânzarea gazelor naturale de către această societate, iar, până la un moment dat, sumele eşalonate şi accesoriile au fost achitate în perioada convenită de părţi - chiar dacă, în anumite cazuri, termenele de scadenţă au fost depăşite, în general, cu intervale de câteva zile stabilite, de regulă, în baza unor note de negociere încheiate de comun acord - cu excepţia sumelor contestate de debitor, care au făcut obiectul unor litigii în instanţă.

Deşi în argumentarea susţinerii privind neîndeplinirea condiţiei inexistenţei unor datorii restante şi scadente pentru a beneficia de reducerile comerciale, parchetul, însuşindu-şi menţiunile inserate în cuprinsul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit în cursul urmăririi penale, a arătat, cu referire la operaţiunile de eşalonare la plată convenite între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. în intervalul 2004 - 2010, că acestea se încadrează în "aria creditului financiar, şi nu în aria creditului comercial" şi că nu au fost realizate în baza legislaţiei şi a normelor de autorizare emise în acest sens de B.N.R., instanţa de fond a apreciat că nu poate fi valorificată această afirmaţie, având în vedere că asemenea aprecieri făcute de specialiştii desemnaţi excedează obiectivelor stabilite de organul de anchetă penală, precum şi faptul că domeniul specializării acestora este unul incert, nefiind indicat nici în conţinutul lucrării întocmite şi nici în cel al ordonanţelor prin care au fost numiţi în cauză. În plus, convenţia de eşalonare a datoriei restante presupune repartizarea sumelor ce o compun în aşa fel încât plata lor să se efectueze treptat, pe rând, în rate, la date succesive, dinainte fixate, având, deci, ca efect prorogarea termenului de scadenţă pentru fiecare dintre acestea, apelarea la un asemenea instrument reprezentând o practică uzuală în materie comercială, în special în perioadele de criză economică, şi, totodată, un stimulent pentru conformarea voluntară a debitorului la obligaţia de plată a creanţelor datorate.

Totodată, instanţa de fond a reţinut că prin raportul de expertiză financiar-contabilă, s-a constatat că, la data de 30 septembrie 2013, S.N.G.N. AX. S.A. a încasat integral suma de 251.066.186,36 RON, reprezentând preţul gazului natural livrat aferent anumitor facturi şi penalităţi de întârziere, ce a făcut obiectul convenţiei de eşalonare nr. 128 din 14 iulie 2009.

De asemenea, au fost reţinute şi declaraţiile martorilor UUUUUU., VV., LLLLLL., LLLLL. şi GGGGGG., precum şi declaraţiile inculpaţilor H., F. şi B., care au arătat că perfectarea unor asemenea contracte constituia, în condiţiile economice de la acel moment, singura soluţie viabilă pentru recuperarea datoriilor restante. În acest sens, martora EEEEEE., director comercial în cadrul S.C. TTTTTTT. S.A. în anii 2005 - 2010, a subliniat că doar după perfectarea unei convenţii de eşalonare la plată a debitelor restante, societatea al cărei angajat era a putut beneficia de reduceri comerciale la achiziţionarea gazelor naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., aspect ce relevă efectele benefice pe care atare convenţii le pot avea în funcţionarea economiei, mai ales în situaţii de criză economico-financiară, cum a fost şi cea din perioada 2008-2010.

Cu referire la aceeaşi cerinţă, singura ce se consideră de către acuzare că nu a fost întrunită în intervalul 2005 - 2007 pentru ca L. S.A. să beneficieze de discounturi la preţul gazelor naturale achiziţionate de la S.N.G.N. AX. S.A., instanţa de fond a constatat, contrar celor susţinute de procuror, că, în intervalul de timp menţionat, hotărârile organelor colegiale de conducere ale celei din urmă societăţi nu au condiţionat (până în luna aprilie 2007) acordarea reducerilor (k1, k2, k3) de inexistenţa datoriilor restante, ci au stabilit doar o marjă de negociere a acestora în funcţie de mai multe criterii ce au variat în timp, fixând un nivel maxim al remizei ce nu putea fi depăşit. Abia prin Hotărârea nr. 4 din 30 martie 2007, Consiliul de Administraţie a stabilit ca, începând din 1 aprilie 2007, reducerile financiare şi comerciale să fie acordate, pentru toţi clienţii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., numai dacă se plătesc datoriile curente. Or, având în vedere că, aşa cum reiese din raportul de expertiză financiar-contabilă, S.N.G.N. AX. S.A. nu a facturat vânzări de gaze naturale către L. S.A. în perioada august 2007 - ianuarie 2008, iar S.N.T.G.N AY. S.A. a întrerupt livrarea acestora în intervalul ianuarie - februarie 2008 pentru un număr de 32 de zile, context în care, s-a apreciat că doar pentru 4 luni din anul 2007 acuzarea putea susţine o eventuală neîndeplinire a respectivei condiţii de către inculpata persoană juridică care o împiedica să beneficieze de acordarea reducerilor comerciale.

Prin actul de sesizare a instanţei, acuzarea, însuşindu-şi concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă întocmit în cursul urmăririi penale, a reţinut că, valoarea reducerilor comerciale acordate fără îndeplinirea condiţiilor din actele de reglementare secundară, inclusiv a celei referitoare la inexistenţa unor datorii restante şi scadente faţă de S.N.G.N. AX. S.A., este de 282.630.330,49 RON, deşi, aşa cum rezultă din analiza efectuată prin raportare la tipurile de discounturi (pag. 426 din raport), în perioada 2006 - 2007, L. S.A. a beneficiat doar de reducerile k1 şi k3 care, potrivit menţiunilor tehnice din cuprinsul aceleiaşi lucrări, presupun alte condiţii de acordare [k1 se atribuie în funcţie de cantitatea preluată, iar k3 pentru alinierea la preţul A.N.R.E. trimestrial (gaze import)], şi nu lipsa unor debite restante.

În acest context, instanţa de fond a constatat că eventuala existenţă a unor datorii scadente ale persoanei juridice inculpată faţă de S.N.G.N. AX. S.A. în intervalul 2006 - martie 2007 nu prezintă nicio relevanţă sub aspectul acuzaţiei formulate, din moment ce o atare împrejurare nu putea constitui un impediment legal pentru a beneficia de discounturile ce i-au fost acordate. Mai mult, expertiza nu a constatat existenţa vreunei reduceri comerciale atribuită L. S.A. în anul 2005, stabilind că a obţinut astfel de rabaturi de preţ la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A. exclusiv în perioada 2006 - 2010, ceea ce înseamnă, implicit, că, deşi s-a susţinut de către procuror că acuzaţia de delapidare vizează intervalul 2005 - 2010, în realitate, s-a avut în vedere doar valoarea discounturilor acordate în anii 2006 - 2010, valoare în limitele căreia a fost încadrată cantitatea de gaze naturale ce s-a considerat că ar fi fost trecută fraudulos din patrimoniul celei din urmă societăţi în sfera de stăpânire a primeia.

Raportat la intervalul de timp aprilie 2007 - 2010, instanţa de fond a constatat că, în analiza efectuată cu prilejul prezentării contractelor de furnizare a gazelor naturale perfectate între cele două părţi, ocazie cu care s-a făcut referire inclusiv la anumite situaţii în care s-a apreciat că cerinţa inexistenţei datoriilor restante şi cea a unui anumit consum lunar nu ar fi fost întrunite, parchetul şi-a însuşit menţiunile din cuprinsul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, însă, în final, cu privire la cuantumul total al discounturilor de care ar fi beneficiat în mod nelegal inculpata persoană juridică, a concluzionat că acesta este cel indicat în conţinutul raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară (282.630.330,49 RON), cu toate că adiţionarea tuturor valorilor precizate în cadrul expunerii contractelor nu coincide cu suma menţionată în acest din urmă raport (de expertiză). De altfel, acest aspect este pe deplin explicabil, din moment ce concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nu se referă doar la cuantumul integral al reducerilor comerciale ce ar fi fost acordate L. S.A. cu nerespectarea condiţiilor din actele de reglementare secundară, cuantum în limita căruia a fost încadrată de acuzare valoarea gazelor naturale ce s-a considerat că au fost trecute fraudulos în patrimoniul acestei societăţi, ci la "valoarea profitului brut nerealizat de către S.N.G.N. AX. S.A. prin nerespectarea condiţiilor de acordare a reducerilor comerciale acordate pentru gazele naturale livrate către SC. L. S.A. în perioada 2005 - 2010, inclusiv din diferenţele la preţurile de vânzare, constatându-se că aceasta "este de 268.043.905 RON, respectiv 91.939.467 USD, fapt ce a dezvoltat prejudiciu adus bugetului de stat sub forma impozitului pe profit aferent perioadei 2005 - 2010, în sumă de 42.885.584 RON, respectiv 14.686.841,11 USD, în timp ce valoarea taxei pe valoarea adăugată aferentă veniturilor nerealizate de către S.N.G.N. AX. S.A., valoare ce constituie, în fapt, prejudiciu adus bugetului de stat sub forma taxei pe valoarea adăugată de plată aferentă perioadei 2005 - 2010, este în sumă de 53.847.925,42 RON, respectiv 18.298.333,22 USD".

În plus, instanţa de fond a menţionat că, deşi specialiştii desemnaţi de organul de anchetă penală au indicat mai multe cazuri în care au considerat că L. S.A. înregistra datorii restante şi scadente faţă de S.N.G.N. AX. S.A., context în care societatea nu putea beneficia de reduceri comerciale, aceştia nu au explicat contradicţia dintre respectiva constatare şi menţiunile făcute de părţi în cuprinsul contractelor de furnizare a gazelor naturale (menţiuni al căror caracter nereal nu a fost dovedit şi, nici măcar susţinut, de către acuzare) în sensul inexistenţei unor asemenea debite (probabil ca urmare a încheierii convenţiilor de eşalonare/reeşalonare şi a achitării în termenul convenit a sumei scadente stabilită prin graficul de eşalonare) sau a faptului că, în ipoteza neachitării lor, cumpărătorului nu îi vor fi acordate astfel de discounturi (spre exemplu, contractele de tranzacţie nr. x/2008, nr. y/2008, nr. z/2009, nr. w/2009, nr. t/2009, nr. s/2009, nr. q/2009, nr. r/2010, nr. 48/2010 ş.a.), după cum nu au evaluat, în situaţia fiecărei convenţii, toate înscrisurile prin care, de comun acord, părţile au prorogat termenul de scadenţă a sumelor ce compuneau datoria restantă (de pildă, notele de negocieri), aspect care ridică anumite îndoieli cu privire la corectitudinea concluziilor formulate şi împiedică stabilirea cu certitudine a îndeplinirii sau, după caz, a neîntrunirii respectivei cerinţe de către inculpata persoană juridică.

Ca atare, având în vedere aceste aspecte, dar şi împrejurarea că, aşa cum s-a arătat anterior, domeniul în care sunt specializaţi autorii raportului de constatare tehnico-ştiinţifică este unul incert, nefiind indicat nici în conţinutul lucrării întocmite şi nici în cel al ordonanţelor prin care au fost numiţi în cauză, precum şi dispoziţiile procedurale care reglementează administrarea celor două mijloace de probă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a valorificat raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară, care răspunde într-o măsură incontestabil mai mare garanţiilor cerute de principiul respectării caracterului echitabil al procedurii şi de asigurarea dreptului la apărare al inculpaţilor, în toate componentele sale. În acest sens, s-a avut în vedere faptul că, în timp ce expertiza a fost efectuată de experţi independenţi, autorizaţi conform legii, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a fost elaborat de specialişti din cadrul D.I.I.C.O.T. sau detaşaţi la unitatea de parchet, că cea din urmă lucrare a avut în vedere doar obiectivele stabilite de procuror, pe când expertiza a răspuns şi întrebărilor ridicate de către părţi care, spre deosebire de constatare, au avut posibilitatea să formuleze obiecţiuni şi să recomande experţi care să participe la efectuarea acesteia (prevalându-se de acest drept partea civilă şi inculpaţii A., C., D., B.), unii dintre ei (inclusiv expertul parte al S.N.G.N. AX. S.A.) făcând şi opinii separate în privinţa anumitor obiective şi fiind audiaţi de către instanţă (PPPPPPP. şi QQQQQQQ.), la solicitarea părţilor, alături de experţii desemnaţi de organul judiciar (PPPP. şi QQQQ.).

În acest context, instanţa de fond a reţinut concluzia formulată, în unanimitate, de specialişti, la obiectivul III.3 al expertizei, în sensul că, identificând "o serie de situaţii în care preţurile şi discounturile practicate de S.N.G.N. AX. S.A., în contractele şi în facturile de vânzare gaze naturale, pe perioada analizată, nu au fost în concordanţă cu clauzele din documentele prin care a fost fixată politica de preţuri şi discounturi", aceştia "au procedat la recalcularea preţurilor contractuale în relaţia comercială L. - S.N.G.N. AX. şi la determinarea discounturilor acordate necuvenit către L., care este în valoare de 103.881,48 RON, rezultând din stornarea unei cantităţi de gaze din import, ceea ce ar fi condus la modificarea preţului cu care acesta ar fi trebuit facturat", suma menţionată nefiind, aşadar, consecinţa stabilirii unor rabaturi de preţ deşi inculpata persoană juridică ar fi înregistrat datorii restante şi scadente, aspect ce reiese, de altfel, şi din analiza realizată în concret de experţi şi prezentată anterior concluziei.

Totodată, instanţa de fond a constatat că, prin sentinţa nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin decizia nr. 2326 din 7 mai 2019 a instanţei supreme, secţia de contencios administrativ şi fiscal (dosar nr. x/2015), s-a stabilit cu putere/autoritate de lucru judecat că reducerile comerciale acordate L. S.A. de către S.N.G.N. AX. S.A. la livrarea gazelor naturale din lunile aprilie şi iunie 2009 au avut un caracter legal.

Astfel, instanţa de fond a arată că, subsumat infracţiunii de delapidare în modalitatea însuşirii pentru altul, inculpatului G. i s-a imputat prin rechizitoriu trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, considerându-se că această societate nu era îndreptăţită să beneficieze de respectivele reduceri comerciale întrucât nu a îndeplinit, printre altele, în perioada 2005 - 2010, condiţia referitoare la lipsa datoriilor restante prevăzută în hotărârile A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A. şi instituită, ulterior, şi prin actele ministeriale.

În raport cu împrejurarea că de existenţa unor datorii restante şi scadente ale L. S.A. depinde caracterul reducerilor comerciale de care aceasta a beneficiat de la S.N.G.N. AX. S.A., lămurirea acestui aspect poate conduce la stabilirea îndeplinirii cerinţelor de tipicitate ale acţiunii de însuşire, ca element material al laturii obiective a infracţiunii de delapidare.

Instanţa de fond a constatat că, prin hotărârile anterior menţionate, prin care a fost soluţionată o acţiune introdusă chiar de S.N.G.N. AX. S.A. (parte civilă în prezenta cauză), s-a tranşat, în mod definitiv, îndeplinirea condiţiei inexistenţei unor debite restante şi scadente în lunile aprilie şi iunie 2009, aspect susţinut, de altfel, inclusiv de reclamantă în justificarea promovării demersului său judiciar anterior, iar potrivit Deciziei nr. 102 din 17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale, fiind analizată, cu putere/autoritate de lucru judecat, de o instanţă civilă (lato sensu), respectiva chestiune nu mai poate face obiectul reexaminării de către jurisdicţia penală. Mai mult, fiind parte (reclamantă) şi în dosarul iniţial nr. x/2015, în care au fost pronunţate sentinţa nr. 2175/2016 şi decizia nr. 2326/2019, S.N.G.N. AX. S.A. trebuie să se supună efectelor lucrului judecat, neputând să invoce o altă situaţie juridică decât cea stabilită, chiar la solicitarea sa, prin hotărârea definitivă a instanţei de contencios administrativ.

În plus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a mai reţinut, pornind de la conţinutul celor două decizii judiciare, dar şi de la înscrisurile ataşate în vol. 207 d.u.p., că inspecţia fiscală, în urma căreia s-a emis, într-o primă fază (anterior reexaminării anumitor aspecte), raportul nr. x-AB 345/30 septembrie 2014, în baza căruia s-a emis de către D.G.R.F.P. Braşov Decizia de impunere nr. x/30 septembrie 2014, menţinută prin Decizia nr. 190/18 iunie 2015 a A.N.A.F., Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, ce au fost anulate, ulterior, parţial prin sentinţa nr. 2175/2016 a Curţii de Apel Bucureşti, definitivă prin decizia nr. 2326/2019 a instanţei supreme, a vizat perioada 1 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2013 şi, chiar dacă a avut ca obiect verificarea respectării în cadrul S.N.G.N AX. S.A. a dispoziţiilor legale referitoare la impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, organele fiscale au analizat această chestiune inclusiv din perspectiva îndeplinirii condiţiilor instituite prin actele de reglementare secundară pentru acordarea reducerilor comerciale la vânzarea gazelor naturale, constatând că acestea ar fi fost eludate, în ceea ce priveşte cerinţa inexistenţei unor datorii restante şi scadente ale L. S.A., doar în lunile aprilie şi iunie 2009, în timp ce, pentru intervalului 1 ianuarie 2008 - sfârşitul anului 2010, organele fiscale au concluzionat că discounturile acordate de S.N.G.N. AX. S.A. la comercializarea gazelor naturale către L. S.A. au respectat condiţia neînregistrării unor debite restante şi scadente faţă de societatea de stat (cu excepţia lunilor aprilie şi iunie 2009).

Cu referire la aceeaşi condiţie privind inexistenţa unor datorii restante către S.N.G.N. AX. S.A., instanţa de fond a mai constatat că, deşi parchetul, cu prilejul examinării acesteia, a susţinut că reprezentanţii respectivei societăţi au manifestat un "comportament permisiv" doar în relaţia cu L. S.A., situaţia fiind diferită în cazul celorlaţi "doi mari consumatori de gaze naturale din portofoliu", respectiv S.C. TTTTTTT. S.A. şi S.C. BBBB. S.A., informaţiile şi datele furnizate de expertiza financiar-contabilă nu confirmă o asemenea împrejurare (răspunsul la obiectivul III.1), din moment ce, în perioada 2005 - 2007, L. S.A. a achiziţionat gaze naturale de la societatea de stat la un preţ mediu/mmc mai mare decât cel practicat în relaţia cu toţi ceilalţi clienţi, iar, în perioada 2009 - 2010, a plătit un preţ mediu/mmc apropiat de cel achitat de S.C. TTTTTTT. S.A. şi S.C. BBBB. S.A., doar în anul 2008 beneficiind de un preţ mediu/mmc net inferior celui plătit de restul competitorilor de pe piaţa de gaze naturale.

De asemenea, s-a constatat că nivelul superior al cuantumului total al reducerilor comerciale acordate L. S.A. în intervalul 2006 - 2010, în comparaţie cu cel al discounturilor de care au beneficiat S.C. BBBB. S.A. şi S.C. TTTTTTT. S.A., s-a datorat, printre altele, cantităţii mai mare de gaze naturale achiziţionate de prima societate în comparaţie cu celelalte două (răspunsurile la obiectivele III.1 şi III.10).

Cu referire la cerinţa existenţei unui anumit consum lunar de gaze naturale, considerată de parchet ca nefiind îndeplinită de către L. S.A., aspect care, alături de celelalte la care s-a făcut anterior referire, nu ar fi îndreptăţit-o pe aceasta să beneficieze de reduceri comerciale din partea S.N.G.N. AX. S.A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat, în baza menţiunilor făcute de procuror cu ocazia prezentării succesiunii contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate de cele două părţi, că un atare impediment pentru acordarea discounturilor a fost reţinut pentru livrările din intervalele mai - iunie 2008, august - decembrie 2008 şi februarie - martie 2009, pe motiv că inculpata persoană juridică a achiziţionat, în fapt, o cantitate mai mică de gaze naturale decât cea prevăzută în contractele aplicabile în respectivele perioade.

Analizând conţinutul actelor ministeriale (Ordinele nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008, nr. 2652 din 9 septembrie 2008 ale ministrului economiei şi finanţelor) ce au vizat intervalele de timp menţionate, precum şi hotărârile emise de A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în temeiul acestora (nr. 9 din 25 aprilie 2008, nr. 11 din 14 mai 2008, nr. 15 din 10 septembrie 2008), instanţa de fond a constatat că cerinţa ce trebuia îndeplinită de cumpărător pentru a-i fi acordate reduceri comerciale nu era aceea a existenţei unui anumit consum lunar, aşa cum a susţinut parchetul, ci aceea a contractării cu societatea de stat a unei anumite cantităţi de gaze naturale (mai mare de 30 milioane mc/lună), rezultând că, pentru întrunirea condiţiei, astfel cum a fost definită de factorii de decizie de la nivelul M.E.F. şi al organului colegial de conducere, era suficient ca beneficiarul să-şi asume obligaţia achiziţionării unui anumit volum de gaze naturale, chiar dacă, în fapt, nu era respectată întru-totul respectiva prevedere contractuală, fie ca urmare a deciziei acestuia, fie datorită imposibilităţii obiective a părţii civile de a livra cantitatea convenită. Oricum, prin ea însăşi şi în lipsa dovedirii dincolo de orice îndoială rezonabilă a altor elemente care să furnizeze indicii ale unei intenţii frauduloase, derogarea de la prevederile contractuale, prin voinţa comună a părţilor, nu poate atrage angajarea răspunderii penale a acestora sau a reprezentanţilor lor legali.

În cauză, însă, acuzarea nu a contestat faptul că L. S.A. a contractat de la S.N.G.N. AX. S.A. cantitatea lunară indicată în ordinele ministeriale şi în hotărârile A.G.A., iar, prin raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară nu au fost constatate încălcări sub acest aspect, nici măcar în ceea ce priveşte cantităţile lunare de gaze naturale efectiv preluate de beneficiar de la societatea de stat.

În atare condiţii, s-a apreciat că nu poate fi reţinută susţinerea parchetului în sensul că "S.C. L. S.A. nu a îndeplinit condiţia de consum minim constant întrucât cantităţile de gaze naturale achiziţionate au fost livrate ca mărfuri partenerilor formaţi din cele 6 combinate chimice (…) şi nu consumate în producţia proprie aşa cum reiese din definiţia noţiunii de consumator", din moment ce, raportat la modul de configurare, în actele de reglementare secundară, a cerinţei analizate, aceasta, astfel cum s-a arătat deja, nu se referă la înregistrarea de către beneficiar a unui anumit consum lunar, ci la contractarea cu societatea de stat a unei anumite cantităţi de gaze naturale, adică la asumarea obligaţiei de a achiziţiona respectiva cantitate, indiferent dacă aceasta coincide sau nu cu cea efectiv livrată.

Cu alte cuvinte, s-a apreciat că, din perspectiva analizării condiţiei menţionate, nu prezintă relevanţă calitatea de consumator sau de furnizor a cumpărătorului, aşa cum a considerat procurorul, ci doar volumul de gaze naturale ce formează obiectul contractului de vânzare - cumpărare, fiind lipsită de însemnătate, sub acest aspect, împrejurarea invocată de acuzare privind livrarea ulterioară către combinatele chimice a gazelor achiziţionate de L. S.A., din moment ce societatea a respectat cerinţa contractării cu S.N.G.N. AX. S.A. a unei anumite cantităţi lunare de gaze naturale.

În consecinţă, având în vedere împrejurarea că, în speţă, nu s-a dovedit că inculpatul G. ar fi comis vreo acţiune de luare în propria stăpânire a bunurilor ce se susţine de către procuror că ar forma obiect material al infracţiunii, după cum nu s-a putut stabili, pe baza materialului probator administrat, că reducerile comerciale acordate de S.N.G.N. AX. S.A. - în a căror valoare a fost încadrată cantitatea de gaze naturale ce s-a considerat că a fost trecută fraudulos din patrimoniul acestei societăţi în cel al L. S.A. - ar fi avut un caracter nelegal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că nu sunt îndeplinite elementele de structură ale conţinutului infracţiunii de delapidare, în ceea ce priveşte atât obiectul material, cât şi elementul material din conţinutul laturii obiective, faptele imputate inculpatului G., în modalitatea în care a fost formulată acuzaţia, nefiind prevăzute de legea penală.

Deşi acest acuzat a decedat în cursul judecăţii (la data de 05 ianuarie 2021), aspect atestat de extrasul pentru uz oficial din registrul stării civile (poziţia nr. 567 din 27 iulie 2021) eliberat de Serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor Mediaş, instanţa de fond, pornind de la împrejurarea că cercetarea judecătorească a vizat şi faptele imputate acestuia prin rechizitoriu, a dat prevalenţă soluţiei achitării, dispusă în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. faţă de soluţia încetării procesului penal, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a III-a C. proc. pen., solicitată atât de procuror, cât şi de apărare, având în vedere, în acest sens, atât decizia nr. 608 din 8 decembrie 2003 a Completului de 9 Judecători, potrivit căreia "în cazul în care se constată că există mai multe cazuri ce constituie temeiuri de achitare sau mai multe cazuri de încetare a procesului penal, prioritare sunt cele dintâi", cât şi jurisprudenţa ulterioară a instanţei supreme.

Totodată, instanţa de fond a menţionat că toate argumentele invocate în fundamentarea concluziei neprevederii în legea penală a faptelor imputate inculpatului G. (autor), argumente ce vizează, în esenţă, chestiuni de drept (transpuse la situaţia de fapt din cauză) sunt aplicabile şi în privinţa numiţilor II. şi JJ., ce au fost indicaţi în rechizitoriu ca fiind, fiecare în parte, în perioade de timp succesive, coautori ai infracţiunii de delapidare (în calitate de foşti membri ai conducerii executive ai S.N.G.N. AX. S.A., şi anume directori generali în perioada 2005 - 2008 şi, respectiv, 2009 - 2010), deşi faţă de ei s-a dispus o soluţie de clasare întemeiată pe prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (ca urmare a decesului), fără a se face, însă, referiri la temeinicia învinuirilor formulate împotriva lor prin actele procesuale emise în cauză de procuror.

Cu privire la inculpaţii A., C., D., E., F., H., I., J. şi K., trimişi în judecată pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., s-a reţinut, în esenţă, că, în anumite intervale de timp din perioada 2005 - 2010, prin prisma calităţilor îndeplinite şi a funcţiilor pe care le-au deţinut, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit/înlesnit/ajutat la delapidarea părţii civile prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu se cuveneau celei din urmă societăţi întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare. De asemenea, s-a imputat persoanei juridice L. S.A. faptul că a contribuit, în mod nemijlocit, la însuşirea în folosul său de gaze naturale, prin încheierea şi derularea de către reprezentanţii săi a unor contracte de vânzare - cumpărare, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu S.N.G.N. AX. S.A., activitate prin care s-a produs delapidarea celei din urmă societăţi prin trecerea în patrimoniul inculpatei a gazelor naturale de valoarea discounturilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu i se cuveneau întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare.

Potrivit dispoziţiilor art. 48 C. pen., complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală [alin. (1)], precum şi cea care promite, înainte sau în timpul comiterii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei promisiunea nu este îndeplinită [alin. (2)].

Pentru ca acţiunile desfăşurate de o persoană să poată fi circumscrise participaţiei penale sub forma complicităţii, trebuie îndeplinite următoarele condiţii: să se fi săvârşit în mod nemijlocit de către o altă persoană o faptă prevăzută de legea penală, să se fi efectuat acte de sprijinire sau de ajutor a autorului la comiterea faptei, contribuţia complicelui să fie una efectivă, adică să fi folosit în concret la săvârşirea faptei de către autor, iar cel care înlesneşte sau ajută în orice fel la comiterea faptei prevăzute de legea penală să acţioneze cu vinovăţie sub forma intenţiei directe sau indirecte, neexistând complicitate din culpă.

Determinantă pentru existenţa acestei forme secundare de participaţie este săvârşirea nemijlocită de către autor a faptei incriminate (în forma consumată sau a tentativei pedepsibile), aspect care atribuie şi complicităţii sens juridico-penal, în lipsa unui asemenea act de executare acţiunea complicelui rămânând fără semnificaţie penală. Sub acest aspect, este de menţionat că activitatea complicelui, alăturându-se celei prin care autorul realizează acţiunea ce formează elementul material al infracţiunii, se angrenează, în mod firesc, în antecedenţa cauzală a faptei prevăzute de legea penală, ceea ce imprimă caracterul de realitate unică a acestei fapte, realizată prin contribuţia participantului. Ca atare, fără activitatea autorului de comitere a faptei incriminate, nici acţiunile complicelui nu dobândesc specificul unor acte de participaţie, rămânând fără relevanţă din punct de vedere penal. Or, în cauză, s-a constatat că faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. nu îndeplinesc cerinţele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., situaţie ce se regăseşte şi în cazul numiţilor II. şi JJ., indicaţi deopotrivă în rechizitoriu ca fiind coautori ai respectivei infracţiuni, context în care nici actele de complicitate imputate inculpaţilor A., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A. nu pot avea caracter penal, nefiind îndeplinită condiţia de bază, esenţială, pentru reţinerea acestei forme de participaţie.

Deopotrivă, s-a apreciat că, în cauză, nu sunt întrunite nici celelalte două cerinţe stipulate de acelaşi text de lege pentru existenţa complicităţii, şi anume efectuarea de către participant a unor activităţi de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei de către autor şi/sau, după caz, caracterul efectiv al contribuţiei complicelui, în sensul ca aceasta să fi folosit în concret la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală de către autor.

În acest sens, s-a constatat că parchetul a circumscris acţiunile inculpaţilor H., I., J. şi K., constând în semnarea, la rubricile director general/director general adjunct (primii doi inculpaţi) şi, respectiv, director economic (ultimii doi inculpaţi), a anumitor contracte de vânzare-cumpărare gaze naturale, actele adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie, unor acte de ajutor (complicitate concomitentă), apreciind că, prin aceste activităţi, acuzaţii au contribuit la realizarea laturii obiective a faptelor săvârșite de autori (complicitate materială).

Or, ajutorul implică acte de sprijinire a săvârşirii faptei efectuate concomitent cu executarea acesteia (constituind complicitatea concomitentă), ceea ce ar însemna ca inculpaţii să fi comis acţiunile de care sunt acuzaţi simultan cu desfăşurarea activităţii presupus infracţionale de către autori, constând, potrivit rechizitoriului, în scoaterea bunurilor din patrimoniul părţii civile şi trecerea lor în proprietatea celor din urmă, pentru ca aceştia să le transfere, ulterior, în sfera de stăpânire efectivă a L. S.A., lucru inacceptabil, din moment ce semnarea contractelor de către părţi a fost anterioară sau, după caz, ulterioară livrării gazelor naturale (în cazul contractelor de tranzacţie), ce nu au intrat niciodată în patrimoniul autorilor indicaţi de parchet, ci au fost transferate direct în proprietatea inculpatei persoană juridică, transfer ce a operat, potrivit clauzelor convenţiilor, anterior sau ulterior perfectării acestora, şi anume odată cu predarea bunurilor, prin intermediul operatorului naţional de transport, la punctele de livrare/predare/preluare.

Aşadar, s-a apreciat de către instanţa de fond că activitatea de semnare a contractelor de furnizare a gazelor naturale, imputată celor patru inculpaţi, nu poate fi subsumată unor acte de ajutor, aşa cum a menţionat parchetul în formularea acuzaţiei, dar niciunei alte forme de contribuţie la comiterea faptelor de către autori, din moment ce acţiunile respective nu au fost însoţite de alte demersuri (ilicite) apte să contureze sprijinirea efectivă a celor din urmă în realizarea planului presupus infracţional, astfel cum a fost prezentat acesta în cuprinsul actului de sesizare.

Reţinerea, ulterior finalizării cercetării judecătoreşti şi a dezbaterilor pe fondul cauzei, a unei alte modalităţi a complicităţii sau a unei alte forme de participaţie penală (aşa cum a solicitat procurorul în şedinţa publică din 21 septembrie 2022 în privinţa inculpatului H., cererea fiind respinsă de instanţă prin încheierea de la acelaşi termen), ceea ce ar presupune cu necesitate reconfigurarea bazei factuale prezentate în rechizitoriu, ar echivala, practic, cu modificarea acuzaţiei penale după depăşirea termenului prevăzut de lege (cu atât mai mult cu cât s-au cerut lămuriri sub acest aspect în etapa camerei preliminare, dar instanţa de contestaţie a apreciat că nu se justifică o atare solicitare), aspect ce ar contraveni nu doar principiului separării funcţiilor judiciare şi dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen., ce reglementează limitele şi obiectul judecăţii, dar ar constitui, deopotrivă, şi o încălcare flagrantă a dreptului la apărare, inculpaţii neavând posibilitatea de a prezenta argumentele pe care le consideră relevante în raport cu noile învinuiri aduse chiar prin hotărârea primei instanţe.

Astfel, dacă în ceea ce o priveşte pe inculpata K., procurorul s-a limitat, cu prilejul "analizei activităţii infracţionale", doar la combaterea apărărilor formulate de aceasta în cuprinsul unui memoriu şi cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, referitor la inculpatul H., a susţinut, invocând, la modul general, procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi o convorbire telefonică cu A. (din 22.09.2010, ora 15^11:05), "atitudinea pro L." şi "comportamentul nefiresc de tolerant" manifestat de acesta în relaţia dintre partea civilă şi societatea controlată de cel din urmă inculpat.

Chiar dacă instanţa de fond a constatat, pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză (procesul-verbal al şedinţei C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. din 09.12.2008; transcrierea convorbirii telefonice din 22.09.2010, ora 15^11:05; depoziţiile martorei UUUU.) că, într-adevăr, inculpatul H. a adoptat, la un moment dat, o atitudine indulgentă, îngăduitoare, în raporturile comerciale cu L. S.A., aceasta nu echivalează cu susţinerea intereselor respectivei persoane juridice, aşa cum a sugerat procurorul, şi cu atât mai puţin, cu comiterea vreunei acţiuni în detrimentul societăţii al cărei reprezentant legal era, dimpotrivă, propunerile avansate de inculpat atât în cuprinsul convorbirii telefonice invocate de acuzare (privind necesitatea încheierii unui contract de tranzacţie pentru gazele naturale deja livrate), cât şi în şedinţa Consiliului de Administraţie (referitoare la constituirea de către L. S.A. a unei garanţii, în condiţiile unei reale posibilităţi de valorificare a acesteia) fiind, cel puţin aparent, benefice pentru activitatea economică a S.N.G.N. AX. S.A.

În plus, s-a apreciat că manifestarea unei asemenea conduite nu a fost una uzuală în cadrul relaţiilor comerciale cu L. S.A. şi nu poate fi circumscrisă complicităţii, sub forma ajutorului dat la realizarea laturii obiective a faptelor reţinute în sarcina prezumtivilor autori, având în vedere atât considerentele anterior expuse cu privire la momentul în care este dat acest sprijin, cât şi faptul că, în cauză, nu a fost stabilită vreo legătură între comportamentul adoptat, în general, de inculpat şi semnarea de către acesta a celor 14 contracte de furnizare a gazelor naturale.

Instanţa de fond a apreciat că aceeaşi concluzie referitoare la neîndeplinirea, sub aspect obiectiv, a condiţiilor complicităţii, este valabilă şi în ceea ce priveşte acţiunile reţinute în sarcina inculpatului J., acuzat de faptul că ar fi identificat/acceptat anumite soluţii propuse de reprezentanţii L. S.A. (cu trimitere la C.) pentru eludarea cerinţelor legale de acordare a reducerilor comerciale, că ar fi oferit unele date nereale/inexacte cu privire la stadiul achitării datoriilor de către respectiva societate şi, implicit, la existenţa/inexistenţa unor debite restante şi scadente către S.N.G.N. AX. S.A. şi că ar fi găsit variante nepermise de actele de reglementare secundară pentru prorogarea termenelor de plată a sumelor neachitate la datele convenite, căci, toate aceste activităţi, chiar dacă ar fi dovedite, nu au fost plasate în timp concomitent cu acţiunea indicată de parchet ca reprezentând elementul material al laturii obiective a infracţiunii de delapidare, neputând fi, astfel, subsumate ajutorului, ca modalitate de realizare a acestei forme de participaţie penală.

În plus, în cauză, dată fiind excluderea prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, nu au fost identificate mijloace de probă care să ateste fără dubiu comiterea unor astfel de acţiuni de către inculpat sau existenţa unei proceduri urgente de încheiere a contractelor de livrare a gazelor naturale, susţinută, de asemenea, de către acuzare, singura depoziţie în sensul furnizării de către J., într-o şedinţă a C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., a unor situaţii nereale cu privire la datoriile restante înregistrate de L. S.A., fiind cea a martorului FFFFFF. care, însă, neputând fi coroborată cu restul ansamblului probator al cauzei, nu poate fi valorificată decât în sensul existenţei unor indicii cu privire la acest aspect, şi nu a unor probe care să facă dovada respectivei împrejurări dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul I., parchetul a circumscris complicităţii la infracţiunea de delapidare imputată acestuia, nu doar semnarea unui număr de 5 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie, ci şi participarea la redactarea draftului Memorandumului nr. z/4427 din 9 februarie 2010 privind continuarea politicii de acordare a reducerilor comerciale, la solicitarea secretarului general adjunct al Ministerului Economiei, F. Similar, însă, celorlaţi acuzaţi, s-a constatat, şi în situaţia inculpatului I., că această din urmă activitate, pe lângă faptul că nu poate fi considerată un ajutor la săvârşirea de către G. şi celelalte persoane din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. a acţiunii de trecere a gazelor naturale din patrimoniul acesteia în sfera de stăpânire a L. S.A. şi că nu prezintă aptitudinea de a contribui efectiv la comiterea unei atare fapte, nici nu a fost dovedită de materialul probator, procurorul având în vedere exclusiv anumite precizări făcute de inculpata F. cu ocazia audierii sale în faza de anchetă penală.

În faţa instanţei de fond, însă, fără a reveni asupra lor, aceasta şi-a nuanţat declaraţiile, afirmând că, deşi a primit emailul cu proiectul memorandumului de pe adresa inculpatului I., nu cunoaşte cine l-a întocmit în fapt, aspect ce se coroborează pe deplin cu cele declarate de acest din urmă inculpat care a menţionat că emailul direcţionat în dimineaţa zilei de 9 februarie 2010, având ataşat draftul memorandumului, îi parvenise, în aceeaşi modalitate, de pe adresa de email a martorei VVVVVV., şef serviciu în cadrul Departamentului marketing condus de G., inculpatul transmiţându-l mai departe, secretarului general adjunct al Ministerului Economiei, fără a aduce modificări de conţinut.

Cu referire la inculpaţii A., C., D., E., F. şi B., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a examinat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecărei forme de participaţie penală reţinută de parchet prin raportare la acuzaţiile expuse în Secţiunile III şi VII ale actului de sesizare, fără a mai relua analiza materialului probator, care îşi păstrează pe deplin valabilitatea, verificarea limitându-se la măsura în care faptele reţinute pot fi încadrate în tiparul normelor de incriminare indicate de procuror.

În privinţa inculpatului A., s-a reţinut, în esenţă, că actele de complicitate la delapidare ar fi constat în iniţierea şi coordonarea negocierilor cu reprezentanţii părţii civile în scopul eşalonării/reeşalonării datoriilor înregistrate faţă de aceasta de către firma sa şi în efectuarea unor demersuri la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. şi la Ministerul Economiei (inclusiv la ministrul B.) în vederea obţinerii pentru L. S.A. de gaze naturale din producţia internă şi la preţuri preferenţiale, respectiv cu acordarea unor discounturi, cu toate că societatea pe care o controla nu îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de acestea, în timp ce, în cazul inculpatului C., acuzarea a circumscris respectivei forme de participaţie penală activitatea de negociere a contractelor de livrare a gazelor naturale cu reduceri comerciale, a condiţiilor de eşalonare si reeşalonare a debitelor restante, precum şi reprezentarea inculpatei persoană juridică la încheierea şi semnarea unor contracte cu partea civilă, dar şi la unele întâlniri din cadrul ministerului de resort.

Martorii audiaţi în cauză au confirmat prezenţa inculpatului A. la negocierea unor contracte de furnizare a gazelor naturale cu partea civilă, precum şi la anumite întâlniri - ţinute fie la sediul L. S.A., fie la cel al S.N.G.N. AX. S.A. - la care se discutau aspecte comerciale, însă au subliniat că acestea au vizat fie cantitatea de gaze naturale contractată, fie anularea/reducerea penalităţilor, fie achitarea datoriilor, fără a fi, deci, abordată chestiunea preţului gazelor şi a reducerilor comerciale, care, aşa cum a menţionat chiar acuzatul în declaraţia sa din 8 iunie 2022, "nu au constituit obiect de negociere. (…) Aceste preţuri care includeau şi reducerile (…) erau stabilite printr-o hotărâre A.G.A. la începutul anului, iar nicio persoană din cadrul AX. nu putea să intervină şi să schimbe aceste preţuri". În acelaşi sens este şi declaraţia inculpatului C. (din 3 iunie 2022) care, menţionând că l-a însoţit pe A. la o întâlnire cu conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., la care s-au purtat tratative pe tema asigurării volumului necesar de gaze naturale, a subliniat că "nu s-a discutat nici măcar tangenţial despre preţul gazelor naturale, respectiv despre acordarea de reduceri, pentru că acestea nu au format niciodată obiectul negocierilor, fiind stabilite de A.G.A. şi C.A. S.N.G.N. AX. S.A.".

Deopotrivă, s-a apreciat că, deşi ansamblul probator atestă existenţa, în perioada de referinţă, a unor întâlniri private, bilaterale, între A. şi B., dintre care cel puţin una chiar în incinta Ministerului Economiei, acesta nu demonstrează şi faptul că discuţiile purtate de cei doi cu respectivele ocazii ar fi vizat determinarea celui din urmă să faciliteze elaborarea unor acte ministeriale prin care să favorizeze obţinerea de către L. S.A. a unor reduceri comerciale la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., fiind o simplă supoziţie a acuzării, ce nu îşi găseşte corespondent în actele dosarului.

Referitor la preocuparea inculpatului A. cu privire la derularea unor negocieri cu reprezentanţii S.N.G.N. AX. S.A. pentru eşalonarea/reeşalonarea datoriilor restante înregistrate de L. S.A., la reprezentarea de către C. a persoanei juridice inculpate în raporturile contractuale cu partea civilă, precum şi la participarea celor doi acuzaţi, alături de alţi reprezentanţi ai societăţilor de profil şi ai patronatelor şi sindicatelor, la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei care au avut ca temă de discuţie, uneori chiar în prezenţa miniştrilor de resort (KK. sau, după caz, B.), adoptarea unor măsuri pentru continuarea activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice şi acordarea de reduceri comerciale la achiziţia de gaze naturale, instanţa supremă constată că, deşi sunt dovedite de materialul probator al cauzei, astfel cum a fost expus cu ocazia analizării acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat, aceste demersuri se circumscriu cadrului firesc de desfăşurare a activităţii comerciale a societăţii al cărei preşedinte şi acţionar majoritar era inculpatul A. şi de continuare a relaţiei de afaceri cu S.N.G.N. AX. S.A., mai ales în contextul economic şi social din acea perioadă, când se resimţeau deja consecinţele negative ale crizei economico-financiare mondiale (2008), ce s-au acutizat, la nivel naţional, în perioada 2009-2010, neputând fi asimilate unei contribuţii efective la comiterea prezumtivelor fapte de către G. şi alte persoane din conducerea executivă a părţii civile din moment ce nu s-a demonstrat de către parchet că respectivele demersuri ar fi facilitat, în mod neîndoielnic, acţiunea autorilor.

Mai mult, s-a apreciat că activitatea inculpaţilor nu poate fi echivalată cu efectuarea unor acte de sprijinire sub forma ajutorului, căci aceasta ar presupune ca cei doi să fi comis acţiunile descrise anterior simultan cu realizarea activităţii presupus infracţionale de către autori, constând, potrivit rechizitoriului, în scoaterea bunurilor din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi trecerea lor în proprietatea celor din urmă, pentru ca aceştia să le transfere, ulterior, în sfera de stăpânire efectivă a L. S.A., ipoteză ce nu este posibilă din moment ce participarea la şedinţele de lucru din cadrul Ministerului Economiei în care s-a discutat inclusiv pe tema acordării reducerilor comerciale, precum şi negocierea şi semnarea contractelor de furnizare şi a celor de eşalonare/reeşalonare a fost anterioară sau, în situaţia acţiunilor privind perfectarea convenţiilor, chiar ulterioară livrării gazelor naturale (în cazul contractelor de tranzacţie) care, aşa cum s-a stabilit deja, nu au intrat niciodată în patrimoniul autorilor indicaţi de parchet, ci au fost transferate direct în proprietatea inculpatei persoană juridică, transfer ce a operat, potrivit clauzelor contractelor, anterior sau ulterior încheierii lor, şi anume odată cu predarea bunurilor, prin intermediul operatorului naţional de transport, la punctele de livrare/predare/preluare.

Instanţa de fond a apreciat că aceeaşi concluzie se impune şi cu privire la fapta imputată inculpatei L. S.A., din moment ce, în sarcina acesteia, s-a reţinut că "a contribuit în mod nemijlocit la însuşirea în folosul său de gaze naturale" de valoarea discounturilor acordate de partea civilă "prin încheierea şi derularea unui număr de 55 de contracte de vânzare/livrare, acte adiţionale la acestea şi/sau contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor". În plus, atâta timp cât, în cauză, nu s-a dovedit comiterea de către reprezentanţii sau prepuşii societăţii, dintre care o parte sunt, la rândul lor, inculpaţi în prezentul dosar (C., A., D.), a unei infracţiuni cu prilejul transpunerii în practică a activităţilor pe care, potrivit legii sau actelor constitutive, aceasta le putea derula sau în numele ori în beneficiul ei, potrivit art. 135 alin. (1) C. pen., nu este posibilă nici stabilirea răspunderii penale a persoanei juridice, căci faptele ce i se impută (încheierea şi derularea unor contracte de furnizare a gazelor naturale cu S.N.G.N. AX. S.A.) sunt comune cu cele de a căror săvârşire sunt acuzaţi şi aceştia (persoana juridică neputând să le comită decât prin intermediul lor, chiar dacă fiecăruia i se reţine o faptă proprie), astfel încât antrenarea responsabilităţii sale în plan penal nu poate opera atâta timp cât nu s-a evidenţiat întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii în cazul inculpaţilor persoane fizice.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că, deşi acestuia i s-a imputat faptul că ar fi contribuit la comiterea de către autori a infracţiunii de delapidare, prin realizarea unor demersuri atât la nivelul Ministerului Economiei, în special la inculpata F., pentru emiterea de ordine şi memorandumuri care să permită L. S.A. obţinerea de gaze naturale cu reduceri comerciale, cât şi la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. prin negocierea contractelor de furnizare cu acordarea de discounturi, materialul probator administrat în cauză, cu prilejul examinării temeiniciei acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat, nu a demonstrat săvârşirea niciuneia dintre acţiunile imputate, astfel încât nu poate fi reţinută în sarcina acestuia vreo activitate care să poată fi circumscrisă unui act de înlesnire sau ajutor în sensul art. 48 alin. (1) C. pen.

Cu referire la inculpata F., s-a reţinut, în esenţă, că aceasta a contribuit la realizarea laturii obiective a faptelor săvârşite de autori (complicitate materială) prin demersurile efectuate la nivelul conducerii Ministerului Economiei, implicându-se efectiv în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, în baza cărora a adoptat, ulterior, opt hotărâri ale A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în calitate de membru al acesteia, activităţi ce au fost circumscrise de către parchet unor acte de ajutor la comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (complicitate concomitentă).

Or, aşa cum s-a subliniat, ajutorul presupune efectuarea unor acte de sprijinire a săvârşirii faptei simultan cu executarea acesteia (constituind complicitatea concomitentă), ceea ce ar însemna ca inculpata să fi comis acţiunile de care este acuzată în acelaşi timp cu desfăşurarea activităţii presupus infracţionale de către autori, constând, în accepţiunea procurorului, în scoaterea gazelor naturale din patrimoniul părţii civile şi trecerea lor în proprietatea L. S.A., teză ce nu a putut fi reţinută de instanţa de fond, din moment ce elaborarea şi avizarea ordinelor şi a memorandumurilor, precum şi adoptarea hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. au fost anterioare livrării gazelor naturale, ce au intrat în sfera efectivă de stăpânire a inculpatei persoană juridică, potrivit clauzelor contractelor, odată cu predarea lor, prin intermediul operatorului naţional de transport, la punctele de livrare/predare/preluare, adică după emiterea actelor ministeriale şi a deciziilor A.G.A. în baza cărora s-au perfectat contractele de furnizare.

Pe de altă parte, activitatea imputată acuzatei nu a putut fi asimilată unui demers prin care să fi contribuit efectiv la comiterea de către autori a presupusei infracţiuni de delapidare, din moment ce, deşi parchetul a menţionat că actele ministeriale la a căror elaborare a contribuit şi aceasta au fost emise "în vederea creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. reprezentând valoarea discounturilor", deopotrivă, a subliniat că cea din urmă societate nu îndeplinea "condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial" care să îi permită să beneficieze de reduceri comerciale la achiziţionarea de gaze naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., susţinându-se, pe cale de consecinţă, de către procuror că livrarea către prima societate a gazelor naturale de valoarea discounturilor s-ar fi realizat, de fapt, cu nerespectarea dispoziţiilor din ordine şi memomorandumuri şi, implicit, din hotărârile A.G.A care le-a transpus la nivelul părţii civile, şi nicidecum în temeiul acestor documente ce au fost întocmite, respectiv, adoptate inclusiv cu aportul inculpatei.

În plus, s-a apreciat că implicarea inculpatei, aflată sub coordonarea miniştrilor KK. şi B., în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, în baza cărora a adoptat, ulterior, opt hotărâri ale A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., în calitate de membru al organului colegial de conducere, nu poate fi circumscrisă decât unor raporturi construite pe criterii exclusiv profesionale, decurgând din specificul funcţiilor deţinute în cadrul Ministerului Economiei şi al atribuţiilor şi competenţelor specifice acestora, exercitate în contextul particular al recesiunii economico-financiare mondiale, ale cărei efecte s-au resimţit încă din anul 2008 şi s-au agravat, la nivel naţional, în perioada 2009 - 2010, astfel că ordinele ministrului economiei şi finanţelor şi documentele de politici publice (memorandumurile) promovate în acest interval de timp în cadrul respectivei instituţii publice trebuiau să reflecte, în mod necesar, politicile din domeniul economic ale Guvernului, elaborate pe fondul creşterii preţului de vânzare al gazelor naturale şi al unor puternice tensiuni sociale generate de iminenţa reducerii activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice, şi, respectiv, obiectivele, măsurile anticriză şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, emis pe fondul crizei severe manifestată la nivel global.

În cazul inculpatului E., acuzarea a reţinut, circumscris complicităţii la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, că acesta a înlesnit/ajutat la comiterea respectivei infracţiuni prin semnarea, alături de ministrul economiei şi finanțelor KK., a şase ordine care au vizat cuantumul reducerilor comerciale, condiţiile de acordare, precum şi mandatarea în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor săi (F., VV. şi HHHHHH.), respectiv Ordinele nr. 1614 din 29 martie 2007, nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 09 septembrie 2008, în baza cărora s-au adoptat de către Adunarea Generală a Acţionarilor părţii civile hotărârile ce au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul celei din urmă societăţi şi livrarea lor abuzivă către L. S.A.

Contrar afirmaţiilor parchetului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că semnarea/avizarea de către inculpat a respectivelor ordine nu poate fi calificată ca reprezentând o contribuţie efectivă la săvârşirea infracţiunii de delapidare, dată fiind, pe de o parte, modalitatea concretă în care se reţine că a fost aceasta comisă, iar, pe de altă parte, susţinerea acuzării în sensul că L. S.A. nu era îndrituită a obţine discounturile comerciale de la partea civilă, "neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial", ceea ce înseamnă, implicit, că, în opinia Ministerului Public, livrarea gazelor naturale către respectiva societate nu ar fi fost favorizată de emiterea actelor ministeriale, ci, dimpotrivă, că aceasta s-ar fi realizat cu nesocotirea lor.

Mai mult, s-a considerat că activitatea imputată inculpatului a avut o conotaţie penală, din moment ce, pe de o parte, aceasta s-a circumscris funcţiilor, competenţei şi atribuţiilor Ministerului Economiei şi Finanţelor stabilite de dispoziţiile legale aplicabile în materie (respectiv art. 2 şi art. 3 din H.G. nr. 386/2007), dar şi împuternicirilor ce i-au fost delegate de ministrul de resort prin Ordinul nr. 2016 din 13 noiembrie 2007, iar, pe de altă parte, actele emise, pe care le-a semnat, reflectă politicile din domeniul economic ale Guvernului, elaborate pe fondul creşterii preţului de vânzare al gazelor naturale şi al unor puternice tensiuni sociale generate de iminenţa reducerii activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice, cu consecinţe negative în ceea ce priveşte păstrarea locurilor de muncă, funcţionarea, în continuare, a unora dintre combinatele care activau în acest domeniu şi aprovizionarea agriculturii româneşti cu astfel de îngrăşăminte.

Totodată, contrar susţinerilor din cuprinsul rechizitoriului referitoare la emiterea ordinelor de mandatare, la intervale de timp foarte scurte, pentru a favoriza achiziţionarea de către L. S.A., la preţuri preferenţiale, a gazelor naturale de la S.N.G.N. AX. S.A., instanţa de fond a evidenţiat concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă întocmit în cauză, în cuprinsul cărora s-a arărat că, dimpotrivă, discounturile dispuse prin ordinele ministeriale au avut aplicabilitate generală, pentru toţi agenţii/consumatorii economici care îndeplineau criteriile stabilite, potrivit prevederilor legale.

Raportat la forma agravată a infracţiunii de delapidare pentru care au fost trimişi în judecată, în calitate de complici, inculpaţii A., C., D., E., F., H., I., J. şi K., instanţa de fond a apreciat ca fiind relevante concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă, potrivit cărora, în perioada 2005 - 2010, din care în intervalul 2006 - 2010 a acordat reduceri comerciale, S.N.G.N. AX. S.A. a înregistrat un profit în permanentă creştere, de la 277.208.779 RON la 651.208.154 RON, deci cu peste 234%. Totodată, cifra de afaceri în aceeaşi perioadă a crescut de la 2.241.250.970 RON la 3.574.215.704 RON, adică cu peste 159%.

Deopotrivă, din perspectivă comercială, în absenţa acordării reducerilor comerciale, nu ar fi existat nicio garanţie a încheierii unui număr aşa de mare de contracte, relaţia S.N.G.N. AX. S.A. - cumpărător - piaţă fiind reglementată de segmentul concurenţial.

În plus, în acelaşi interval de timp, 2005 - 2010, S.N.G.N. AX. S.A. nu a contractat niciun credit bancar, acordarea discounturilor neimpunând societăţii o anumită conduită care să indice un risc economic ori o altă situaţie dificilă.

De asemenea, potrivit raportului de expertiză, pe lângă obţinerea de profit de către partea civilă, s-au înregistrat şi alte efecte pozitive, respectiv: livrarea unei cantităţi crescute de îngrăşăminte chimice, menţinerea preţului acestora, păstrarea locurilor de muncă, asigurarea de venituri la bugetul public naţional, redeschiderea unor combinate chimice.

Totodată, instanţa de fond a constatat că, împrejurarea că, în toată perioada 2005 - 2010, S.N.G.N. AX. S.A. a fost, în permanenţă, o societate profitabilă, nu a fost stabilită doar de expertiza financiar-contabilă judiciară întocmită în cursul anchetei penale, ci a fost confirmată, deopotrivă, de toţi martorii audiaţi în cauză sub acest aspect, inclusiv de cei care şi-au exprimat dezacordul cu privire la politica de reduceri comerciale practicată de societate, în special în relaţia cu L. S.A., precum şi de o parte dintre inculpaţi (F., H., K.).

În raport cu considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a apreciat că, în cauză, nu sunt îndeplinite, sub aspect obiectiv, condiţiile prevăzute de art. 48 alin. (1) C. pen., respectiv săvârşirea în mod nemijlocit de către autorii indicaţi a unei fapte prevăzute de legea penală, efectuarea unor acte de sprijinire a acestora la realizarea prezumtivei activităţi ilicite şi existenţa unei contribuţii efective din partea presupuşilor participanţi, acţiunile imputate acestora, deşi dovedite parţial de materialul probator al cauzei, neavând aptitudinea de a se circumscrise unor acte de înlesnire ori ajutor şi/sau de a folosi, în concret, în mod neîndoielnic, la comiterea faptei incriminate, motiv pentru care, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaţilor A., C., D., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A. pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

Cu privire la inculpatul B., s-a reţinut, în esenţă, în sarcina acestuia că, în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, i-a determinat, cu intenţie, pe membrii Guvernului, care au acţionat fără vinovăţie (cu referire la prim ministrul SS. care a semnat), să aprobe/adopte Memorandumurile nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220/AV din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, ce prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale şi pe care le-a elaborat, le-a promovat şi le-a susţinut în Guvern pentru semnare, în urma aprobării lor în condiţiile precizate fiind emise de către A.G.A a S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile ce au permis însuşirea gazelor naturale din patrimoniul acestei societăţi şi livrarea lor către L. S.A., înlesnind delapidarea părţii civile, prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, ca urmare a trecerii în patrimoniul inculpatei persoană juridică a gazelor naturale de valoarea discounturilor acordate, ce nu i se cuveneau, prin încheierea unui număr de 23 de contracte de furnizare a gazelor naturale, creându-se, astfel, un prejudiciu în patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A.

Parchetul a circumscris aceste fapte participaţiei improprii la complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen., raportat la art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reţinând, în actul de sesizare (pag. 105), că acţiunea de determinare nu a constat doar în sugerarea, impulsionarea şi folosirea unor metode persuasive asupra membrilor Guvernului, ci şi "într-un procedeu mai amplu" constând în mai multe activităţi desfăşurate de "iniţiatorul memorandumului, respectiv ministrul economiei", şi anume: pregătirea mapelor ce conţineau forma tehnoredactată a actului (memorandumului) pentru fiecare membru al Guvernului, astfel încât aceştia să-şi însuşească continutul lui, susţinerea verbală pentru aprobare, "dând asigurări/solicitând să adopte pe încredere prim-ministrului şi miniştrilor că măsurile sunt verificate şi sunt necesare industriei chimice şi agriculturii din România şi sunt imparţiale fără să favorizeze vreo anumită persoană".

Aşadar, din modul de expunere a circumstanţelor faptice în cuprinsul rechizitoriului, ce nu au fost modificate cu prilejul remedierii acestuia, rezultă că forma de participaţie penală (improprie) reţinută de procuror în sarcina inculpatului B. este aceea a instigării membrilor Guvernului, în special a prim-ministrului SS., care au acţionat fără vinovăţie, de a adopta/aproba cele trei memorandumuri, considerându-se că prin aceasta s-a facilitat comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave de către autori.

Cu toate că, în actul de remediere (pag. 16-18), parchetul a făcut trimitere la "complicitatea mediată sub forma participaţiei improprii", menţiune preluată şi în încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Completului de 2 Judecători de cameră preliminară, precum şi la faptul că "S-a apreciat că în mod efectiv o singură persoană a fost determinată în cadrul şedinţelor de Guvern, a fost prim-ministrul SS., unde în condiţiile expuse au participat şi ceilalţi membri ai Guvernului", instanţa de fond a constatat că, în absenţa modificării cu acest prilej a bazei factuale a acuzaţiilor şi a indicării corespunzătoare a unei alte încadrări juridice a faptelor imputate, care, dimpotrivă, aşa cum se observă, au fost, practic, menţinute, acţiunile indicate în cuprinsul rechizitoriului (a determinat, a sugerat, a impulsionat, a folosit metode persuasive) nu se circumscriu nicidecum complicităţii, ci formei de participaţie a instigării reţinută, astfel cum s-a arătat, nu doar prin raportare la prim-ministrul SS., ci şi la ceilalţi membri ai Guvernului participanţi la discuţiile ce au avut loc pe marginea celor trei proiecte de memorandumuri. De altfel, toate apărările formulate de inculpatul B., atât cu ocazia cuvântului la dezbateri, cât şi în cuprinsul concluziilor scrise, s-au raportat la situaţia de fapt expusă în rechizitoriu, atâta timp cât, prin actul de remediere, nu s-a realizat o reconfigurare a acesteia, de natură să permită reconsiderarea formei de participaţie penală reţinută iniţial de acuzare.

Analizând condiţiile de tipicitate obiectivă ale instigării, astfel cum sunt reglementate de art. 47 C. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a constatat că acestea nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, nefiind dovedită comiterea de către inculpatul B. a unor acţiuni ce pot fi circumscrise activităţii de determinare a membrilor Guvernului de a comite o faptă prevăzută de legea penală.

În acest sens, instanţa de fond a reiterat împrejurarea că cele trei memorandumuri elaborate de Ministerul Economiei, având ca temă "măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A.", au reflectat obiectivele, măsurile şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, emis într-un context macroeconomic caracterizat, la nivel intern, printr-o recesiune economică severă, ale cărei consecinţe s-au agravat la nivelul anilor 2009-2010 şi care au afectat inclusiv păstrarea locurilor de muncă, desfăşurarea în parametri normali a activităţii economice, realizarea investiţiilor şi volumul de lichidităţi pe piaţă, situaţie în care susţinerea lor în Guvern de către ministrul economiei nu poate fi calificată ca reprezentând o acţiune de determinare a membrilor acestuia şi a prim-ministrului de a le adopta, respectiv, de a le aproba, în condiţiile în care resorturile ce au justificat promovarea lor erau de bine cunoscute la nivelul executivului, reprezentând chiar expresia strategiei la nivel economic implementată de factorii politici de decizie.

De altfel, instanţa de fond a constatat că, din stenogramele şedinţelor de Guvern din 18 martie 2009, 17 iunie 2009 şi 17 februarie 2010, când au fost susţinute Memorandumurile nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220 din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, rezultă că participanţii la discuţii, care şi-au exprimat în mod liber punctele de vedere, fără a fi în vreun fel sugestionaţi, impulsionaţi, influenţaţi sau convinşi de inculpatul B. să adopte o anumită opinie, convergentă cu a sa, erau familiarizaţi cu chestiunile antamate de actele prezentate spre aprobare, singurul aspect ce a generat păreri divergente în prima şedinţă menţionată fiind natura documentului prin care să fie adoptate asemenea măsuri, luându-se, în final, decizia emiterii unei hotărâri de guvern, care, însă, nu s-a dovedit a fi o soluţie viabilă, din moment ce Statul Român nu era unic acţionar al S.N.G.N. AX. S.A., astfel că Memorandumul nr. x/170189 din 17 martie 2009, în forma sa iniţială, a fost aprobat de martorul SS. într-o şedinţă ulterioară a executivului.

Faptul că în şedinţa de Guvern din 18 martie 2009, inculpatul B., în calitate de ministru al economiei şi iniţiator al Memorandumului nr. x/170189 din 17 martie 2009, a expus anumite argumente pentru adoptarea măsurilor propuse nu echivalează cu o activitate de determinare, în sensul art. 47 C. pen., din moment ce, încă din faza iniţială a discuţiilor, şi alţi participanţi şi-au exprimat acordul în acest sens (de exemplu, prim-ministrul SS., miniştrii NNNNNNNN., OOOOOOOO., TTTTTT.), chiar dacă unii cu anumite observaţii, fiecare expunându-şi în aceeaşi manieră convingătoare punctul de vedere asupra chestiunii pusă în discuţie, fără ca o asemenea abordare să poată fi asimilată utilizării unor "metode persuasive" sau unor acţiuni de sugestionare ori impulsionare în vederea adoptării unei anumite decizii cu privire la respectivul proiect de document de politici publice. În plus, s-a constatat că, în şedinţele de Guvern din 17 iunie 2009 şi 17 februarie 2010, când au fost prezentate Memorandumurile nr. y/2220 din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, doar inculpatul B. şi prim-ministrul SS. au luat cuvântul, fără ca ceilalţi membri să intervină în discuţii sau ca cineva să se opună adoptării măsurilor recomandate, context în care susţinerea orală a acestora de către ministrul de resort, în calitate de iniţiator, nu poate fi subsumată, aşa cum a considerat procurorul, unei activităţi de determinare, din moment ce toti participanţii au fost a priori de acord cu propunerile făcute. Mai mult, susţinerea de către iniţiator, prealabil oricăror alte discuţii, a proiectului unui act normativ sau unui document de politici publice ţine de însăşi procedura de desfăşurare a şedinţelor de Guvern, nefiind ceva neobişnuit şi, cu atât mai puţin, nelegal, faptul că inculpatul B. a procedat de o asemenea manieră în cadrul şedinţelor în care au fost promovate cele trei memorandumuri.

Deopotrivă, pe lângă faptul că efectuarea de către inculpat a unor asemenea demersuri nu a fost dovedită şi că este greu de crezut că ministrul de resort s-ar fi ocupat de "pregătirea mapelor ce conţineau forma tehnoredactată a actului (memorandumului)", aşa cum a susţinut procurorul, instanţa de fond a constatat că o atare activitate nici nu se încadrează în acţiunea de determinare la care se referă art. 47 C. pen., după cum unei astfel de acţiuni nu îi poate fi subsumată nici eventuala omisiune a iniţitorului de a evidenţia anumite date (nivelul datoriilor înregistrate de L. S.A. faţă de S.N.G.N. AX. S.A.), de altfel, în concret, nerelevante în ceea ce priveşte adoptarea măsurilor propuse prin memorandumuri, din moment ce acestea se adresau tuturor beneficiarilor care îndeplineau condiţiile inserate în cuprinsul lor (fapt atestat de martorii SS. şi TTTTTT.), şi nu doar L. S.A., cum eronat a apreciat acuzarea.

În legătură cu aceleaşi aspecte şi cu procedura de aprobare a unui document de politici publice, s-a reţinut şi faptul că, aşa cum stabileau dispoziţiile art. 17 şi următoarele din H.G. nr. 1226/2007, preluate într-o formă similară şi în art. 33 şi următoarele din H.G. nr. 561/2009, texte în vigoare în perioada de referinţă, săptămânal aveau loc reuniuni de lucru pregătitoare şedinţelor de Guvern, conduse de secretarul general al acestuia şi la care participau reprezentanţi, la nivel de secretar de stat sau secretar general, ai Secretariatului General al Guvernului, miniştrilor, miniştrilor de stat, miniştrilor-delegaţi cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, prevăzuţi în lista Guvernului pentru care Parlamentul a acordat votul de încredere, consilieri de stat ai primului-ministru, precum şi reprezentanţi ai structurilor organizatorice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, rolul acestor reuniuni fiind, aşa cum a menţionat martorul XXXX., în declaraţia din 22 octombrie 2021, acela de a "verifica legalitatea documentelor înaintate spre aprobare, cât şi concilierea punctelor de vedere posibil divergente, astfel încât şedinţa de guvern, prim-ministrul şi cabinetul să poată lucra într-o formulă cât mai eficientă".

Ca atare, având în vedere toate considerentele expuse, instanţa de fond a constatat că, în cauză, nu este îndeplinită condiţia de tipicitate obiectivă a instigării referitoare la realizarea de către inculpatul B. a unei activităţi de determinare asupra membrilor Guvernului şi, în special, a prim-ministrului SS., după cum nu este întrunită nici cerinţa ca aceştia, în calitate de instigaţi, să fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Astfel, conform rechizitoriului, acuzaţia priveşte instigarea, în modalitatea participaţiei improprii, la complicitate la delapidare, această din urmă formă de participaţie secundară presupunând, deopotrivă, ca şi instigarea, săvârşirea în mod nemijlocit de către o altă persoană (autor) a unei fapte prevăzută de legea penală. Or, în cauză, aşa cum s-a arătat anterior, faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G. nu îndeplinesc cerinţele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., situaţie ce se regăseşte şi în cazul numiţilor II. şi JJ., indicaţi deopotrivă în actul de sesizare ca fiind coautori ai respectivei infracţiuni, context în care nici eventualele acte de complicitate nu pot avea caracter penal, nefiind îndeplinită condiţia de bază, esenţială, pentru reţinerea acestei forme de participaţie. Sub acelaşi aspect, s-a constatat că, prin rechizitoriu, s-a dispus, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., clasarea cauzei faţă de martorii SS. şi TTTTTT. pentru complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, reţinându-se că nu au comis faptele cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, nefiind, aşadar, îndeplinite nici sub aspect subiectiv, condiţiile de existenţă ale acestei modalităţi de participaţie penală.

În consecinţă, având în vedere că activitatea imputată acuzatului nu se circumscrie acţiunii de determinare, specifică formei de participaţie penală a instigării (atât celei proprii, cât şi celei improprii), iar, în cauză, nu s-a dovedit comiterea vreunei fapte prevăzută de legea penală de către martorul SS. şi ceilalţi membri ai Guvernului, în calitate de prezumtivi instigaţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, constatând că nu sunt îndeplinite cumulativ, sub aspect obiectiv, condiţiile prevăzute de art. 47 C. pen., în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului B. pentru participaţie improprie la complicitate la săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

IV. Sub aspectul laturii civile, în raport cu soluţiile de achitarea dispuse în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I faţă de inculpaţii G., A., C., D., E., F., H., I., J., K., L. S.A. şi B., acuzaţi de comiterea - în forma autoratului, a complicităţii (art. 48 C. pen.) şi, respectiv, a participaţiei improprii la complicitate [art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen.] - a infracţiunii continuate de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 C. pen., precum şi în raport cu dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A.

Totodată, pornind de la modul de rezolvare a acţiunii penale şi a celei civile îndreptate împotriva fiecărui acuzat, prin raportare la temeiul în drept al soluţiilor pronunţate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) şi art. 397 alin. (5) C. proc. pen., a menţinut măsurile asigurătorii dispuse în cauză, cu excepţia celor pentru care s-a dispus ridicarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin încheierea din 29 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 307 din 4 octombrie 2021 a Completului de 5 Judecători al instanţei supreme (dosar nr. x/2021).

De asemenea, în raport cu soluţia pronunţată în cauză în ceea ce priveşte atât latura penală, cât şi cea civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., a dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare avansate de acesta.

Totodată, a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (1) teza finală şi art. 275 alin. (6) C. proc. pen., prin suportarea din fondul Ministerului Justiţiei a onorariului apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul G., şi a onorariilor parţiale cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., C., D., E., F., H., I., J., K., B. şi L. S.A.

VI. Referitor la cheltuielile judiciare efectuate de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., reprezentând onorariul avocatului ales care a reprezentat interesele societăţii în instanţă, raportat la soluţiile pronunţate atât în privinţa laturii penale, cât şi a celei civile şi constatând că nu sunt incidente prevederile art. 276 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a respins solicitarea de acordare a acestora.

B. JUDECATA ÎN APEL

I. Împotriva sentinţei penale nr. 588 din data de 19 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, au formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., inculpaţii B., A., D. şi SC. L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi - Completul de 5 Judecători sub nr. x/2023.

Primul termen de judecată a fost stabilit, în mod aleatoriu, la data de 6 martie 2023, termen la care instanţa a admis cererile de amânare formulate de inculpaţii L. S.A. şi A. în vederea angajării unui apărător şi pregătirii apărării şi a dispus amânarea cauzei la data de 3 aprilie 2023.

La termenul din 3 aprilie 2023, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelanta parte civilă S.N.G.N. AX. S.A. privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

La acelaşi termen de judecată, instanţa a admis proba testimonială solicitată de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., constând în reaudierea martorilor IIIIII., HHHHH., FFFFFF., HHHHHH., LLLLLL., VV. şi EEEEEE., proba testimonială solicitată de apelantul intimat inculpat B., constând în reaudierea martorilor SS., XXXX., TTTTTT. şi SSSSSS., precum şi proba testimonială solicitată de intimata inculpată F., constând în reaudierea martorilor HHHHHH., VV. şi EEEEEE.

Probatoriul, astfel cum a fost încuviinţat, a fost administrat la termenele din 8 mai 2023 (când au fost audiaţi martorii IIIIII., HHHHH., FFFFFF. şi HHHHHH.), 12 iunie 2023 (când au fost audiaţi martorii VV. şi EEEEEE.), 11 septembrie 2023 (când au fost audiaţi martorii LLLLLL., XXXX. şi TTTTTT.) şi 9 octombrie 2023 (când au fost audiaţi martorii SS. şi SSSSSS.). Tot în şedinţa din 9 octombrie 2023, ca urmare a manifestării de voinţă a inculpatului B., instanţa a procedat la audierea acestuia.

În şedinţa din 11 septembrie 2023, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a respins proba solicitată de apelanta parte civilă S.N.G.N. AX. S.A., de reaudiere a martorului TTTT., considerând că proba nu este utilă în raport cu obiectul probaţiunii din prezenta cauză.

În şedinţa din data de 9 octombrie 2023, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri solicitată de intimaţii inculpaţi H. şi K. constând în extrasul raportului întocmit în conformitate cu Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 2844/2016, iar în temeiul art. 420 alin. (11) C. proc. pen., raportat la art. 100 alin. (4) lit. b) C. proc. pen., a respins proba solicitată de Ministerul Public, constând în audierea numitului PPPPPPPP., în calitate de martor, apreciind că, în raport cu tezele probatorii invocate, proba nouă solicitată nu este utilă soluţionării prezentei cauze având în vedere că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă.

În şedinţa din data de 13 noiembrie 2023 au avut loc dezbaterile, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să depună la dosar concluzii scrise, în temeiul art. 391 alin. (1) C. proc. pen. a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare la 15 ianuarie 2024, dată la care, având, în continuare, nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 alin. (3) C. proc. pen., a amânat succesiv pronunţarea pentru 12 februarie 2024, 25 martie 2024, 22 aprilie 2024 şi 29 mai 2024.

II.1. Prin motivele de apel formulate în cauză, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a criticat hotărârea atacată sub aspectul netemeiniciei soluţiilor de achitare care au fost pronunţate faţă de toţi inculpaţii B., A., D., C., E., F., H., I., J., K. şi L. S.A. pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor, precum şi a soluţiei dispuse pe latură civilă, apreciind că probele administrate în cauză fac pe deplin dovada că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, în esenţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a învederat că raportat la natura infracţiunii scop, prin care a fost adusă atingere relaţiilor sociale privind relaţiile de serviciu şi calitatea în care s-a reţinut că inculpaţii au comis infracţiunea de grup infracţional organizat, se poate susţine în mod rezonabil, într-o structură strict teoretică, că acţiunile comise în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu nu pot fi exluse per se ca fiind activităţi infracţionale, care să se circumscrie elementelor de tipicitate ale infracţiunii de grup infracţional organizat.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a învederat că, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că nu rezultă şi nu s-a dovedit comiterea de către inculpaţii A., C. şi G. a unor acţiuni ce pot fi subsumate iniţierii şi/sau constituirii, ca modalităţi alternative ale elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., după cum nu s-a demonstrat întrunirea cumulativă a tuturor elementelor specifice grupului infracţional organizat, astfel cum sunt definite de alin. (6) al aceluiaşi text de lege.

Potrivit rechizitoriului, momentul constituirii grupului a fost plasat la nivelul anului 2005, având în vedere livrarea de gaze naturale către L. S.A. şi încheierea ulterioară a tranzacţiilor de vânzare în cuprinsul cărora au fost incluse încă de la acel moment discount-uri necuvenite ce au variat între 9-17 USD, deşi încă din anul 2005 L. S.A. acumulase datorii către S.N.G.N. AX. S.A, astfel încât acest grup infracţional a fost în fiinţă neîntrerupt până în anul 2010.

Câtă vreme în acuzaţie s-a reţinut ca perioadă infracţională, perioada 2005-2010, acţiunile comise ulterior anului 2005 nu excedează acuzaţiei formulate, ci dimpotrivă fac parte din conţinutul său.

În rechizitoriu au fost descrise, prin raportare la probatoriul administrat în cauză, acţiunile realizate de fiecare inculpat, constatându-se că acestea reprezintă acţiuni conivente, concertate, structurate în scopul delapidării părţii civile S.N.G.N. AX. S.A.

Din această perspectivă, acuzarea a considerat că se impunea o analiză a tuturor probelor administrate în cauză şi o evaluare coroborată a acestora, cu privire la întreaga activitate desfăşurată de inculpaţi, iar nu analizate individual, cu privire la fiecare inculpat în parte.

De asemenea, a arătat că prin analizarea probei în afara contextului obiectului probaţiunii, instanţa de fond a apreciat, în mod netemeinic, asupra diminuării sau lipsei aptitudinii probante a probei. Or, probele nu au valoare dinainte stabilită, acestea urmând a fi evaluate în contextul tuturor probelor administrate şi în raport cu obiectul probaţiunii.

Totodată, Parchetul a precizat că în ipoteza în care prin declaraţia dată de un martor, strict cu privire la o anumită problematică se face referire la un comportament care se poate circumscrie acuzaţiei reţinute în sarcina unui inculpat, această depoziţie, în măsura în care ar fi coroborată cu ansamblul probator privind activitatea infracţională a altui inculpat, ar putea dobândi valoare probatorie.

În aceeaşi ordine de idei, a coroborării probelor, procurorul a considerat că şi acţiunile infracţionale ale inculpaţilor ar trebui privite împreună, având în vedere infracţiunea pentru care aceştia au fost trimişi în judecată, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, nefiind reţinută comiterea unor infracţiuni distincte, săvârşite individual de fiecare inculpat.

Din probatoriul administrat rezultă că grupul infracţional organizat a avut un lider, în persoana inculpatului A. şi o structură determinată, structurată pe paliere de comandă şi în unele cazuri şi de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză.

Membrii grupului infracţional organizat au pus în practică aplicarea unei strategii pe termen lung pentru a obţine o cantitate de gaze naturale de la partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. fără ca acestea în fapt să fie plătite, sub disimularea că pentru gazele livrate au fost acordate discounturi, iar mecanismul infracţional presupunea ca gazele naturale sa fie însuşite din patrimoniul părţii civile de G. împreuna cu II. şi cu JJ. pentru L. S.A.

Scopul asumat al grupării infracţionale iniţiate, constituite şi coordonate de inculpatul A., reprezentant al persoanei juridice inculpate L. S.A., a fost obţinerea ilegală a unor mari cantităţi de gaze naturale, cu precădere din producţia internă la preţuri cu mult mai mici decât cele practicate de S.N.G.N. AX. S.A. cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. prin însuşirea pentru altul a unei cantităţi de gaze echivalente a valorilor totale a discounturilor acordate, de către persoanele indicate mai sus din conducerea S.N.G.N. AX. S.A.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a considerat că prin probele administrate în cauză s-a dovedit faptul că inculpatul A. la începutul anului 2005 (din lunile februarie- martie), în calitate acţionar majoritar şi preşedinte al SC. L. S.A. Bucureşti a iniţiat şi împreună cu inculpatul G., director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. şi cu inculpatul C. (ce a fost administrator al L. S.A. şi consilier pe probleme energetice al inculpatului A.) au constituit un grup infracţional organizat, grup infracţional care a fost sprijinit şi de alte persoane, care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal de partea civilă, prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care persoana juridică SC. L. S.A. nu era îndrituită a le obţine. Persoanele care au sprijinit grupul infracţional organizat au fost inculpaţii B. (ce a avut calitatea de ministru al economiei în perioada decembrie 2008- septembrie 2010), D. (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant al L. SA), E. (secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei perioada 2007- decembrie 2008), F. (secretar general adjunct din cadrul Ministerului Economiei şi membru în AGA 2007- iulie 2009 şi preşedinte CA al S.N.G.N. AX. S.A. din 23.07.2009) şi persoane din conducerea S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş: foştii directori generali II. şi JJ.

În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond a considerat că nu s-a produs o veritabilă "însuşire" în accepţiunea art. 295 alin. (1) C. pen. şi că, în speţă, nu s-a putut stabili, pe baza probelor administrate, că inculpatul G. (indicat ca autor) sau vreo altă persoană din conducerea executivă a părţii civile ar fi comis vreo acţiune de luare în stăpânire a gazelor naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. prin intermediul operatorului sistemului de transport intrând direct în proprietatea L. S.A., prin punctele de ieşire aparţinând celor şase combinate chimice.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a învederat că, dată fiind natura specifică a bunurilor mobile livrate de partea civilă către combinatele chimice indicate de persoana juridica inculpată, nu ar fi putut să ajungă niciodată în sfera de stăpânire a directorului de marketing/comercial G. sau a altor persoane din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A.

Potrivit legislaţiei în vigoare în perioada de referinţă, care reglementa procedura de transport a gazelor naturale prin Sistemul Naţional de Transport (S.N.T.), definit de Legea gazelor nr. 351/2004 ca reprezentând ansamblul de conducte magistrale, precum instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import şi transportul lor în vederea livrării către distribuitori, consumatorii direcţi, la înmagazinare, la export sau către beneficiari din terţe ţari, se stabileşte că punctele de delimitare ale S.N.T./sistemelor de transport sunt de la robinetul de la ieşirea din staţia de reglare - măsurare - predare aparţinând producătorilor sau operatorilor sistemelor de înmagazinare până la robinetul de la ieşirea din staţia de reglare -măsurare - predare aparţinând operatorului de transport (art. 23 alin. (1).

Faptul că niciodată gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. pentru L. S.A., prin intermediul operatorului reţelei de transport, nu ar fi putut, în mod fizic, intra în sfera de stăpânire a funcţionarilor publici consideraţi autori ai infracţiunii de delapidare, nu atrage de plano concluzia că aceste bunuri nu pot constitui obiectul infracţiunii de delapidare.

În contextul în care, în cauză, a fost reţinută varianta normativă a însuşirii pentru altul, sunt îndeplinite condiţiile cerute de norma de incriminare, dat fiind faptul că, drept consecinţă a activităţii ilicite a funcţionarului cu atribuţii de gestionare/administrare a patrimoniului părţii civile, bunurile au ajuns în mod nelegal să părăsească acest patrimoniu şi să ajungă în posesia unui terţ, realizându-se astfel urmarea imediată a infracţiunii de delapidare ce constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la activitatea economică a persoanelor juridice avute în vedere, prin scoaterea bunului care formează obiectul material al infracţiunii din sfera patrimonială în care se găsea iniţial şi folosirea lui în interesul altei persoane.

Însuşirea comisă de administrator presupune întotdeauna efectuarea de acte de însuşire, care de regulă, se realizează prin încheierea unor acte care au ca efect scoaterea bunurilor din patrimoniul societăţii păgubite, activitate care se efectuează pentru sine sau pentru altul, ipoteză care este incidentă şi în prezenta cauză.

Odată cu încheierea contractelor de furnizare, gazele naturale au trecut direct din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. în patrimoniul L. S.A., în acest mod însuşirea, ca element material al infracţiunii de delapidare realizându-se pentru altul, nu în interesul autorului infracţiunii de delapidare.

Din perspectiva săvârşirii unei infracţiuni sub forma participaţiei penale a complicităţii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a învederat că în literatura de specialitate s-a arătat că actele de complicitate presupun ca persoana care efectuează actele de înlesnire sau de ajutor să cunoască sau să îşi dea seama că prin acele acte contribuie la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, însă, nu este necesar să cunoască în totalitate activitatea infracţională a autorului, fiind suficient să ştie că prin actele sale poate ajuta la săvârşirea unei infracţiuni şi să se accepte acest lucru.

În atare condiţii, din punctul de vedere al acuzării, în sfera participaţiei penale sub forma complicităţii se încadrează acţiunea inculpaţilor H., I., J. şi K., care au semnat o parte din convenţiile de livrare de gaze naturale, cunoscând contextul în care au fost semnate aceste convenţii, respectiv prin acordarea de discount-uri necuvenite.

Pentru ca societate să beneficieze de discounturi trebuia să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să se afle în lista de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A., să fie consumator întreruptibil, să nu figureze cu datorii restante către S.N.G.N. AX. S.A. şi să contracteze furnizarea unei cantităţi minime de gaze naturale. Or, din probele administrate, a rezultat, fără dubiu, că L. S.A. nu îndeplinea condiţiile necesare de acordare a discounturilor.

Astfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a arătat că, în ceea ce priveşte calitatea de consumator întreruptibil, din probele administrate în cauză a rezultat că L. S.A. nu avea această calitate întrucât nu deţinea puncte de acces la S.C. AY. S.A. şi nici puncte de intrare pentru gazele naturale, societatea inculpată având doar calitatea de intermediar ce livra gaze naturale în baza contractelor de procesare la cele şase combinate chimice care aveau legătură la reţeaua S.C. AY. S.A. de transport de gaze naturale.

De asemenea, în dezacord cu instanţa de fond, Ministerul Public a considerat că, în cauză, stabilirea existenţei calităţi de consumator întreruptibil ţine în mod esenţial de fondul acuzaţiei penale aduse inculpaţilor şi nu poate avea natura unei chestiuni prealabile în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen. În acest context, cele două hotărâri civile, reţinute de către instanţa de fond ca rezolvând statutul de consumator întreruptibil al inculpatei L. S.A., nu pot fi reţinute cu autoritate de lucru judecat, întrucât stabilirea acestei calităţi nu reprezintă o chestiune prealabilă în înţelesul art. 52 alin. (3) C. proc. pen., ci reprezintă tocmai rezolvarea acuzaţiei penale adusă inculpaţilor.

Cu privire la condiţia lipsei datoriilor către societatea parte civilă S.N.G.N. AX. S.A., s-a menţionat că relevante sunt concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă care cuprind valoarea datoriilor pe care le avea societatea inculpată L. S.A. către societatea parte civilă, valoarea acestor datorii majorându-se în fiecare an, iar situaţia acestor datorii era de notorietate.

În raport cu motivele invocate şi a probatoriul administrat în cauză, atât în cursul judecăţii în primă instanţă, cât şi în apel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. a solicitat instanţei de control judiciar să dispună admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei apelate şi, în rejudecare, să constate că sunt întrunite elementele de tipicititate ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, iar în raport cu dispoziţiile art. 154 lit. d) şi art. 155 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., să se constate incidentă prescripţia răspunderii penale cu privire la inculpaţi, cu excepţia intimatului inculpat G., faţă de care se impune pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii decesului acestuia. În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, a solicitat obligarea, în solidar, a inculpaţilor la plata prejudiciului indicat de apelanta parte civilă S.N.G.N. AX. S.A. şi dovedit în prezenta cauză, cu consecinţa menţinerii măsurilor asigurătorii instituite iniţial de către procuror şi menţinute succesiv de către instanţa de fond.

II.2. Prin apelul formulat, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a criticat hotărârea atacată sub aspectul nelegalităţii, invocând nulitatea absolută a sentinţei atacate, întrucât a fost pronunţată de un complet nelegal constituit, precum şi sub aspectul netemeiniciei, considerând că în mod greşit instanţa de fond a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă şi a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca urmare a achitării inculpaţilor.

Referitor la critica de nelegalitate, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că declaraţia de abţinere formulată de unul dintre membrii completului a fost soluţionată de către un complet de judecată nelegal constituit, în condiţiile în care în compunerea completului au rămas celelalte colege de complet ale doamnei judecător care a formulat declaraţie de abţinere, cu încălcarea dispoziţiilor art. 68 alin. (2) C. proc. pen. şi cele din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte critica de netemeinicie, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că, materialul probator administrat în cauză demonstrează existenţa faptelor penale pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, a vinovăţiei, a îndeplinirii condiţiilor de tipicitate ale acestor infracţiuni şi inexistenţa vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate, motiv pentru care, se impunea pronunţarea unei soluţii de condamnare a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în rechizitoriu, cu consecinţa obligării inculpaţilor la plata prejudiciului creat şi a cheltuielilor de judecată.

În esenţă, în susţinerea apelului, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că pentru acordarea de discount-uri trebuiau îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, respectiv deţinerea calităţii de consumator întreruptibil, existenţa unui anumit consum lunar de gaze naturale şi neînregistrarea de datorii către societatea furnizoare Or, aceste condiţii nu au fost întrunite cumulativ de către societatea inculpată L. S.A.

Scopul grupului infracţional organizat a constat în obţinerea ilegală a unor cantităţi mari de gaze naturale la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de societatea parte civilă S.N.G.N. AX. S.A. cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând astfel partea civilă, prin modalitatea însuşirii pentru altul a unor cantităţi mari de gaze naturale de către inculpaţii din conducerea societăţii părţi civile.

De asemenea, a învederat că un scop secundar al grupului a fost reprezentat de obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, acestea având preţuri de patru ori mai mici decât cele din import, eludându-se astfel reglementările care prevedeau obligativitatea comercializării de gaze naturale în amestec, la un preţ mediu.

În perioada 2008-2010 s-au acordat discount-uri ce reprezentau aproximativ 98% din prejudiciul creat în patrimoniul apelantei părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., acestea fiind acordate prin crearea aparenţei de îndeplinire a condiţiilor cumulative, deşi nu erau îndeplinite de către societatea inculpată SC. L. S.A., condiţii ce au fost modificate prin ordine de ministru şi memorandumuri astfel încât doar societatea inculpată să poată beneficia de reduceri comerciale.

De asemenea, a arătat că una dintre aceste condiţii modificate a fost ca operatorul comercial să facă deja parte din portofoliul de clienţi al societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., condiţie pe care apărarea o consideră discriminatorie întrucât limita accesul altor agenţi comerciali la facilităţile destinate exclusiv pentru societatea inculpată L. S.A.

Referitor la cea de-a doua condiţie, respectiv deţinerea statului de consumator întreruptibil, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că societatea inculpată nu a avut niciodată calitatea de consumator exigibil, final sau întreruptibil deoarece pentru deţinerea acestei calităţi era necesar ca gazele naturale achiziţionate să fie destinate consumului propriu. Or, L. S.A. nu a avut niciodată puncte proprii de consum şi nici nu a utilizat gazele naturale achiziţionate de la S.N.G.N. AX. S.A. într-un proces propriu de producţie.

Totodată, L. S.A. nu îndeplinea nici condiţia referitoare la inexistenţa datoriilor restante către S.N.G.N. AX. S.A., societatea inculpată având în permanenţă datorii restante în relaţia comercială cu societatea parte civilă, în condiţiile în care gazele naturale au fost achiziţionate la valori derizorii.

În privinţa condiţiei referitoare la contractarea unei cantităţi de gaze naturale mai mare de 30 milioane m³/lună, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că această condiţie este strâns legată de condiţia privitoare la existenţa calităţii de consumator întreruptibil, calitate pe care nu a deţinut-o L. S.A., astfel încât, nici această condiţie nu a fost îndeplinită de către societatea inculpată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că aprecierile instanţei de fond stabilesc criterii irealizabile care conduc la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a oricăror inculpaţi acuzaţi de comiterea acestei fapte penale.

Împrejurarea că inculpaţii A. şi C. au declarat că nu îl cunoşteau pe inculpatul G. anterior anului 2007, respectiv 2008, nu are relevanţă atâta timp cât acţiunile acestuia din urmă au demonstrat favorizarea intereselor societăţii inculpate L. S.A. în detrimentul intereselor societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., al cărei angajat era.

Inculpatul G., deşi şi-a recunoscut subordonarea faţă de liderul grupului în şedinţa CA, moment la care a afirmat că este angajat al societăţii inculpate L. S.A., a semnat şi a vizat, în calitate de reprezentant al părţii civile, 51 din cele 55 contracte care fac obiectul prezentului dosar şi care au condus la delapidarea părţii civile cu suma de 282.630.330,49 RON.

În contextul în care materialul probator administrat în cauză dovedeşte că inculpaţii sunt vinovaţi pentru săvârşirea faptelor penale pentru care au fost trimişi în judecată, se impunea dispunerea de către prima instanţă a unei soluţii de condamnare, cu consecinţa obligării inculpaţilor la plata sumei de 282.630.330,49 RON către partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., reprezentând prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă.

II. 3. Prin apelurile formulate, inculpaţii B., A., D. şi L. S.A. au criticat sentinţa instanţei de fond, atât cu privire la latura penală, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea acestora în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru infracţiunea de delapidare, în forma participaţiei improrpii la complicite şi, respectiv în forma complicităţii, în condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă, fără putinţă de tăgadă, că fapta nu există. Ca o urmare firească a achitării în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpaţii au apreciat că se impune respingerea acţiunii civile.

Inculpatul B., în esenţă, în susţinerea criticilor formulate, a învederat că prin rechizitoriu au fost redate o serie de situaţii sau împrejurări de fapt care constituie suprapuneri indivizibile a acţiunilor care se circumscriu elementelor materiale ale celor două infracţiuni distincte reţinute de către Parchet în actul de sesizare.

Suprapunerea elementului material al celor două infracţiuni a fost surprins şi de instanţa de fond în cuprinsul considerentelor sentinţei apelate, statuând următoarele:

"(.) procurorul, realizând o suprapunere a conţinutului celor două infracţiuni pentru care a dispus trimiterea în judecată, a apreciat că acţiunile imputate acuzaţilor se integrează atât în tiparul normei de incriminare a sprijinirii unui grup infracţional organizat, cât şi în definiţia legală a delapidării în forma participaţiei improprii la complicitate".

În pofida tuturor valenţelor care diferenţiază cele două infracţiuni imputate, procurorul a dispus trimiterea în judecată pentru aceleaşi acţiuni, pretins ilegale, conferindu-le însă, două încadrări juridice distincte, deşi există identitate de acte materiale.

Deşi prima instanţă a surprins acest aspect şi a realizat o amplă analiză a faptelor imputate, precum şi a probelor administrate în favoarea acestuia, a pronunţat soluţii de achitare vizând temeiuri de drept diferite, respectiv art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, în sensul că fapta nu există, şi art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. pentru infracţiunea de delapidare, sub forma participaţiei improprii a complicităţii, în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii de delapidare sub forma participaţiei penale improprii a complicităţii, a învederat că, în rechizitoriu, s-a reţinut că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, inculpatul B., în calitate de ministru al economiei în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, a determinat, cu intenţie, membrii din Guvernul României să adopte trei memorandumuri pe care le-a elaborat cu ajutorul subordonaților din cadrul Ministerului Economiei, iar prin acţiunile întreprinse, în concret, a elaborat cele trei memorandumuri cu ajutorul subordonaţilor din cadrul Ministerului Economiei şi le-a promovat şi susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului.

Pe cale de consecinţă, a solicitat instanţei de control judiciar să constate că acţiunile anterior menţionate sunt identice cu cele reţinute de Parchet în conţinutul acuzaţiei constând în sprijinirea grupului infracţional organizat.

A mai arătat că, la pronunţarea soluţiei de achitare a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat, întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., prima instanţă a avut în vedere faptul că un memorandum reprezintă un document de politici publice, elaborarea acestuia făcând parte din sfera de competenţă a ministerelor, inclusiv a Ministerului Economiei.

De asemenea, a învederat că instanţa de fond a reţinut inclusiv că programul de guvernare aprobat de Parlament a fost elaborat într-un context internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică globală, caracterizat la nivel intern, printr-o "recesiune economică severă".

Mai mult decât atât, prima instanţă a constatat că cele trei memorandumuri elaborate de Ministerul Economiei reflectă obiectivele, măsurile şi direcţiile de acţiune asumate politic prin programul de guvernare.

Inculpaţii A., D. şi L. S.A., în esenţă, au arătat că, potrivit considerentelor sentinţei apelate, s-a constatat că în baza materialului probator administrat nu se poate reţine în sarcina inculpatului G. sau a altei persoane din conducerea executivă a societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A. vreo acţiune de sustragere, de luare în stăpânire a bunurilor indicate în rechizitoriu ca obiect material al infracţiunii de delapidare, instanţa de fond apreciind că nu este îndeplinită condiţia de tipicitate privitoare la elementul material al infracţiunii. Or, în contextul în care nu se poate reţine existenţa faptei autorului, în egală măsură, nu pot fi reţinute nici presupusele fapte de complicitate.

Mai mult decât atât, au învederat că lipsa elementului material al infracţiunii echivalează cu inexistenţa faptei, astfel încât, temeiul soluţiei de achitare nu poate fi decât cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în atare situaţie, consecinţa pe latură civilă fiind soluţionarea laturii civile a cauzei prin pronunţarea unei soluţii de respingere, ca nefondată.

De asemenea, au mai învederat că, prima instanţă a reţinut că acţiunea de însuşire, astfel cum este ea reglementată de legiuitor, presupune, ca situaţie premisă, existenţa unei acţiuni de sustragere a bunului, urmată de însuşirea acestuia, respectiv intrarea bunului în patrimoniul autorului infracţiunii.

În atare condiţii, inculpaţii au subliniat faptul că această interpretare nu reprezintă teoria proprie a instanţei de fond, ci voinţa legiuitorului, reglementarea infracţiunii de delapidare în varianta însuşirii pentru altul fiind unanim acceptată de doctrină şi de practica judiciară.

În aceste coordonate, inculpaţii A., D. şi L. S.A. au susţinut că situaţia de fapt reţinută, prin detalierea traseului gazelor naturale, demonstrează că aceste bunuri nu au trecut niciodată în patrimoniul inculpatului G. sau al altui funcţionar din cadrul societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A.

De asemenea inculpaţii A., D. şi L. S.A. au susţinut că Parchetul, pentru a da caracter ilicit contractelor încheiate în vederea acordării reducerilor comerciale, insistă în neîndeplinirea condiţiilor pe care ar fi trebuit să le îndeplinească societatea inculpată S.N.G.N. AX. S.A. pentru a beneficia de acordarea de discount-uri şi anume: lipsa calităţii de consumator întreruptibil şi existenţa datoriilor către societatea parte civilă S.N.G.N. AX. S.A.

În contextul în care instanţa de fond a constatat că aceste aspecte au fost tranşate cu autoritate de lucru judecat prin cele două hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia şi de Curtea de Apel Bucureşti, confirmate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentând chestiuni prealabile generate sau susţinute de art. 52 alin. (3) C. proc. pen. în ipoteza existentă după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 102 din de 17 februarie 2021, Ministerului Public a susţinut că aceste două hotărâri nu ar fi aplicabile în speţa de faţă.

Cele două hotărâri civile au stabilit, pe de-o parte, existenţa calităţii de consumator întreruptibil a societăţii inculpate L. S.A., iar pe de altă parte, lipsa datoriilor către societatea parte civilă S.N.G.N. AX. S.A., hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti vizând perioada anului 2010, în timp ce hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia a vizat perioada anului 2009, respectiv lunile aprilie şi iunie 2009. Or, această din urmă perioadă a fost reţinută de altfel şi în prezenta cauză, perioadă în care se susţine că nu ar fi fost îndeplinite cele două condiţii referitoare la calitatea de consumator întreruptibil şi la existenţa datoriilor.

În raport cu toate aceste aspecte, inculpaţii A., D. şi L. S.A. au considerat că hotărârile civile anterior menţionate au autoritate de lucru judecată şi natura juridică a unor chestiuni prealabile, astfel cum acestea sunt reglementate de dispoziţiile art. 52 alin. (3) C. proc. pen.

De asemenea, a arătat că prima instanţa a realizat o analiză proprie şi în ceea ce priveşte calitatea de consumator întreruptibil a societăţii inculpate L. S.A. şi lipsei datoriilor acesteia din urmă către parte civilă S.N.G.N. AX. S.A.

Având în vedere că, în mod corect, instanţa de fond a analizat în drept infracţiunea de delapidare, inculpaţii A., D. şi L. S.A. au apreciat că nu pot fi reţinute sub nicio formă acuzaţiile reţinute în sarcina acestora.

III. Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de apel, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform prevederilor art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, apreciază că apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. şi inculpaţii B., A., D. şi L. S.A. sunt nefondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:

A. Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, constată că, potrivit art. 367 alin. (1) C. pen., sunt sancţionate actele de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, iar potrivit alin. (6) prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Infracţiunea ce intră în scopul grupului infracţional are un sens larg, putând fi orice infracţiune care realizează scopul pentru care grupul a fost constituit.

Constituirea, ca variantă alternativă a elementului material în conţinutul normei de incriminare, implică asocierea efectivă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi de a duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni grave, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Pentru existenţa infracţiunii de grup infracţional organizat este necesar să existe minim trei persoane, să fie structurat, să existe pentru o perioadă şi să acţioneze, în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni. Prin "structură determinată" se înţelege o coordonare în plan vertical a grupării constituite, caracterizată printr-o ierarhie clară, în care liderul dă ordine, directive infracţionale, iar membrii le execută, acţiunile fiind convergente în îndeplinirea obiectivelor comune tuturor celor ce compun grupul.

Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat a fost incriminată prin art. 367 C. pen. ca infracţiune, în considerarea periculozităţii sale, decurgând din scopul grupării, şi anume, săvârşirea de infracţiuni. Pentru existenţa faptei este suficient ca infracţiunea să fi fost planificată, nefiind necesar să fi fost efectiv comisă, fiind incriminate şi actele de pregătire care iau forma iniţierii grupului infracţional organizat. Dacă infracţiunea ce intră în scopul grupării a fost însă efectiv comisă, va exista un concurs de infracţiuni între grupul infracţional organizat şi respectiva infracţiune ce a intrat în scopul grupării.

În ceea ce priveşte aderarea la grupul infracţional organizat, aceasta se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri, fără a fi necesar să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, însă este necesar să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, în situaţia contrară neputându-se reţine respectiva variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

Sprijinirea grupului infracţional presupune furnizarea de asistenţă, ajutor, informaţii, sfaturi membrilor grupului infracţional organizat de către o persoană care nu face parte din acesta, putând consta în orice contribuţie de natură să înlesnească activitatea asocierii sau să ajute în orice mod la menţinerea existenţei acesteia, indiferent dacă susţinerea este de natură materială sau morală.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. se comite numai sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul prevăzut în conţinutul elementului subiectiv al incriminării, respectiv în scopul săvârşirii de infracţiuni.

Analizând acuzaţiile formulate prin prisma acestor consideraţii teoretice instanţa de control judiciar a constatat că din probele administrate în cauză nu rezultă comiterea de către inculpaţii A. G. şi C. a infracţiunii de iniţierea/constituirea unui grup infracţional organizat şi nici comiterea de către inculpaţii B., D., E. şi F. a activităţii de sprijinire a unui astfel de grup.

1. Referitor la inculpatul A., în esenţă, s-a reţinut că, la începutul anului 2005 (din lunile februarie-martie), în calitate acţionar majoritar şi preşedinte al L. S.A. Bucureşti a iniţiat şi, împreună cu inculpatul G., director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., şi cu inculpatul C. (ce a fost administrator al L. S.A. şi consilier pe probleme energetice al inculpatului A.), au constituit un grup infracţional organizat, grup infracţional care a fost sprijinit şi de alte persoane, care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010 şi a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal de partea civilă, prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care persoana juridică L. S.A. nu era îndrituită a le obţine. Persoanele care au sprijinit grupul infracţional organizat au fost inculpatul B. (ce a avut calitatea de ministru al economiei în perioada decembrie 2008- septembrie 2010), inculpatul D. (fost secretar de stat în Ministerul Economiei în cursul anului 2005 şi ulterior reprezentant al L. S.A.), precum şi alţi inculpaţi: inculpatul E. (secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei perioada 2007- decembrie 2008), inculpata F. (secretar general adjunct din cadrul Ministerului Economiei şi membru în AGA 2007- iulie 2009 şi preşedinte C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. din 23.07.2009) şi din conducerea S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş: foştii directori generali II., JJ.

În calitate de lider al grupului infracţional organizat, inculpatul A. a desfăşurat următoarele activităţi:

- a iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat împreună cu inculpaţii G. şi C.;

- a procedat la stabilirea modalităţii de punere în aplicare a planului infracţional şi a atribuţiilor fiecăruia dintre membrii grupului infracţional, în special a coordonat activităţile întreprinse de către inculpaţii C. şi D., iar acesta atât direct, cât şi prin intermediul celor doi inculpaţi precizaţi anterior, a purtat negocieri la nivelul părţii civile şi la nivelul Ministerului Economiei;

- a iniţiat şi coordonat, atât direct, cât şi indirect prin intermediul inculpaţilor C. şi D., negocierile cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (unde se evidenţiază inculpatul G.) privind eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de societatea pe care o controla (L. S.A.) către societatea de stat ce a livrat gazele naturale;

- a participat la unele şedinţe ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei (în perioada în care miniştri ai economiei au fost KK. şi inculpatul B.), unde, prin puterea financiară şi influenţa politică, a insistat pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional în sensul obţinerii unor discount-uri comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, continuarea acestei politici de discount-uri, eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor etc;

- şi-a exercitat influenţa şi a avut mai multe discuţii şi întâlniri neoficiale cu inculpatul B. ce era ministrul economiei în perioada în litigiu analizată (decembrie 2008- septembrie 2010), ce a sprijinit grupul, pentru a ajuta în realizarea scopului infracţional (elaborarea Memorandum-urilor şi susţinerea lor pentru aprobare de către Guvern, expusă detaliat în situaţia de fapt);

- în sensul celor prezentate mai sus pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional organizat, a avut mai multe discuţii telefonice şi chiar întâlniri private cu caracter informal cu persoane din conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei ce are ca atribuţii monitorizarea pieţei de gaze naturale şi elaborarea regulamentului de stabilire si aplicare a preţurilor prin stabilirea şi coşului de gaze ce urmează să fie comercializate) printre care numitul LL.- preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei în perioada martie 2007-20.10.2018, martorul MM.- preşedinte Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei în perioada 21.01.2009-20.07.2010, inculpatul NN.- iniţial director al Direcţiei de Control, iar din 19.05.2009 vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, ocazie cu care s-a solicitat soluţionarea litigiilor apărute între L. S.A. şi S.N.G.N. AX. S.A. legate de statutul de consumator întreruptibil, neplata în termen a datoriilor scadente şi stabilirea componenţei coşului de gaze în sensul obţinerii de gaze doar din producţia internă;

- a purtat numeroase discuţii şi a avut întâlniri cu oameni politici ce au deţinut funcţii la nivel central şi local, pentru a-şi atinge scopul grupului infracţional organizat.

2. Referitor la inculpatul C., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier personal pe probleme de energie al inculpatului A., precum şi preşedinte al TT., împreună cu inculpatul A. şi cu inculpatul G., director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. în anul 2005, a constituit un grup infracţional organizat, care a fost sprijinit de alţi inculpaţi: inculpatul D., persoane din cadrul Ministerului Economiei, B., E., F. şi din cadrul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (II., JJ.), care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010, care a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

În calitate de persoană ce a constituit grupul infracţional organizat a desfăşurat următoarele activităţi:

- a transmis celorlalţi membri ai grupului deciziile luate de către liderul grupului inculpatul A., având legătura de liant între persoanele de la vârful grupului cu ceilalţi membri, acesta mediind comunicarea între coinculpaţi;

- a reprezentat persoana juridică L. S.A. în negocierile cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. privind livrarea gazelor naturale şi încheierea contractelor de livrare atât înainte, cât şi încheierea contractelor de tranzacţie după livrare, precum şi eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de L. S.A., unde era administrator, către societatea de stat ce a livrat gazele naturale;

- a participat la şedinţele Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei, unde a urmărit realizarea scopul grupului infracţional în sensul obţinerii unor discount-uri comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, continuarea acestei politici de discount-uri.

3. Referitor la inculpatul G., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de director de marketing în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., împreună cu inculpatul A. şi cu inculpatul C., în anul 2005 au constituit un grup infracţional organizat, ce a funcţionat până la sfârşitul anului 2010, care a fost sprijinit şi la care au aderat şi alţi inculpaţi persoane din cadrul Ministerului Economiei- E., F., şi din cadrul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (II., H., JJ., J., I.), care a funcţionat până la sfârşitul anului 2010, care a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

În calitate de persoană ce a constituit grupul infracţional organizat a desfăşurat următoarele activităţi:

- a constituit grupul, având ca principală atribuţie să ajute din interiorul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, fiind,sursa de informare/persoana de contact cu ajutorul căruia s-a putut realiza infracţiunea scop şi anume, însuşirea de gaze naturale pentru persoana juridică inculpată L. S.A. societate controlată de către liderul grupului inculpatul A., sens în care a purtat numeroase discuţii atât formale cât mai ales informale, prin care s-au stabilit modalităţile de comiterii a acţiunilor ilicite, cu reprezentanţii societăţii beneficiare în concret cu membrii grupului infracţional organizat: inculpaţii A., C., D., astfel pentru susţinerea intereselor grupului a transmis celorlalţi angajaţi ai părţii civile deciziile luate de către liderul grupului inculpatul A.;

- a reprezentat interesele societăţii controlată de lider, sens în care a întreprins toate acţiunile, chiar ilicite, de a se realiza infracţiunea scop ce a avut ca rezultat livrarea, în mod repetat, de gaze naturale prin acordarea de discount-uri iar în acest sens sunt precizate ca acţiuni principale semnarea ca reprezentant al părţii civile a unui număr 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea precum şi contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor naturale către beneficiarul L. S.A.;

- în activitatea de realizare a scopului grupului, a emis facturi fiscale în numele părţii civile către beneficiarul L. S.A., ce conţineau discount-uri acordate retroactiv, activitate ce s-a realizat cu riscul ca acesta să fie sancţionat disciplinar în cadrul societăţii unde îşi desfăşura activitatea;

- a reprezentat partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., adoptând o poziţie de inferioritate şi obedienţă în negocierile cu reprezentanţii L. S.A. privind livrarea gazelor naturale şi încheierea contractelor de livrare atât înainte cât şi încheierea contractelor de tranzacţie după livrare, precum şi eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de L. S.A.;

- a participat la şedinţele Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., precum şi la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei, unde a urmărit realizarea scopul grupului infracţional în sensul obţinerii unor discount-uri comerciale la livrarea de gaze naturale de către partea civilă, către beneficiarul L. S.A. continuarea acestei politici de discount-uri, deşi beneficiarul nu îndeplinea condiţiile de acordare a acestora".

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, în acord cu instanţa de fond, apreciază că, atât în etapa urmăririi penale şi în faza judecăţii în primă instanţă nu au fost administrat legal probe din care să rezulte săvârşirea de către inculpaţii A., C. şi G. a unor acţiuni concrete care să se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, respectiv a unor activităţi desfăşurate de A. pentru a pregăti şi organiza constituirea grupării, conceperea şi comunicarea ideii de a pune bazele asocierii, întâlniri cu ceilalţi doi inculpaţi pentru stabilirea rolurilor, a structurii şi a modului de organizare şi operare, precum şi a unor acte întreprinse de cei trei acuzaţi pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun.

În raport cu împrejurarea că apelul formulat de Ministerul public vizează inclusiv greşita achitare a inculpaţilor A., C. şi G. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prin probele solicitate de reprezentantul Ministerului Public, încuviinţate de instanţa de apel, nu au fost administrate probe noi prin care să se infirme susţinerile inculpaţilor, în sensul că inculpatul G. îi cunoştea pe inculpaţii A. şi C., precum şi în dovedirea unor acţiuni întreprinse de către aceşti inculpaţi care să poată fi circumscrise elementului material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Deşi iniţierea şi constituirea, ca variante alternative în conţinutul constitutiv al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, presupun, prin definiţie, o colaborare şi un consens neechivoc între anumite persoane în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se asocia într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege, în speţă, din analiza ansamblului probator, nu rezultă o asemenea înţelegere între participanţi, de natură să contureze săvârşirea infracţiunii în modalităţile normative reţinute de procuror.

În dovedirea săvârşirii de către inculpaţii A., C. şi G. a infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, Ministerul Public, prin actul de sesizare, a făcut trimitere la transcrierile unor convorbiri telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care însă, prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, dată în contestaţiile exercitate în procedura de cameră preliminară, acestea au fost excluse în baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 55 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 17 iunie 2020.

În contextul în care transcrierile convorbirilor telefonice reprezentau singurele mijloace de probă în dovedirea infracţiunii de grup infracţional organizat, iar Ministerul Public nu a solicitat administrarea altor probe prin care să se urmărească dovedirea acţiunilor ilicite ce pot fi circumscrise elementului material al infracţiunii de grup infracţional organizat, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, constată că, în mod corect, instanţa de fond a constatat că faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată (iniţierea/constituirea unui grup infracţional organizat) nu există.

Singurele probe administrate în mod legal sub aspectul asocierii şi constituirii grupului infracţional organizat sunt declaraţiile date în faţa instanţei de fond de către inculpaţii A. şi C., prin care au arătat că în anul 2005 nu îl cunoşteau pe G. şi nici nu au discutat cu acesta, întâlnindu-l abia în anul 2008, respectiv 2007, afirmaţii care nu au fost infirmate de niciun alt mijloc de probă administrat în cauză.

Potrivit rechizitoriului, în sarcina inculpaţilor A., C. şi G. s-a reţinut infracţiunea de constituirea unui grupul infracţional organizat, în modalitatea iniţierii/constituirii, în timp ce în sarcina inculpaţilor B., D., E. şi F. s-a reţinut, pentru această infracţiune, modalitatea de sprijinire.

În contextul în care, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că la nivelul anului 2005 se cunoşteau doar inculpaţii A. şi C., iar potrivit art. 367 alin. (6) C. pen. grupul trebuie să fie format din minimum trei persoane, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, constată că această condiţie nu este îndeplinită, astfel încât nu se poate reţine existenţa infracţiunii de grup infracţional organizat.

De asemenea, în ceea ce priveşte structura determinată a asocierii, organizată pe paliere de comandă şi uneori de execuţie la nivelul fiecărei entităţi juridice implicate în cauză, în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, constată că organizarea concepută de acuzare este una pur teoretică, fiind suprapusă ierarhiei existente, în perioada de referinţă, la nivelul L. S.A., Ministerului Economiei şi S.N.G.N. AX. S.A., fără a se ţine seama de faptul că exercitarea atribuţiilor funcţiei publice de către persoane care acţionează, în virtutea unor proceduri prestabilite, în mod coordonat cu alţi funcţionari angajaţi în aceeaşi entitate sau în alta care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea primeia, constituie expresia firească a modului de organizare şi funcţionare a respectivelor entităţi juridice. Subordonarea inerentă structurii organizatorice existente în astfel de instituţii sau societăţi de stat are o bază normativă, derivând din lege sau din regulamente ori organigrame (în speţă, H.G. nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor; H.G. nr. 1720/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei; H.G. nr. 1634/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; H.G. nr. 575/2001 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "AX."; Regulamentul de organizare şi funcţionare a S.N.G.N. AX. S.A.), iar nu din hotărârea individuală a funcţionarilor angajaţi, după cum rolurile "asumate" în fluxurile decizionale desfăşurate în aceste entităţi sunt prestabilite prin acte normative.

Or, pentru existenţa infracţiunii de grup infracţional organizat este necesar ca structura acestuia să fie determinată şi rolurile să fie prestabilite în vederea acţionării în mod coordonat, nefiind posibil ca acestea să fie asimilate cadrului organizatoric existent la nivelul unor instituţii/autorităţi publice sau societăţi de stat ori private şi, respectiv, atribuţiilor de serviciu sau responsabilităţilor ce revin diferitelor persoane potrivit funcţiilor deţinute în ierarhia existentă în interiorul unor asemenea entităţi juridice.

Totodată, în cauză nu au fost administrate probe, în mod legal, din care să rezulte că inculpatul A. a stabilit modalităţile de punere în aplicare a planului infracţional şi a atribuţiilor fiecăruia dintre membri, deşi, potrivit rechizitoriului, deciziile inculpatului A. erau comunicate celorlalţi inculpaţi (cei care au aderat sau au sprijinit grupul infracţional organizat) de către inculpatul C., acesta fiind cel ce asigura legătura între persoanele de la vârful grupului şi ceilalţi membri, iar inculpatul G. a fost persoana care asigura informaţia din interiorul părţii civile pentru a crea posibilitatea de a realiza infracţiunea scop. De asemenea, s-a menţionat că acesta, în scopul realizării infracţiunii scop, a purtat numeroase discuţii cu reprezentanţii L. S.A. (A., C., D.), prin care s-au stabilit modalităţile de comitere a acţiunilor ilicite, pe care le-a transmis, ulterior, celorlalţi angajaţi ai S.N.G.N. AX. S.A.

Deşi materialul probator administrat în cauză a stabilit cu certitudine că atitudinea manifestată de inculpatul G., în intervalul 2007 - 2010, inclusiv cu ocazia participării sale la şedinţele Consiliului de Administraţie al părţii civile, a fost în sensul promovării intereselor private ale L. S.A., în defavoarea intereselor altor beneficiari ai S.N.G.N. AX. S.A. sau chiar a celei din urmă societăţi, această conduită nu este aptă a demonstra participarea acestuia la constituirea vreunui grup infracţional organizat, atâta timp cât este ulterioară perioadei reţinute de acuzare pentru înfiinţarea asocierii (februarie - martie 2005) şi nu atestă existenţa unei colaborări şi a unui consens neechivoc între acesta şi inculpaţii A. şi C. în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se asocia într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege.

Preocuparea inculpatului A. cu privire la derularea unor negocieri cu reprezentanţii S.N.G.N. AX. S.A. pentru eşalonarea/reeşalonarea datoriilor restante înregistrate de L. S.A., precum şi participarea, alături de alţi reprezentanţi ai societăţilor de profil şi ai patronatelor şi sindicatelor, la unele şedinţe din cadrul Ministerului Economiei care au avut ca temă de discuţie, uneori chiar în prezenţa miniştrilor de resort, adoptarea unor măsuri pentru continuarea activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice şi acordarea de reduceri comerciale la achiziţia de gaze naturale (participare recunoscută de inculpaţi şi confirmată de martorii IIIIII., HHHHH., FFFFFF., HHHHHH., LLLLLL., ZZZZZ., RRRRRR., NNNNN., precum şi de inculpata F.), se circumscriu cadrului firesc de desfăşurare a activităţii comerciale a societăţii al cărei preşedinte şi acţionar majoritar era inculpatul A. şi de continuare a relaţiei de afaceri cu S.N.G.N. AX. S.A., mai ales în contextul economic şi social din acea perioadă, când se resimţeau deja consecinţele negative ale crizei economico-financiare mondiale (2008), ce s-au acutizat, la nivel naţional, în perioada 2009-2010.

Participarea inculpatului A. la unele şedinţe ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., uneori împreună cu inculpatul C., nu au fost negate de acuzaţi. În cadrul şedinţelor la care au participat au fost dezbătute aspecte privind eşalonarea datoriilor, reducerea penalităţilor, continuarea furnizării de gaze naturale către L. S.A. şi acordarea reducerilor comerciale, aspecte ce se circumscriu cadrului firesc de desfăşurare a activităţii comerciale.

De altfel, soluţii identice au fost adoptate şi de reprezentanţii altor societăţi care achiziţionau gaze naturale de la partea civilă, în vederea concilierii unor neînţelegeri şi continuării relaţiilor comerciale dintre părţi, cu titlu de exemplu în acest sens fiind demersurile efectuate de către S.C. TTTTTTT. S.A., care, în urma unor dezbateri în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., a obţinut reeşalonarea datoriilor şi acordarea reducerilor comerciale (declaraţiile martorei EEEEEE., director comercial al acestei societăţi).

În ceea ce priveşte susţinerea parchetului în legătură cu influenţa exercitată de inculpatul A. la nivelul Ministerului Economiei şi, în special, asupra ministrului B. pentru a sprijini realizarea scopului infracţional, prin elaborarea memorandumurilor şi prezentarea lor spre aprobare în Guvern, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, constată că materialul probator administrat în cauză nu demonstrează exercitarea de către inculpatul A. a unei astfel de influenţe asupra inculpatului B. ci, stabileşte, cu certitudine, existenţa mai multor întâlniri private între cei doi în perioada 2008 - 2010, dintre care cel puţin una chiar în incinta instituţiei publice menţionate şi două la sediul partidului politic din care făcea parte, la acel moment, inculpatul B.

Potrivit declaraţiilor inculpaţilor A. şi F., precum şi a martorilor RRRRR., consilier la cabinetul ministrului, OOOOO., secretar general adjunct/secretar general al Ministerului Economiei în perioada 1999 - noiembrie 2010 şi IIIIII., preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. în perioada ianuarie - august 2009, între inculpaţii A. şi B. au avut loc mai multe întâlniri la sediul Ministerului Economiei, însă niciuna dintre persoanele audiate nu a furnizat informaţii cu privire la tema de discuţie abordată. În contextul în care, în cauză, nu există nicio dovadă referitoare la conţinutul discuţiilor ce au avut loc, susţinerile Ministerului Public nu pot fi valorificate, reprezentând simple afirmaţii.

4. Referitor la inculpatul B., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de ministru al economiei în perioada decembrie 2008-septembrie 2010, a sprijinit, începând cu luna ianuarie 2009 până în luna septembrie 2010, grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A., grup ce a fost constituit şi sprijinit şi de către alţi inculpaţi precizaţi anterior, care a avut ca scop delapidarea S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

În calitate de persoană ce a sprijinit grupul infracţional organizat, a desfăşurat următoarele activităţi:

- a sprijinit grupul infracţional organizat la solicitarea inculpatului A., ce a fost liderul grupului, inculpat cu care se afla în relaţii apropiate, cei doi fiind foşti asociaţi în cadrul unei societăţi comerciale, pentru a ajuta în realizarea scopului grupului infracţional şi anume obţinerea de gaze naturale cu discount, iar în acest sens a avut mai multe discuţii telefonice şi întâlniri neoficiale la ore târzii cu liderul grupului pe care l-a informat despre evoluţia adoptării unor acte ministeriale care creau aparenţa de legalitate şi facilitau obţinerea de discount-uri;

- în realizarea scopului infracţional al grupării a coordonat activitatea subordonaților de la Ministerul Economiei, în concret a inculpaţilor F. şi RR. pentru întocmirea unor documente justificative (note de fundamentare, drafturi de memorandum-uri, etc) pentru a ajuta conducerea executivă a părţii civile să stabilească preţuri cu discount pentru L. S.A.;

- în baza aceluiaşi rol asumat şi în realizarea scopului grupului infracţional a elaborat, a promovat şi a susţinut pentru aprobare/semnare de către membrii Guvernului României, condus de prim-ministrul SS., care au acţionat fără vinovăţie, trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010, acte în baza cărora s-au adoptat de către AGA-S.N.G.N. AX. S.A. hotărârile care au permis livrarea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. prin impunerea unor discount-uri comerciale, la care societatea beneficiară inculpată controlată de liderul grupului nu era îndrituită a le obţine;

- şi-a exercitat influenţa de ministru al economiei, în perioada anterior precizată, atât direct cât şi indirect prin intermediul subordonaţilor de la Ministerul Economiei asupra conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. în concret asupra inculpatului G. şi asupra suspectului JJ. (fost director general, în prezent decedat).

5. Referitor la inculpatul D., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de acţionar al S.C. UU. S.R.L., fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, a sprijinit de la începutul anului 2008, până în anul 2010, grupul infracţional organizat ce a fost iniţiat şi condus de inculpatul A., iar rolul său a fost acela de a ajuta persoana juridică inculpată L. S.A., societate controlată de liderul grupului de realizare a scopului grupului infracţional, prin asigurarea consultanţei tehnice de specialitate pe probleme de gaze naturale şi de a asigura legătura între liderul grupului şi persoane din conducerea Ministerului Economiei (unde a îndeplinit funcţia de secretar de stat) precum şi legătura cu persoane din cadrul părţii civile (AX.), ce s-a aflat tot în subordinea Ministerului Economiei, care a avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care L. S.A., nu era îndrituită a le obţine neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

6. Referitor la inculpatul E., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de fost secretar de stat pentru politica industrială în cadrul Ministerului Economiei în perioada 2007-2008, a sprijinit din luna noiembrie 2007 până în luna septembrie 2008, grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A. (grup constituit de lider împreună cu inculpaţii C. şi G. şi sprijinit şi de alţi inculpaţi e.g. inculpata F.), iar rolul său a fost de a facilita membrilor grupului obţinerea de discount-uri comerciale de la partea civilă prin creare unei aparenţe de legalitate, semnând alături de ministrul economiei şi finanţelor din perioada respectivă (n.a. KK. pentru care nu a fost acordat aviz) şase Ordine emise de Ministerul Economiei, care au vizat cuantumul discount-urilor, condiţiile de acordare, precum şi de mandatare în AGA- S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor (inculpaţii VV. şi F. ş.a.), respectiv nr. 1614/29.03.2007, nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008, nr. 1481/13.05.2008 şi nr. 2652/09.09.2008, care au avut ca scop delapidarea societăţii S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal pe piaţa liberă prin obţinerea în mod ilicit de discount-uri comerciale la care L. S.A. nu era îndrituită a le obţine neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele de la nivel ministerial.

7. Referitor la inculpata F., în esenţă, s-a reţinut că, în calitate de fost director general adjunct/secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, membru în AGA - S.N.G.N. AX. S.A., în perioada 23 iulie 2007-7 iulie 2009, respectiv preşedinte al CA- S.N.G.N. AX. S.A. pentru un mandat de 4 ani, cu începere din data de 7 iulie 2009, de a sprijini din luna iulie 2007 şi până în luna decembrie 2010, grupul infracţional iniţiat şi condus de inculpatul A. care a avut ca scop delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A.

Pentru sprijinirea grupului infracţional, inculpata F. a desfăşurat următoarele activităţi:

- s-a implicat activ în pregătirea şi elaborarea (incluzând redactarea, tehnoredactarea, modificarea drafturilor iniţale, obţinerea avizelor de la Direcţiile de specialitate din Ministerul Economiei) ordinelor de ministru şi memorandumurilor, în sensul creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. reprezentând valoarea discount-urilor obţinute ilegal, iar în sensul celor mai sus precizate s-a aflat sub coordonarea miniştrilor economiei din perioada analizată (inculpaţilor B. s.a.) şi a adus la îndeplinire sarcinile trasate de aceştia în sensul identificării unor soluţii rapide privind emiterea unor acte ministeriale, aparent legale şi opozabile şi altor beneficiari, dar scopul fiind în principal să ajute societatea controlată de inculpatul A.;

- a participat activ la şedinţele Adunării Generale ale Acţionarilor şi ale Consiliului de Administraţie, ambele ale S.N.G.N. AX. S.A. fiind membru/preşedinte în cadrul acestora, ocazie cu care s-au adoptat Hotărârile AGA şi Hotărârile C.A. ce au facilitat ca persoanele din conducerea executivă a părţii civile să stabilească preţuri cu discount pentru L. S.A. Din cele de mai sus a rezultat că inculpata a avut de facto mai multe funcţii, aceasta a înserat unele clauze/menţiuni în actele ministeriale (ordine, memorandumuri) despre care s-a arătat că au fost emise în favoarea (intuitu personae/cu dedicaţie) L. S.A. şi tot inculpata le-a votat şi aprobat;

- a asigurat o continuitate în funcţionarea grupului infracţional organizat, fiind funcţionar în cadrul Ministerului Economiei în perioada mandatelor deţinute de miniştrii economiei în perioada 2007-2010, fiind implicată în mod constant în pregătirea şi elaborarea actelor ministeriale ce a dus la realizarea scopului grupului infracţional organizat;

- a purtat numeroase discuţii, atât cu reprezentanţii persoanei juridice inculpate, cât şi cu reprezentanţii părţii civile pentru identificarea unor soluţii aparent legale, privind susţinerea acordării discount-urilor şi continuarea acordării acestora către L. S.A.

Prin actul de sesizare inculpaţii B., D., E. şi F. au fost trimişi în judecată pentru comiterea aceleiaşi infracţiuni prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., în varianta normativă a sprijinirii, reţinându-se, în esenţă, că, în diferite intervale de timp din perioada iulie 2007 - decembrie 2010, au ajutat grupul infracţional organizat iniţiat şi condus de inculpatul A., care a avut ca scop delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal de aceasta, prin acordarea în mod ilicit de reduceri comerciale la care persoana juridică L. S.A. nu era îndrituită, neîndeplinind condiţiile cumulative din ordinele şi normativele la nivel ministerial.

Astfel cum s-a arătat mai sus, prin sprijinirea unui grup infracţional organizat se înţelege orice ajutor dat sub orice formă unei astfel de asocieri şi pe tot parcursul existenţei sale, pentru a înlesni sau a asigura menţinerea acesteia sau desfăşurarea activităţii grupării.

Aşadar, infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. în varianta sprijinirii, presupune un grup infracţional organizat deja existent, constituit, deoarece nu se poate vorbi de sprijinirea unui astfel de grup care nu a fost încă înfiinţat.

Or, potrivit considerentelor anterior expuse, din materialul probator administrat nu rezultă comiterea de către inculpaţii A., C. şi G. a unor acţiuni ce pot fi subsumate activităţii de iniţiere şi/sau constituire a unui grup infracţional organizat, ca variante alternative ale elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. şi nici întrunirea cumulativă a tuturor elementelor specifice unei astfel de grupări, aşa cum sunt definite de alin. (6) al aceluiaşi text de lege.

Nefiind dovedită constituirea grupului infracţional organizat, nu pot exista, în mod obiectiv, nici acte de sprijinire a acestuia din partea inculpaţilor B., D., E. şi F., context în care, faţă de aceştia, este incident cazul de împiedicare a exercitării în continuare a acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Deşi în cuprinsul rechizitoriului, în cazul fiecărui acuzat, sunt prezentate o serie de activităţi considerate de parchet ca fiind subsumate activităţii de sprijinirea de către inculpaţii B., D., E. şi F. a prezumtivei grupări infracţionale, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, consideră că nu se impune analizarea acestora în raport cu împrejurarea că, în cauză, nu s-a dovedit existenţa grupului infracţional organizat de către inculpaţii A., C. şi G.

Totodată, instanţa de control judiciar apreciază că nu se poate considera, în sensul legii penale, că eventualul ajutor ar putea fi circumscris atât infracţiunii de sprijinire a grupului infracţional organizat cât şi în întrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale complicităţii ori, după caz, ale participaţiei improprii la complicitate, pentru infracţiunea de delapidare.

În raport cu aceste consideraţii, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, apreciază că, atât apelul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., cât şi apelul formulat de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., cu privire la netemeinicia soluţiei de achitare a inculpaţilor A., C., G., B., D., E. şi F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., sunt nefondate.

B. În ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare

Fără a relua acuzaţiile aduse în concret fiecăruia dintre inculpaţi, cu privire la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că întreaga construcţie a acuzării este grefată pe fapta însuşirii pentru altul, respectiv, pentru L. S.A., de către inculpatul G., ca autor, în calitatea sa de director de marketing al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, de gaze naturale din patrimoniul părţii civile, pe care îl administra, prin trecerea gazelor naturale, cu încălcarea legii, în mod fraudulos, în patrimoniul L. S.A. S-a reţinut că trecerea efectivă a gazelor naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş în patrimoniul L. S.A. a avut loc prin încheierea unui număr de 51 de contracte de vânzare, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie, iar valoarea gazelor naturale însuşite pentru altul este dată de valoarea discount-urilor acordate nelegal L. S.A.

Totodată, s-a reţinut că la activitatea autorului G., de însuşire frauduloasă a gazelor naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A., pentru L. S.A., şi-au adus contribuţia sub diferite forme de participaţie, ceilalţi inculpaţi, după cum urmează:

- inculpatul A., prin acte de complicitate, prin aceea că, în perioada 2005-2010, în calitate de acţionar majoritar şi preşedinte al L. S.A., a efectuat demersuri la conducerea Ministerului Economiei şi la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., pentru obţinerea în favoarea L. S.A., de gaze naturale cu discount-uri, deşi societatea controlată de acesta nu îndeplinea condiţiile legale pentru a beneficia de reduceri;

- inculpatul B., prin acte de participaţie improprie la complicitate, prin aceea că, în perioada ianuarie 2009- septembrie 2010, în calitate de ministru al economiei, a determinat cu intenţie pe membrii Guvernului României, respectiv pe prim-ministrul SS. (care a acţionat fără vinovăţie) să adopte trei memorandumuri ce prevedeau acordarea de facilităţi la vânzarea de gaze naturale, a elaborat cele trei memorandumuri, cu ajutorul subordonaților săi din Ministerul Economiei, le-a promovat şi susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului, iar urmare acestor demersuri, au fost adoptate de către A.G.A.- S.N.G.N. AX. S.A., hotărârile ce au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi livrarea către L. S.A., prin încheierea mai multor contracte de vânzare, acte adiţionale, contracte de tranzacţie;

- inculpatul C., prin acte de complicitate, în sensul că, în perioada 2005-2010, în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier pe probleme de energie al inculpatului A., a negociat contractele de vânzare a gazelor naturale cu discount-uri care nu se cuveneau L. S.A., precum şi condiţiile de eşalonare şi reeşalonare a datoriilor, în acest fel contribuind la trecerea frauduloasă din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A., în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, în valoare de 282.630.330,49 RON;

- inculpatul D., prin acte de complicitate, prin aceea că, în perioada 2008-2010, în calitatea sa de consilier al inculpatului A., pe probleme de energie şi acţionar al S.C. UU. S.R.L. (şi totodată, fost secretar de stat în Ministerul Economiei), a efectuat demersuri la Ministerul Economiei (în fapt la inculpata F.) pentru emiterea de ordine şi memorandumuri în scopul obţinerii de beneficii materiale pentru L. S.A., cât şi la conducerea executivă a părţii civile, pentru negocierea contractelor, în acest fel contribuind la trecerea frauduloasă, de valoarea discount-urilor, a gazelor naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A, în patrimoniul L. S.A.;

- inculpatul E., prin acte de complicitate constând în aceea că, în perioada 2007-2008, în calitatea sa de secretar de stat pentru politica industrială din cadrul Ministerului Economiei, a semnat alături de ministrul economiei (KK.), şase ordine care au vizat acordarea discount-urilor către L. S.A., condiţiile de acordare a acestora precum şi de mandatare în A.G.A. -S.N.G.N. S.A. a membrilor VV. şi F., ordine în baza cărora s-au adoptat ulterior în A.G.A. hotărârile ce au permis trecerea nelegală a gazelor naturale, de valoarea discount-urilor, în patrimoniul L. S.A.;

- inculpata F., prin acte de complicitate constând în aceea că, în perioada iulie 2007- iulie 2009, în calitatea sa de membru A.G.A. S.N.G.N. AX. Mediaş şi preşedinte al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. (şi fost director general adjunct în Ministerul Economiei), a efectuat demersuri la nivelul Ministerului Economiei, implicându-se în redactarea de proiecte de ordine şi memorandumuri, obţinerea avizelor necesare în cazul a trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, iar ulterior, ca membru A.G.A., a participat la adoptarea a opt hotărâri prin care au fost acordate reduceri la vânzarea de gaze către L. S.A., contribuind astfel la trecerea frauduloasă a gazelor în patrimoniul acestei din urmă societăţi, de valoarea discount-urilor acordate;

- inculpatul H., prin acte de complicitate în sensul că, în perioada 2008-2010, în calitate de director general şi director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., a semnat 14 contracte de livrare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, în baza cărora au fost livrate gaze naturale către L. S.A., cu discount-uri nelegale, necuvenite;

- inculpatul I., prin acte de complicitate, constând în aceea că în perioada martie 2005- iulie 2009, în calitate de director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A, a semnat cinci contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, în baza cărora au fost trecute fraudulos, nelegal, gaze naturale în patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A., de valoarea discount-urilor acordate în mod necuvenit L. S.A.

- inculpatul J., prin acte de complicitate constând în aceea că, în perioada februarie 2009- septembrie 2010, în calitate de director economic la S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, a semnat şaptesprezece contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie în baza cărora au fost trecute fraudulos, cu încălcarea legii, gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. în patrimoniul L. S.A., de valoarea discount-urilor acordate, în mod necuvenit, acestei societăţi;

- inculpata K., prin acte de complicitate, constând în aceea că în perioada martie 2005- decembrie 2007, în calitate de director economic al S.N.G.N. AX. S.A., a semnat un număr de 18 contracte, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, pentru livrarea de gaze naturale către L. S.A., cu reduceri de preţ acordate nelegal, contribuind astfel la trecerea frauduloasă din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discount-urilor acordate;

- inculpata L. S.A., prin acte de complicitate, constând în aceea că, în perioada 2005-2010, în realizarea obiectului de activitate, a contribuit la însuşirea în folosul său, de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A., de valoarea discount-urilor acordate necuvenit, prin încheierea unui număr de 55 de contracte de vânzare, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, prin care i-au fost acordate reduceri la livrare, deşi nu i se cuveneau potrivit legii.

Argumentele instanţei de fond, deja expuse pe larg, care susţin soluţia de achitare a inculpaţilor cu referire la acuzaţia de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, întrucât faptele acestora nu se suprapun tiparului legal, modelului abstract de incriminare, sunt în esenţă, două:

1. Gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. pentru L. S.A. prin intermediul operatorului reţelei de transport nu au intrat niciun moment în sfera de stăpânire a funcţionarilor publici indicaţi de acuzare ca fiind autori ai infracţiunii de delapidare, ci au fost transferate direct în posesia L. S.A., prin punctele de ieşire aparţinând combinatelor chimice, fiind avute în vedere în acest sens:

- contractele de vânzare-cumpărare a gazelor naturale din care a rezultat că odată cu predarea gazelor la punctele de livrare/predare/preluare, acestea trec din proprietatea vânzătorului în cea a cumpărătorului;

- procesele-verbale de predare - preluare a gazelor naturale încheiate între operatorul sistemului de transport şi utilizatorul de reţea, din care rezultă că predarea şi respectiv, preluarea, au fost semnate de S.N.T.G.N. AY. S.A., operatorul de transport care a preluat gazele de la S.N.G.N. AX. S.A. (pentru predare) şi de proprietarii punctelor de ieşire din sistemul naţional de transport, respectiv S.C. ZZZ., S.C. XXX. S.R.L., S.C. T. S.R.L., S.C. WWW. S.R.L., S.C. AAAA. S.A. şi S.C. TT.;

- legislaţia specifică primară şi secundară care reglementează procedura de transport a gazelor naturale prin Sistemul Naţional de Transport, existând obligativitatea nominalizării agenţilor care livrează şi respectiv, care preiau gazele la punctele de intrare şi ieşire ale operatorului sistemului de transport.

Prin urmare, prima instanţă de judecată a reţinut că funcţionarii publici acuzaţi că au săvârşit ca autori infracţiunea de delapidare a părţii civile (cu atribuţii de administrare şi gestionare a bunurilor acesteia) nu au scos ei înşişi gazele din sfera de stăpânire a părţii civile şi nu s-au împosedat cu acestea, înainte de a dispune de ele, întrucât gazele naturale livrate de S.N.G.N. AX. S.A. prin intermediul operatorului de transport S.N.T.G.N. AY. S.A. au intrat direct în patrimoniul L. S.A. prin punctele de ieşire ale combinatelor chimice.

2. Deşi s-a susţinut de acuzare că inculpata L. S.A. a beneficiat succesiv de reduceri la livrarea de gaze naturale, la care nu era îndreptăţită întrucât nu îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de aceste reduceri, respectiv, lipsa datoriilor restante la plata gazelor către S.N.G.N. AX. S.A., condiţie prevăzută în hotărârile A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. şi ale C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., şi nici condiţiile unui consum minim lunar şi a statutului de consumator întreruptibil, prima instanţă a reţinut că aceste condiţii erau îndeplinite. În fapt, s-a reţinut că L. S.A. avea statutul de consumator întreruptibil şi în acelaşi timp, deşi a avut datorii restante faţă de S.N.G.N. AX. S.A., acestea au făcut obiectul mai multor convenţii de elaşonare şi reeşalonare încheiate între părţi, fiind calculate penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi, aprobate de Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi care au fost permise de actele ministeriale care au prevăzut condiţiile de acordare a reducerilor la plata gazelor naturale.

Criticile Ministerului Public, aşa cum s-a arătat pe larg mai sus, în dezvoltarea motivelor de apel, se referă la:

- aprecierea greşită de către instanţa de fond a faptului că nu s-a produs o veritabilă însuşire a gazelor naturale, având în vedere natura bunurilor însuşite, precum şi împrejurarea că a fost o însuşire pentru altul iar imposibilitatea de apropriere fizică a acestora nu a făcut imposibilă comiterea infracţiunii de delapidare;

- aprecierea greşită de către instanţa de fond a faptului că L. S.A. îndeplinea condiţiile pentru a beneficia de reduceri la livrarea de gaze naturale. S-a arătat în acest sens că, L. S.A. nu deţinea calitatea de consumator întreruptibil, neavând puncte de acces la S.N.T.G.N.AY. S.A. şi nici puncte de intrare pentru gaze naturale, având doar calitatea de intermediar pentru cele şase combinate chimice care aveau legătură la reţeaua S.N.T.G.N. AY. S.A. În aceeaşi ordine de idei s-a arătat de către parchet faptul că deţinerea sau nu a calităţii de consumator întreruptibil nu poate fi catalogată drept chestiune prealabilă, în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen., astfel că cele două hotărâri civile definitive la care prima instanţă a făcut trimitere nu pot fi reţinute ca având autoritate de lucru judecat, cu referire la acest aspect. Tot astfel, s-a arătat şi faptul că neîndeplinirea condiţiei lipsei datoriilor pentru a beneficia de reduceri la livrarea de gaze, rezultă cu prisosinţă din raportul de expertiză întocmit în cauză.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, deşi apreciază ca fiind întemeiate criticile Ministerului Public cu referire la considerentele primei instanţe privind lipsa tipicităţii faptei de delapidare, în lipsa luării în stăpânire a gazelor de către prezumtivii autori ai infracţiunii, ca manifestare exterioară a însuşirii prevăzute de lege drept verbum regens al acestei infracţiuni, cu toate acestea, pentru argumentele ce vor succede, soluţia primei instanţe este apreciată ca fiind una legală şi justă, urmând a fi menţinută.

Cu referire la prima critică formulată, în cauza de faţă, se reţine că s-a imputat unei persoane cu atribuţii de administrare a bunurilor părţii civile (inculpatul G., decedat pe parcursul procesului) că a însuşit din patrimoniul părţii civile pe care îl administra, gaze naturale, însă nu pentru sine, ci pentru L. S.A.

În opinia Înaltei Curţi - Completul de 5 judecători, cu majoritate, însuşirea comisă de administrator, pentru altul, nu necesită în mod necesar realizarea unor acte de împosedare de către acesta, cu bunurile ce formează obiectul material al acestei infracţiuni, ci se poate realiza şi prin încheierea unor acte care au ca efect scoaterea bunurilor din patrimoniul societăţii păgubite şi transferarea lor în patrimoniul terţului în folosul căruia se comite fapta.

Deşi însuşirea specifică delapidării înseamnă, de cele mai multe ori, acţiunea de luare specifică furtului, având în vedere că în cazul delapidării obiectul material poate fi şi un bun mobil incorporal, iar actul de însuşire se poate face şi pentru altul, apreciem că textul de incriminare nu se poate interpreta în sensul că în mod obligatoriu, administratorul sau gestionarul trebuie mai întâi să se împosedeze, el, cu bunul scos fraudulos din gestiune sau administrare, pentru ca apoi, să îl remită terţului. Într-o astfel de interpretare, menţiunea pentru altul ar fi lipsită de utilitate practică, deoarece dacă trebuie să ia în orice condiţii bunul în stăpânirea sa, gestionarul sau administratorul se va comporta faţă de bunul luat în stăpânire ca un proprietar, ceea ce implică faptul că poate dispune de bun, ulterior, după cum doreşte, iar menţiunea legii "pentru altul" devine în aceste condiţii superfluă.

În acest context, însuşirea pentru altul nu poate să presupună decât alte acţiuni, distincte de cele prin care se realizează însuşirea pentru sine, ceea ce implică tocmai faptul că gestionarul sau administratorul nu face el efectiv acte de împosedare-deposedare faţă de bunuri, ci doar acţionează în aşa fel încât acestea să ajungă fraudulos în patrimoniul altei persoane.

Însuşirea pentru altul la care se referă legiuitorul reprezintă în fapt o acţiune de sustragere pentru altul din patrimoniul pe care făptuitorul îl gestionează sau îl administrează. Împrejurarea că scoaterea gazelor din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. a fost urmată de trecerea acestora în stăpânirea directă a L. S.A. nu înlătură posibilitatea reţinerii unor acte de însuşire pentru altul, ipoteza fiind admisă de doctrină (în acest sens, C. pen. comentat şi adnotat, Partea specială, Volumul I, T. Vasiliu, D. Pavel, G.Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu; T.Manea, Drept penal, Partea specială, Ed. Hamangiu, 2024) şi de practica judiciară în materie (a se vedea decizia nr. 121/RC/11 aprilie 2018, decizia nr. 127/RC/16 aprilie 2018 şi decizia nr. 232/A/11 iulie 2023, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Prin urmare, nu vor fi însuşite argumentele instanţei de fond că infracţiunea de delapidare s-ar fi consumat doar în ipoteza în care persoanele cu funcţii de conducere (II., JJ., G.) ar fi scos gazele din sfera patrimonială a S.N.G.N. AX. S.A. şi le-ar fi luat în stăpânirea lor efectivă, comportându-se ca proprietari, pentru ca mai apoi, să efectueze acte de dispoziţie asupra acestora, transferându-le în patrimoniul L. S.A., şi că ajungerea gazelor în sfera de stăpânire a persoanelor din conducerea executivă a părţii civile nu a fost posibilă, având în vedere legislaţia în vigoare privind procedura de transport a gazelor prin Sistemul Naţional de Transport.

Reţinând că acţiunea imputată inculpatului G., în varianta însuşirii pentru altul ar putea constitui, la nivel teoretic, element material al infracţiunii de delapidare, în continuare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, urmează să analizeze dacă faptele imputate inculpatului ca autor, şi celorlalţi inculpaţi, ca participanţi, întrunesc cerinţele de tipicitate prevăzute de lege, din perspectiva celorlalte elemente ale conţinutului acestora.

În efectuarea propriului examen asupra probelor administrate în cauză, cu referire la întrunirea ori nu, a condiţiilor prevăzute de lege de către L. S.A., pentru a beneficia de reduceri la livrarea de gaze naturale, în perioada de referinţă indicată în rechizitoriu, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că prima instanţă de judecată a stabilit o situaţie de fapt corectă şi completă, analizând în succesiunea lor contractele de vânzare, actele adiţionate şi tranzacţiile încheiate privind livrarea de gaze naturale către L. S.A., hotărârile organelor deliberative ale S.N.G.N. AX. S.A. şi actele administrative ministeriale, precum şi raportul de expertiză întocmit, pe baza cărora a concluzionat în mod corect că reducerile acordate la livrarea de gaze nu au fost frauduloase. În acelaşi timp, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că probele administrate în faza de apel au confirmat situaţia de fapt stabilită de prima instanţă de judecată, nefurnizând alte elemente probatorii care să conducă la înlăturarea celor reţinute.

Fără a relua în detaliu situaţia tuturor actelor întocmite cu referire la acordarea reducerilor de preţ la care L. S.A. a achiziţionat gaze de la S.N.G.N. AX. S.A., Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, va prezenta argumentele pentru care apreciază că reducerile acordate nu au materializat intenţia de a delapida partea civilă, ci au fost justificate de situaţii obiective şi nu au fost, în niciun caz, ilegale.

Reţine, astfel, că în perioada de referinţă, 2005-2010, L. S.A. a fost client al S.N.G.N. AX. S.A., alături de alte câteva societăţi din domeniul îngrăşămintelor chimice.

Reţine că Ministerul Economiei avea potrivit legii (Legea nr. 351/2004) atribuţii în elaborarea politicilor în domeniul gazelor naturale, implementarea politicii energetice a Guvernului, elaborarea programelor şi planurilor de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale, fundamentarea politicilor sociale specifice sectorului gazelor naturale, precum şi atribuţii în a desemna în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., reprezentanţii statului. Astfel, în baza Hotărârii Guvernului nr. 386/2006, prin ordine succesive ale ministrului economiei, atât în perioada în care ministru al economiei a fost KK., cât şi în perioada în care ministru al economiei a fost inculpatul B., au fost mandataţi reprezentanţii statului în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., reprezentanţi care, prin participarea la aceste adunări, aveau ca misiune să analizeze şi să stabilească limitele de negociere a preţului gazelor naturale pentru clienţii din portofoliul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. (reprezentanţii statului desemnaţi fiind CCCCCCCC., HHHHHH., F., VV.).

Prezintă relevanţă în opinia Înaltei Curţi - Completul de 5 judecători, stabilirea împrejurărilor şi condiţiilor în care L. S.A. a obţinut gaze naturale la preţuri cu discount, fiind necesară examinarea, în succesiunea acestora, a dispoziţiilor cuprinse în ordinele de ministru, precum şi a hotărârile adoptate în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. precum şi de Consiliul de Administraţie al părţii civile, întrucât, acestea sunt actele administrative care au stat la baza convenţiilor ulterioare de acordare a gazelor naturale la preţuri cu discount.

Rezultă din actele aflate la dosar că, prin ordine succesive de ministru, în perioada de referinţă, persoanele care au reprezentat statul în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., au primit mandat să analizeze şi să aprobe în această adunare, limitele de negociere a preţului gazelor către clienţi, iar cu referire la L. S.A., în raport cu situaţia datoriilor înregistrate, să analizeze şi să adopte mai multe variante decizionale, precum: sistarea livrărilor de gaze naturale; executarea garanţiilor; stabilirea condiţiilor de plată a penalităţilor calculate pentru neachitarea obligaţiilor scadente, precum şi a celor eşalonate, dacă este cazul.

După votul exprimat în Adunarea Generală a Acţionarilor, la rândul său, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. stabilea condiţiile de acordare a reducerilor la gaze naturale.

Astfel, se reţine că:

- Prin Ordinul nr. 1614/29 martie 2007 al Ministerului Economiei şi Comerţului, reprezentanţii statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. au fost mandataţi să negocieze un sistem de reducere de maximum 17 USD/mmc, în locul celui vechi de maximum 9 USD/mmc, iar în ceea ce o priveşte pe L. S.A., având în vedere datoriile la plata gazelor, au fost mandataţi să analizeze şi să adopte în A.G.A. una dintre variantele mai sus menţionate: sistarea livrărilor de gaze naturale; executarea garanţiilor; stabilirea condiţiilor de plată a penalităţilor calculate pentru neachitarea obligaţiilor scadente, precum şi a celor eşalonate, dacă este cazul.

Sistemul de reducere propus a fost votat şi în A.G.A. (Hotărârea nr. 3/30 martie 2007), începând cu 1 aprilie 2007, reducere de care urmau să beneficieze toţi clienţii S.N.G.N. AX. S.A.

Hotărârea Consiliului de Administraţie a S.N.G.N. AX. S.A., adoptată ulterior, nr. 4/30 martie 2007 a condiţionat acordarea reducerilor către clienţii părţii civile, de plata datoriilor curente de către aceştia.

- Ulterior acestei prime reduceri la preţul de livrare a gazelor naturale, în anul următor, 2008, a fost stabilit un sistem de reduceri mai mari, până la maximum 40 USD/mmc, aceasta, în condiţiile în care la nivelul Ministerului Economiei şi Finanţelor fusese întocmită o notă în acest sens, nr. 13351/19 februarie 2008 privind industria de îngrăşăminte chimice din România. În respectiva notă, întocmită de Direcţia de Politici Industriale, a fost fundamentată noua opţiune de reduceri acordată clienţilor S.N.G.N. AX. S.A., prin aceea că situaţia celor 10 producători naţionali de îngrăşăminte chimice este una dificilă, datorită creşterii preţului gazelor naturale, pe de pe o parte, pe de altă parte, datorită scăderii preţului de export al îngrăşămintelor, existând inclusiv riscul închiderii unor combinate chimice, cu consecinţe negative la nivelul economiei naţionale, precum şi cu consecinţe din punct de vedere social. În aceste condiţii s-a propus majorarea reducerilor comerciale practicate de S.N.G.N. AX. S.A. la un nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs (de la 17 USD până la 40 USD/1000 m.c.) pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 mil. m.c./lună şi cu statut de consumator întreruptibil, începând cu 1 februarie 2008 pentru o perioadă de 6 luni. Tot în respectiva notă s-a propus identificarea împreună cu Ministerul Agriculturii a unor mecanisme adecvate destinate susţinerii agriculturii româneşti, prin subvenţionarea producătorilor agricoli. Această notă a fost aprobată în Guvern în şedinţa din 27 februarie 2008.

Astfel, prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, având în vedere nota mai sus menţionată, aprobată de Guvern, au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., să analizeze şi să hotărască, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, în funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare. S-a mai stabilit că, în cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

Prin Hotărârea nr. 3 din 13 martie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. s-a aprobat majorarea astfel cum a fost stabilită prin ordin al ministrului, pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, în funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare. În cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit ca reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor reglementate.

Prin Hotărârea nr. 4 din 18 martie 2008 a Consiliului de Administraţie al părţii civile, s-a prevăzut, subsecvent Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 13 martie 2008, că, întrucât construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008 a avut la bază un nivel al reducerilor comerciale de 17 USD/mmc iar o reducere mai mare ar afecta pofitul societăţii, se vor acorda reduceri comerciale de 17 USD/mmc, începând cu 1 martie 2008, pentru consumatorii industriali, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună, care au statut de consumatori întreruptibili şi au o producţie destinată exclusiv pieţei interne.

- La data de 25 martie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 912/2008, prin care, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 a M.E.F. şi Referatul nr. x din 5 martie 2008 al S.N.G.N. AX. S.A., au fost mandataţi în A.G.A. S.N.G.N. AX. S.A., F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia l data de 1 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, în funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

Prin Hotărârea nr. 5 din 25 martie 2008 a A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., s-a decis majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia la data de 1 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, în funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare. S-a mai prevăzut că, în cazul în care consumatorii indicaţi înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite. Totodată, au fost abrogate prevederile Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 13 martie 2008.

Consiliul de administraţie al părţii civile, prin Hotărârea nr. 5 din 26 martie 2008, a aprobat punerea în aplicare a acesteia, context în care a abrogat prevederile cu privire la acordarea reducerilor din cuprinsul Hotărârii nr. 4 din 18 martie 2008.

- Prin Ordinul nr. 1317 din 25 aprilie 2008 al ministrului economiei şi finanţelor, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 adoptată în Guvern, au fost mandataţi reprezentanţii statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. (F., HHHHHH. şi VV.) să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, o reducere comercială la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale, neîndeplinirea acestor cerinţe conducând, în mod automat, la suspendarea reducerii comerciale.

Ca urmare a elaborării de către ministrul economiei şi finanțelor a Ordinului nr. 1317 din 25 aprilie 2008, a fost adoptată de către Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., Hotărârea nr. 9 din 25 aprilie 2008, prin care s-a aprobat, acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, a unei reduceri comerciale la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 1 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale. S-a mai prevăzut că neîndeplinirea acestor condiţii conduce automat la suspendarea reducerii comerciale şi că punerea în aplicare a hotărârii A.G.A. revine conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin Hotărârea nr. 10 din 7 mai 2008 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., s-a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008 şi, în consecinţă, s-a mandatat conducerea executivă a societăţii pentru punerea ei în aplicare.

- Prin Ordinul nr. 1481 din 13 mai 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, semnat de ministrul de resort şi avizat şi de inculpatul E. cu menţiunea "conform avizelor direcţiilor de specialitate", invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008, aprobată în şedinţa Guvernului României, au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate pe perioada 1 februarie - 31 iulie 2008 din producţia internă, pentru clienţii care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 1 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili. S-a menţionat că reducerile comerciale vor fi acordate pe baza tranzacţiilor ce urmează a fi încheiate de către S.N.G.N. AX. S.A. cu clienţii beneficiari şi că acestea vor cuprinde, în mod obligatoriu, clauza potrivit căreia reducerile comerciale vor fi acordate doar în condiţiile în care clienţii beneficiari nu înregistrează, începând cu data emiterii hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, datorii scadente şi neachitate faţă de partea civilă.

În baza Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 şi a Notei nr. x din 19 februarie 2008, la data de 14 mai 2008, A.G.A. a emis Hotărârea nr. 11, aprobând acordarea de către S.N.G.N. AX. S.A. a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate din producţia internă în perioada 1 februarie - 31 iulie 2008, pentru cei care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai societăţii la data de 1 februarie 2008, au contractată cu partea civilă o cantitate mai mare de 30 milioane mc/lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili. De asemenea, s-a precizat că reducerile vor fi acordate numai pe bază de tranzacţii care urmează a fi încheiate cu clienţii beneficiari, fiind obligatoriu ca acestea să prevadă că acordarea reducerilor se face numai dacă clienţii nu înregistrează datorii scadente şi neachitate începând cu data hotărârii, urmând ca pentru gazele livrate în lunile februarie, martie şi aprilie 2008 să se facă regularizarea de preţ, potrivit condiţiilor menţionate în tranzacţiile ce urmează a fi încheiate. Totodată, a fost abrogată Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008.

Prin Hotărârea nr. 11 din 20 mai 2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 11 din 14 mai 2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia.

- Cu adresa din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, semnată de ministrul de resort SSSSSS., înregistrată la data de 25 iulie 2008, la Ministerul Economiei şi Finanţelor, sub nr. x/2008, s-a propus continuarea măsurii de reducere comercială de 40 USD/mmc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, considerându-se că această măsură creează premisele economice pentru ca preţul îngrăşămintelor chimice să fie menţinut constant sau la unele produse să fie redus.

În argumentarea acestei propuneri s-a arătat că, în baza reducerilor aprobate anterior combinatele producătoare de îngrăşăminte, pe baza statutului de consumatori industriali întreruptibili, au beneficiat de o reducere comercială de 40 USD/1000 m.c. pentru gazele naturale din producţia internă livrate de S.N.G.N. AX. S.A. iar această măsură a sprijinit industria de îngrăşăminte chimice, în perioada de aplicare preţurile îngrăşămintelor menţinându-se la un nivel constant, iar cantitatea de îngrăşăminte chimice livrată către producătorii agricoli s-a dublat faţă de perioada similară a anului 2007.

S-a mai arătat că începând cu data de 01 iulie a.c., preţul gazelor din import a crescut cu aproximativ 80 USD/1000 m.c., iar în trimestrul IV al anului 2008, preţul gazului va depăşi 600 USD/1000 m.c. În aceste condiţii, din costurile unui hectar de cultură convenţională, îngrăşămintele chimice reprezintă aproximativ 22% din totalul acestora. În condiţiile creşterii preţului gazului natural, se estimează că îngrăşămintele chimice ar putea să ajungă la o pondere de 40%-50% din totalul cheltuielilor cu cultivarea unui hectar, fapt ce va duce la diminuarea folosirii îngrăşămintelor chimice. Acest lucru va avea efecte negative asupra producţiei agricole şi asupra produselor agroalimentare, în general. S-a menţionat şi despre concurenţa pe piaţa îngrăşămintelor chimice cu produse fabricate, în special, în Ucraina şi Federaţia Rusă.

Această adresă a fost susţinută de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în şedinţa de guvern din 3 septembrie 2008, când a şi fost aprobată.

- La data de 9 septembrie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 2652/2008, prin care, invocându-se Nota nr. x din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobată în şedinţa Guvernului din 3 septembrie 2008, s-a dispus mandatarea în Adunarea Generală a Acţionarilor S.N.G.N. AX. S.A. a reprezentanţilor statului F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, prevăzându-se ca, la întocmirea proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2009, să se ia în considerare influenţele induse prin alocarea discount-ului pe perioada ianuarie - martie 2009.

Prin Hotărârea nr. 15 din 10 septembrie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor societăţii parte civilă, s-a aprobat continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, stabilindu-se, totodată, că pentru a beneficia de discount-uri, clienţii beneficiari nu trebuie să înregistreze datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., precum şi faptul că, în situaţia nerespectării termenelor de plată şi a graficelor de eşalonare încheiate, toate facilităţile vor fi suspendate.

La data de 19 septembrie 2008, prin Hotărârea nr. 14/2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008.

- Inculpatul B., în calitate de ministru al economiei, în perioada 2009-2010, şi-a însuşit prin semnătură şi a susţinut în Guvern, spre aprobare, două memorandumuri privind acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A. şi unul referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse energetice, în scopul de a sprijini industria naţională într-o perioadă de recesiune economică şi financiară severă.

Prin Memorandumul nr. x170189 din 17 martie 2009, cu tema "Măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale, de către S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş", semnat de B., ca ministru, s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerii executive a societăţii S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş de a aplica până la 31 decembrie 2009 politica de acordare a reducerilor comerciale pentru preţul de valorificare a producţiei sale de gaze naturale, practicată deja de către aceasta la data elaborării documentului.

S-a arătat că în urma unor analize întreprinse la nivelul Ministerului Economiei, care au vizat problematica contextului economico-financiar, s-au conturat o serie de principii a căror materializare poate contribui la redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România, respectând în acelaşi timp concordanţa politicilor macroeconomice unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene, pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criză economică generalizată, avându-se în vedere, în acest sens, şi propunerile şi calculele efectuate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 18 martie 2009 şi s-a decis emiterea unei hotărâri de guvern pe tema respectivă.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009, s-a aprobat continuarea, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2009, a politicii de acordare a reducerilor comerciale practicate până la data de 31 martie 2009 de partea civilă pentru preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale. S-a stabilit că aceste reduceri comerciale vor fi acordate clienţilor S.N.G.N. AX. S.A. care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor, în cazul în care se înregistrează astfel de datorii; respectarea strictă a termenelor de plată, neîntrunirea acestora conducând, automat, la anularea facilităţilor.

Totodată, prin Hotărârea nr. 6 din 8 mai 2009 a AGA, s-a aprobat încheierea unei convenţii de eşalonare şi a actului adiţional la convenţia de eşalonare nr. 40 din 21 aprilie 2008 semnate cu L. S.A.

Prin Memorandumul nr. y/2220 din 17 iunie 2009, având ca temă "Eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice", semnat, de asemenea, de ministrul economiei B., s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

În fundamentarea acestuia au fost menţionate: evoluţia condiţiilor de piaţă, analizele şi deciziile la nivel guvernamental vizând redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice a României, politicile unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criza economică generalizată. În acelaşi timp au fost invocate analizele efectuate în cadrul Ministerului Economiei privind activitatea operatorilor economici din subordinea acestuia, din care au rezultat o serie de factori exogeni cu impact asupra modului de încasare a facturilor, cei mai importanţi fiind: existenţa unor fluctuaţii mari la plata facturilor de către clienţi în raport cu termenele contractuale, lipsa de lichidităţi invocată de majoritatea clienţilor, alterarea estimărilor şi previziunilor asupra cash-flow-ului societăţilor, riscul major de pierdere a clientelei în situaţia aplicării măsurilor coercitive de executare a obligaţiilor contractuale, cu implicaţii asupra asigurării unei continuităţi operaţionale rezonabile a activităţii companiilor.

S-a mai arătat că începând cu luna septembrie 2008, s-a înregistrat o scădere treptată a încasărilor, situaţie care s-a agravat începând cu anul 2009, existând operatori economici în subordinea ministerului care au datorii mai mari de un an de peste 100 milioane RON şi, deopotrivă, debite de încasat de peste 200 milioane RON. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că vânzările de resurse energetice (gaze naturale, energie electrică şi energie termică) s-au diminuat semnificativ, consumul intern scăzând cu cca. 30%, comparativ cu anul precedent, în contextul în care consumatorii de gaze naturale, energie electrică şi termică nu reuşesc să-şi achite consumurile lunare, generând blocaje în fluxurile financiare din sectorul energetic.

Astfel, s-a menţionat că, la data de 1 iunie 2009, S.N.G.N. AX. S.A. înregistra creanţe restante în valoare de 1.302.289.106 RON, din care 155.777.856 RON majorări şi penalităţi de întârziere, din totalul acestora, 50,23% fiind înregistrate de producătorii de energie electrică şi termică şi 44,15% de industria chimică şi petrochimică.

Concluzia rezultată în urma analizelor efectuate se concentrează asupra aplicării unor metode mai flexibile, încadrabile în legislaţia în vigoare, privind relaţia facturare-încasare dintre furnizor şi client, mai ales în cazul existenţei unor debite istorice amplificate de majorări şi penalităţi, dintre care cea mai fezabilă este eşalonarea la plată, cu condiţia asigurării protecţiei creanţei născute dintr-o astfel de relaţie. În acest scop, s-a arătat că eşalonarea încheiată în formă scrisă trebuie să ţină seama de îndeplinirea unor condiţii legate de respectarea de către client a angajamentelor curente de plată, respectarea graficelor de eşalonare convenite, existenţa, după caz, a unor garanţii etc.

Astfel, s-a estimat că, prin aplicarea unui sistem de eşalonare la plată a obligaţiilor contractuale, se poate asigura o încasare relativ mai mare, menţinerea la un nivel ridicat al cash-flow-ului, precum şi păstrarea portofoliului de clienţi. În atare condiţii, s-a considerat că impactul va fi unul pozitiv, atât prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din industria românească, corelat cu menţinerea capacităţilor de producţie a gazelor naturale şi a energiei, situaţii care permit în continuare obţinerea de venituri la bugetul de stat, cât şi prin crearea unor premise pentru menţinerea locurilor de muncă.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 iunie 2009, fiind avizat de ministrul finanțelor publice TTTTTT. şi aprobat de prim-ministrul SS.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 9 din 9 iulie 2009, a fost mandatată conducerea executivă a societăţii parte civilă să pună în aplicare prevederile Memorandumului nr. y/2220 din 17 iunie 2009 referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse, prin care s-a aprobat autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

Prin Memorandumul nr. z/4427 din 09 februarie 2010, cu tema "Prelungirea acordării de discount-uri pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010", semnat de ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, B., s-a aprobat continuarea politicii de acordare de discount-uri la preţul de valorificare de gaze naturale pentru perioada 1 ianuarie 2010- 31 decembrie 2010, în următoarele condiţii: 17 USD/mmc pentru toate categoriile de clienţi, 30 USD/mmc pentru clienţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (faţă de reducerea de 40 USD practicată de S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2009): se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună; deţin statut de consumator întreruptibil; plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor în cazul în care ele există; respectarea strictă a termenelor de plată.

Memorandumul a fost argumentat prin solicitările făcute de beneficiarii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., în vederea diminuării efectelor negative provocate de criza economică, în contextul menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România. În acelaşi timp, s-a făcut referire la evoluţia discounturilor începând cu anul 2005 precum şi la preţurile recomandate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei pentru consumatorii captivi şi la cele existente pe piaţa reglementată.

Memorandumul a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 februarie 2010, fiind aprobat, cu acea ocazie, de prim-ministrul SS. şi înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 19 februarie 2010.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a fost aprobată continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor naturale din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea precizărilor Consiliului Concurenţei formulate în adresa din 10 februarie 2010 şi a condiţionalităţilor precizate în Memorandum.

Prin Hotărârea nr. 3 din 26 februarie 2010, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., faţă de Memorandumul înregistrat sub nr. x din 19 februarie 2010 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a aprobat acordarea de reduceri de 30 USD/mmc la preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că relaţia dintre cele două societăţi, S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A. a fost corect şi amplu descrisă de către instanţa de fond, fiind menţionate în detaliu, contractele de vânzare a gazelor naturale, actele adiţionale la acestea şi tranzacţiile încheiate, cu referire la eşalonările şi reducerile acordate.

Reţine că între cele două părţi au fost încheiate convenţii de furnizare a gazelor naturale încă din anul 2003, având ca obiect gaze naturale din producţia internă şi din import. L. S.A. a înregistrat, încă începând cu anul 2004, întârzieri la plată, fapt ce a determinat inserarea în actele adiţionale ulterioare a unor penalităţi majorate precum şi a unor clauze potrivit cărora, cumpărătorul trebuie să prezinte vânzătorului, un contract de garantare a plăţilor convenite între părţi, fiind constituite garanţii mobiliare şi imobiliare.

Reducerile la livrarea gazelor au fost acordate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş în favoarea L. S.A. începând cu martie 2005, fiind iniţial de 9 USD/mmc, iar ulterior au fost majorate, conform celor deja arătate, până la 40 USD/mmc.

Potrivit raportului de expertiză financiar - contabilă întocmit în faza de urmărire penală, (obiectiv III.10), în perioada anilor 2006 - 2010, L. S.A. a beneficiat, la cumpărarea gazelor naturale, de acordarea unor discount-uri comerciale din partea S.N.G.N. AX. S.A. în cuantum total de 282.630.330,49 RON, din care 8.375.591,43 RON în 2006, 1.978.626,41 RON în 2007, 63.796.032,31 RON în 2008, 101.366.432,01 RON în 2009 şi 107.113.648,33 RON în anul 2010.

În relaţia dintre societăţi au fost practicate mai multe tipuri de discount-uri, respectiv, K1 (în funcţie de cantitatea cumpărată), K2 (în funcţie de nivelul constant al consumului), K3 (pentru alinierea la preţul A.N.R.E. trimestrial) şi K4 (pentru clienţii care deţin statutul de întreruptibilitate, respectiv întrunesc următoarele cerinţe: au un consum orar constant în intervalul octombrie - martie de minim 30.000 mc (din 2006 până în anul 2008), respectiv de minim 5000 mc (începând din 2008), au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane mc/lună (începând din 13 mai 2008, conform Ordinului M.E.F. nr. 1418/2008), iar, în perioada iunie 2009 - octombrie 2010, furnizarea gazelor naturale se face doar din producţia internă.

Aşa cum s-a arătat, construcţia acuzaţiilor aduse inculpaţilor, se grefează pe împrejurarea că inculpatul G. a trecut din patrimoniul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. în patrimoniul inculpatei S.C. L. S.A., gaze naturale de valoarea discount-urilor acordate inculpatei, aceasta în condiţiile în care, în opinia acuzării, inculpata nu era îndreptăţită să beneficieze de reduceri, nefiind îndeplinite condiţiile stabilite în hotărârile A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A., referitoare la achitarea datoriilor restante pentru perioada 2005-2007, precum şi acelea referitoare la calitatea de consumator întreruptibil, de consumator al unui volum minim de gaze/lunar şi de achitarea la zi a datoriilor, în perioada 2008-2010.

- În ceea ce priveşte condiţia referitoare la inexistenţa unor debite restante ale inculpatei L. S.A. faţă de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că prima instanţă de judecată a realizat o analiză judicioasă a acestei condiţii, pe care acuzarea a apreciat-o ca fiind neîndeplinită, de natură să conducă la acordarea nelegală de reduceri la preţul de livrare.

Din probele administrate în cauză, a rezultat neîndoielnic că în perioada de referinţă L. S.A. a acumulat datorii la furnizorul său S.N.G.N. AX. S.A., însă aceste datorii, inerente relaţiilor comerciale, au făcut obiectul unor convenţii de eşalonare între părţi, cu majoritatea acestora aprobate în Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. sau al unor litigii în instanţă, atunci când datoriile au fost contestate de debitoare. În acelaşi timp, din expertiza efectuată în cauză a rezultat că la sumele eşalonate au fost calculate şi plătite dobânzi şi penalităţi, iar în cea mai mare parte graficele de eşalonare au fost respectate.

Pentru a avea reprezentarea exactă a datoriilor eşalonate, se impune menţionarea acestor convenţii, a datoriilor eşalonate şi a structurii acestora, astfel cum rezultă din expertiza efectuată în cauză.

1. Prima convenţie de eşalonare a fost aceea nr. 2/15 iulie 2004, încheiată între S.N.G.N. AX. S.A., în calitate de creditor, L. S.A., în calitate de debitor şi S.C. QQQQQQQQ. S.R.L., în calitate de garant.

A fost supusă eşalonării datoria restantă la data de 9 iulie 2004 în sumă de 145.000.000.000lei, contravaloarea preţului neachitat al gazelor naturale şi suma de 14.594.250.000 RON, dobânda aferentă datoriei. S-a stabilit un grafic de eşalonare a debitului şi dobânzii în perioada 16 august 2004 - aprilie 2005, pentru o perioadă de 9 luni.

Conform constatărilor expertizei financiar-contabile, sumele eşalonate şi dobânzile au fost achitate în perioada stabilită de comun acord.

2. A doua convenţie de eşalonare a fost încheiată la 22 iulie 2004 între S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, în calitate de creditor şi L. S.A., în calitate de debitor, având ca obiect contravaloarea facturilor de achiziţie a gazelor naturale neachitate la acea dată, cât şi penalităţile aferente de 29.000.000 RON. S-a stabilit eşalonarea datoriei pentru un termen de 30 de luni, începând cu data de 1 iulie 2004, cu termen de graţie de 2 luni pentru suma eşalonată din datoria de bază.

Dobânda totală calculată şi prevăzută în convenţia de eşalonare a fost de 8755928,57 RON, fiind plătită în acelaşi interval de timp împreună cu ratele.

Sumele eşalonate şi dobânda aferentă au fost achitate în perioada convenită, iar pentru perioada ianuarie 2005 - decembrie 2006, pentru majoritatea ratelor a fost depăşită data scadenţei.

3. A treia convenţie de eşalonare încheiată între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., a avut ca obiect datoriile restante la data de 9 aprilie 2006, în sumă totală de 12.318.196,72 RON, compusă din: 0 RON - contravaloarea preţului neachitat la gaze natural, 9.781.009,93 RON, penalităţi de întârziere calculate până la 30 iunie 2005, 100.821,30 RON, cheltuieli de judecată, 2.436.365,49 RON - dobândă calculată pentru perioada de eşalonare.

S-a stabilit eşalonarea debitului în 19 tranşe, începând cu iunie 2006. S-a convenit plata dobânzilor de 2.436.365 RON în acelaşi interval de timp, concomitent cu plata ratelor.

Sumele eşalonate şi dobânzile aferente au fost achitate în perioada convenită, extinsă cu 35 de zile. În perioada iunie 2006- decembrie 2007, pentru majoritatea ratelor a fost depăşită data scadentă.

4. A patra convenţie de eşalonare a fost cea nr. 40/21.04.2008 încheiată între S.N.G.N. AX. S.A. în calitate de creditor şi L. S.A. în calitate de debitor şi a avut ca obiect plata datoriilor restante la 21 aprilie 2008 compuse din: 113.128.548,67 RON reprezentând c/v preţ gaze naturale datorat la 18 aprilie 2008, constituit din: 1.971.787,06 RON, datorie neachitată din contravaloarea facturii nr. x/30.06.2007, 34.507.644,80 RON, datorie neachitată din c/v facturii x/29.02.2008, 39.625.108,49 RON - datorie neachitată din c/v facturii nr. x/31.07.2007, 37.024.008,32 RON, datorie neachitată din c/v facturii nr. x/29.02.2008, 122981415,72 RON, c/v penalităţi de întârziere, datorate pentru neplata sau plata cu întârziere a preţului gazelor naturale până la 31.03.2008.

Pentru datoria de 113.128.549 RON s-a stabilit eşalonarea acesteia într-un interval de 12 luni calendaristice, începând cu mai 2008 iar pentru datoria de 122.981.416 RON s-a stabilit eşalonarea pentru 36 de luni, în perioada mai 2009- aprilie 2012.

A fost achitată suma de 47.136.895 RON, aferentă a cinci rate corespunzătoare preţului gazelor naturale şi o dobândă de 4.763.989 RON. Începând cu rata nr. 6, nu s-a mai efectuat vreo plată aferentă ratelor rămase de achitat. La 27.02.2008 s-a semnat actul adiţional nr. x la convenţia de eşalonare nr. 40/2008, fiind reeşalonate ratele 6-12 din convenţia de eşalonare, însă acest adiţional nu a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi nu a produs efecte.

Sumele neachitate rămase în sold la data de 14 iulie 2009 au făcut obiectul datoriei eşalonate printr-o altă convenţie.

5. A cincea convenţie de eşalonare a fost nr. 5552/27.02.2009 încheiată între cele două societăţi. Datoria restantă la momentul încheierii convenţiei - 27.02.2009 a fost în sumă de 144.132.841,95 RON şi este compusă din: 134.623.293,80 RON, c/v preţului gazelor naturale şi 9.509.548,15 RON, penalităţi de întârziere. Convenţia nu a produs efecte, nefiind aprobată de Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor ale S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş. Sumele neachitate care s-au regăsit în sold au făcut şi ele obiect al eşalonărilor.

6. A şasea convenţie de eşalonare a fost nr. 128/19 iulie 2009 încheiată între cele două societăţi. Datoria restantă la data încheierii convenţiei a fost de 251.066.186,36 RON, reprezentând contravaloare preţ gaze naturale şi dobânzi aferente calculate până la data convenţiei. Din această sumă, suma de 159.836.666,27 RON reprezintă penalităţi de întârziere.

Convenţia de eşalonare nr. 128/17.07.2009 s-a completat cu anexa privind modalitatea de stingere a datoriei eşalonate. Sumele în cuantum total de 251.066 186,36 RON au fost achitate în totalitate până la data de 30.09.2013.

Reprezentanţii celor două societăţi au încheiat un protocol, nr. 127/2009 prin care au detaliat facturile care au fost refuzate la plată de L. S.A. în sumă de 51.485.687,41 RON, convenind asupra faptului că în privinţa acestora se vor adresa instanţei de judecată.

Sumele din graficul de eşalonare de 251.066 186,36 RON au fost încasate în totalitate la 30.09.2013.

În aceste condiţii, experţii au concluzionat că preţul gazului natural livrat a fost integral recuperat iar pentru diferenţa nerecuperată (4.304.329,56 RON) aferentă facturilor nr. x/22.05.2009 şi nr. x/23.06.2009 au făcut obiectul unui dosar de executare (nr. 28/2014 al BEJ RRRRRRRR.).

În acest mod, S.N.G.N. AX. S.A. şi-a recuperat integral contravaloarea facturilor nr. x/2009 şi nr. x/2009 iar pentru întârzieri la plată au fost calculate penalităţi de întârziere.

Experţii au prezentat, separat, şi soldul creanţelor S.N.G.N. AX. S.A. Mediaș faţă de L. S.A., la sfârşitul fiecărui an din perioada analizată.

Astfel: la 31.12.2005 - sold 94 690,231,65 RON, la 31.12.2006 - sold 257.592.432,98 RON, la 31.12.2007 - sold 208.095.124,17 RON, la 31.12.2008 -sold de 319.314.183,44 RON, la 31.12.2009 -sold de 612.457.747,07 RON;I la 31.12.2010 -sold de 526.233. 025,06 RON.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine, aşa cum corect a subliniat instanţa de fond, că inexistenţa datoriilor nu era o condiţie stabilită prin hotărârile organelor colegiale de conducere ale părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., pentru acordarea reducerilor, în perioada de început a relaţiei comerciale (2005-2007), când, în contractele încheiate se punea mai mare accent pe constituirea de garanţii mobiliare sau imobiliare în favoarea părţii civile.

Începând cu Hotărârea A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3/2007, prin care s-a stabilit majorarea reducerilor de la 9 USD/mmc la 17 USD/mmc, s-a stabilit, cu referire expresă la L. S.A., că, pentru a beneficia de reduceri, trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale şi încheierea de grafice de eşalonare pentru datoriile restante, cu respectarea termenelor de plată, nerespectarea acestor condiţii conducând la suspendarea facilităţilor acordate. Aceleaşi condiţii au fost reluate şi în Hotărârile Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., pentru acordarea reducerilor către clienţi, începând cu 15 aprilie 2007.

Următoarele hotărâri A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A. au condiţionat în acelaşi mod acordarea reducerilor.

Prin urmare, se constată că prin chiar hotărârile organelor colegiale de conducere ale S.N.G.N. AX. S.A. Mediaș, nu s-a prevăzut că inexistenţa datoriilor este o condiţie absolută pentru acordarea reducerilor, ci s-a prevăzut posibilitatea încheierii de grafice de eşalonare, pentru plata datoriilor restante şi a penalităţilor de întârziere calculate la acestea.

Aşa cum a rezultat din probe, între părţi au fost încheiate mai multe convenţii de eşalonare a datoriilor restante, la care au fost calculate penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi, convenţii ce au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. şi permise de actele ministeriale ce au prevăzut condiţiile de acordare a reducerilor comerciale la vânzarea gazelor naturale de către această societate. Chiar dacă unele dintre ratele de eşalonare au fost achitate cu întârziere, aşa cum a reţinut şi prima instanţă de judecată, depăşirile nu au fost însemnate, fiind în orice condiţii purtătoare de penalităţi şi dobânzi, în final, achitate toate, la data de 30 septembrie 2013 datoriile L. S.A. către S.N.G.N. AX. S.A. fiind achitate în integralitate.

Tot astfel, a rezultat că (declaraţia martorului HHHHHH. dată în faţa Înaltei Curţi- Completul de 5 judecători), L. S.A. nu era singura societate cu care partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. încheiase convenţii de eşalonare, însă, a fost singura care a depăşit termenele din grafic.

Aşa cum a reţinut, în mod just, prima instanţă, din declaraţiile unora dintre martorii audiaţi (UUUUUU., VV., LLLLLL., LLLLL. şi GGGGGG.), precum şi din declaraţiile inculpaţilor H., F. şi B., a rezultat însă faptul că încheierea acestor convenţii de eşalonare a reprezentat, în situaţia de criză economică de la acea vreme, singura soluţie prin care se puteau recupera datoriile existente şi prin care se puteau desfăşura în continuare relaţiile economice.

În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că legalitatea reducerilor acordate la furnizarea de gaze naturale, prin raportare la existenţa/inexistenţa unor datorii ale clienţilor, a fost examinată şi tranşată cu titlu de chestiune prealabilă şi de instanţa civilă, într-un litigiu anterior, prin sentinţa civilă nr. 2175/22 iunie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reţinându-se următoarele: "Pârâtele (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia de Soluţionare a Contestaţiilor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Braşov) afirmă însa că reclamanta nu avea dreptul de a acorda aceste reduceri, deoarece:

- pentru reducerile din lunile aprilie si iunie 2009, hotărârea adunării generale a acţionarilor ce a stat la baza lor, respectiv Hotărârea AGA nr. 4/09.04.2009, a încălcat prevederile Ordinului MEF nr. 1481/13.05.2008, in sensul ca a adăugat posibilitatea de a încheia cu clienţii grafice de eşalonare a datoriilor restante, deşi art. 3 din ordinul de mai sus preciza clar ca acei clienţi nu trebuie sa aibă nicio datorie restanta la data emiterii hotărârii AGA.

- pentru reducerea din decembrie 2010, a fost încălcat Memorandumul nr. xx/EB/15/19.02.2010 întocmit de intre ministrul economiei, comerţului si mediului de afaceri si prim-ministru si hotărârea AGA nr. 3/25.02.2010, in sensul ca deci aceste acte prevedeau ca reducerea se acorda chiar daca clientul are datorii eşalonate, dar numai daca respecta graficul de plăţi totuşi reducerea a fost acordata pentru S.C. TTTTTTT. S.A. deşi aceasta nu respectase graficul de plata a datoriilor.

Ca atare, paratele imputa reclamantei, pe de o parte, nerespectarea de catre adunarea generala a acţionarilor a prevederilor Ordinului MEF nr. 1481/2008, iar pe de alta parte nerespectarea de către conducerea executiva a societăţii a hotărârii adunării generale.

În ceea ce priveşte Ordinul MEF nr. 1481/2008, prin acesta se mandatează 3 persoane fizice (F., HHHHHH. si VV.) sa reprezinte Ministerul Economiei si Finanţelor in cadrul adunării generale a acţionarilor reclamantei si se stabilesc totodată si limitele acestui mandat, arătându-se care sunt condiţiile in care pot fi aprobate prin vot reduceri comerciale către clienţii reclamantei.

Se observa deci ca respectivul ordin are ca destinatari in exclusivitate cele 3 persoane fizice desemnate ca mandatari si produce efecte juridice strict in cadrul raportului juridic legat intre minister si cele persoane fizice de mai sus.

Ordinul nu este adresat persoanei juridice SN de Gaze Naturale AX. S.A., nu instituie obligaţii în sarcina acesteia şi nu creează niciun fel de raport juridic între aceasta şi minister.

Ca atare, nerespectarea de către cele 3 persoane fizice, cu ocazia votului exprimat in cadrul adunării generale a acţionarilor, a limitelor mandatului dat de minister nu afectează automat valabilitatea hotărârii adunării generale, ci poate atrage doar răspunderea celor 3 persoane fizice in funcţie de natura raporturilor juridice legate între acestea si minister.

Nefiind revocată printr-o altă hotărâre a adunării generale şi nici anulată în instanţă, hotărârea AGA nr. 4/09.04.2009 produce efecte juridice şi reprezintă voinţa societăţii.

Pentru considerentele expuse mai sus, nu se va putea retine că hotărârea AGA ar încălca Ordinul MEF nr. 1481/2008, ci, dimpotrivă, în lipsa indicării vreunui alt act normativ încălcat, se va reţine că reclamanta avea libertatea deplină de a aplica reducerile în cauză (cele din aprilie şi iunie 2009).

În ceea ce priveşte trimiterile făcute de parate la prevederile H.G. nr. 386/2007 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Economiei si Finanțelor, instanţa retine:

Este adevărat că, potrivit art. 2, alin. (2), lit. r) din hotărârea de guvern de mai sus, ministerul în cauză îndeplinea funcţia de autoritate de stat, prin care se asigura exercitarea controlului (..) funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa, însă textul este nerelevant atât timp cat reclamanta nu este o instituţie, ci un operator economic.

În privinţa reclamantei, devine incidentă funcţia prevăzută la art. 2, alin. (2), lit. t) din acelaşi act normativ, potrivit căreia ministerul îndeplinea funcţia de administrare a proprietăţii publice din domeniul resurselor minerale, al transportului energiei, al transportului şi stocării ţiţeiului şi gazelor naturale sau din alte domenii stabilite de lege ca bunuri proprietate publică, prin operatorii economici care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Textul însă este insuficient pentru că nu precizează care sunt modalităţile concrete prin care ministerul îşi exercită această funcţie.

În acest sens, devine clarificator art. 3, alin. (1), lit. A), pct. 62 din acelaşi act normativ, care prevede ca ministerul exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, asupra activităţii societăţilor comerciale, companiilor naţionale şi societăţilor bancare, prin reprezentanţii săi în asociaţiile generale ale acţionarilor sau în consiliile de administraţie.

Ca atare, coordonarea activităţii operatorilor economici de sub autoritatea ministerului nu se realizează prin emiterea de acte normative individuale sau normative adresate direct operatorului economic în cauză (şi deci obligatorii pentru acesta), ci prin exercitarea drepturilor de vot de către reprezentanţii ministerului în cadrul organelor de conducere ale respectivilor operatori economici. În continuare, faptul că ministerul exercită controlul acestor reprezentanţi, care pot să fie chiar angajaţi ai ministerului, prin intermediul unor acte individuale (cum este Ordinul MEF nr. 1481/2008) devine o chestiune care priveşte strict raporturile dintre aceştia şi nu raporturile dintre minister şi operatorul economic.

În ceea ce priveşte nerespectarea de către conducerea executivă a reclamantei a Memorandumului nr. xx/EB/15/19.02.2010 întocmit intre ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri şi prim-ministru, cu ocazia reducerii de preţ din decembrie 2010, instanţa reţine că memorandumul în cauză nu reprezintă un act juridic producător de efecte juridice, ci doar expresia unei colaborări între două autorităţi publice, el neimpunând niciun fel de obligaţie niciunei persoane, memorandumul neînscriindu-se printre actele juridice cu caracter normativ sau individual prevăzute de legislaţia română pentru exprimarea voinţei autorităţilor şi instituţiilor publice.

Cum prevederile memorandumului respectiv au fost preluate şi însuşite de reclamantă prin hotărârea AGA nr. 3/25.02.2010, rezultă că problema care se ridică în legătură cu reducerea acordata în decembrie 2010 este, în realitate, acea de nerespectare a hotărârii AGA nr. 3/25.02.2010 şi nu de nerespectare a memorandumului.

În ceea ce priveşte nerespectarea hotărârii AGA nr. 3/25.02.2010 de către conducerea executiva, instanţa reţine că această problema vizează strict raporturile dintre organele de conducere ale societăţii reclamante, fiind o chestiune interna, ce tine exclusiv de procesul de formare şi exprimare a voinţei persoanei juridice şi nu una care să vizeze raporturile cu terţii.

În plus, după cum se observă, reclamanta nu se dezice de operaţiunile întreprinse de conducerea executivă, mai exact de reducerea comercială acordată în decembrie 2010, ci, dimpotrivă, o susţine, argumentându-i legalitatea şi considerând-o ca exprimând voinţa societăţii.

Pe de alta parte, instanţa reţine că pârâtele nu au invocat niciun text legal care să permită organului fiscal să cenzureze procesul de formare a voinţei persoanei juridice, acesta având doar dreptul de a recalifica o anumită operaţiune economică efectiv realizată de agentul economic având ca temei propria sa voinţă.

Ca atare, atât timp cât reducerea comercială din decembrie 2010 a fost efectivă şi reală şi atât timp cât reclamanta însăși, prin organele sale de conducere, nu a ridicat nicio obiecţie cu privire la această operaţiune, ea trebuie luată în considerare de organul fiscal şi încadrată din punct de vedere fiscal, în funcţie de conţinutul ei economic şi juridic.

Concluzionând, instanţa retine ca toate cele 3 reduceri comerciale au fost efective si au reprezentat voinţa societăţii reclamante, fără ca prin aceste operaţiuni reclamanta să fi încălcat vreo dispoziţie legală, astfel încât, în mod corect, reclamanta a diminuat baza de impozitare a TVA-ului cu valoarea acestor reduceri, în temeiul art. 137, alin. (3) lit. a) C. fisc. şi art.138, lit. c) C. fisc., neexistând vreun motiv pentru a aprecia altfel."

Sentinţa civilă mai sus menţionată a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 2326/2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi deşi a vizat respectarea dispoziţiilor legale referitoare la plata TVA şi a impozitului pe profit, instanţa de judecată a statuat şi asupra îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea reducerilor comerciale la preţul de livrare a gazelor, întrucât organele de inspecţie fiscală reţinuseră, ele însele, nerespectarea dispoziţiilor legale privind aceste reduceri.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că acest aspect al cauzei, respectiv, acordarea de reduceri clienţilor cu datorii, soluţionat cu titlu definitiv în instanţa civilă, constituie o chestiune prealabilă în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen., cu autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale.

Chestiunile prealabile constituie aspecte ale cauzei de natură extrapenală, ce trebuie rezolvate anterior soluţionării problemelor care privesc fondul cauzei penale şi privesc existenţa unei cerinţe esenţiale din structura infracţiunii, cum ar fi situaţia premisă a unei infracţiuni ori un element esenţial al conţinutului infracţiunii.

Prin Decizia nr. 102/17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale a României, s-a statuat că "prin raportare la standardele convenţionale menţionate, nu există niciun argument obiectiv şi rezonabil care să justifice reexaminarea de către instanţa penală a unor aspecte ale cauzei ce constituie chestiuni prealabile şi care au fost soluţionate, printr-o hotărâre definitivă, de către o instanţă competentă să judece într-o altă materie, chiar dacă aceste chestiuni privesc existenţa infracţiunii. Totodată, noţiunea de infracţiune este definită prin referire la elemente de tipicitate ale acesteia, motiv pentru care chestiunile prealabile nu pot avea în vedere decât aceleaşi elemente."

Referindu-se la excepţia prevăzută în textul art. 52 alin. (3) C. proc. pen., anterior sancţionării acestuia de către Curtea Constituţională (în varianta anterioară textul de lege prevedea autoritatea de lucru judecat a hotărârii definitive a instanţei civile prin care s-a statuat asupra unor chestiuni prealabile, cu excepţia celor care priveau existenţa infracţiunilor), instanţa de contencios constituţional a statuat că "această din urmă soluţie presupune, per se, încălcarea de către instanţele penale a autorităţii de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate de către instanţele civile, atunci când acestea se referă la chestiuni prealabile ale cauzei penale care privesc existenţa infracţiunii, cu consecinţa încălcării principiului securităţii raporturilor juridice. În acest sens, având în vedere exigenţele ce rezultă din soluţiile de principiu pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, exigenţe însuşite de instanţa de contencios constituţional în jurisprudenţa sa, Curtea reţine că sintagma "cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii" din cuprinsul dispoziţiilor art. 52 alin. (3) C. proc. pen. dă posibilitatea instanţei penale să reia judecata asupra unor aspecte ale cauzei penale soluţionate, în mod definitiv, de către alte instanţe şi, astfel, să se transforme într-o instanţă de revizuire a hotărârilor definitive ale altor instanţe referitoare la aspecte care privesc existenţa infracţiunii. Pe această cale, instanţa penală poate pronunţa soluţii opuse celor rămase definitive, cu afectarea gravă a principiului autorităţii de lucru judecat, care constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenţie. Curtea constată că, întrucât încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat derivă din nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, aceasta contravine şi prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, autoritatea de lucru judecat fiind un element intrinsec al dreptului la un proces echitabil."

Faţă de toate aspectele reţinute, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că în mod corect instanţa de fond a apreciat faptul că, din datele cauzei, în raport cu toate probele administrate precum şi în raport cu statuările instanţei civile, nu rezultă încălcarea legislaţiei primare sau secundare la acordarea reducerilor de preţ către inculpata L. S.A., pe motiv că aceasta ar fi avut datorii restante rezultate din raporturile anterioare cu partea civilă.

- O altă condiţie ce s-a reţinut de către acuzare a fi fost încălcată de către conducerea executivă a părţii civile, în complicitate cu ceilalţi inculpaţi, la acordarea reducerilor privind preţul gazelor naturale livrate către L. S.A., a fost aceea a calităţii de consumator întreruptibil.

În opinia acuzării, L. S.A. nu a deţinut calitatea de consumator întreruptibil în perioada 2008-2010, întrucât:

- L. S.A. nu poate avea statut de consumator întreruptibil pentru locuri de consum aparţinând altor societăţi comerciale (clienţii săi) şi pentru care deja aceste entităţi juridice şi-au exercitat dreptul de consumator întreruptibil prin achiziţionarea gazelor naturale de la furnizorul L. S.A., pe segmentul concurenţial al pieţei interne a gazelor naturale, necesare pentru desfăşurarea proceselor tehnologice din acele locuri de consum. L. S.A. nu poate să aibă statut de consumator întreruptibil, nefiind consumator de gaze naturale cu îndeplinirea cerinţelor prevăzute în Legea gazelor nr. 351/2004, respectiv Legea nr. 332/2009 de aprobarea a O.U.G. nr. 54/2009.

- L. S.A. nu a îndeplinit condiţia de consum minim constant întrucât cantităţile de gaze naturale achiziționate au fost livrate ca mărfuri partenerilor formaţi din cele 6 combinate chimice (S.C. AAAA. S.A., S.C. XXX. S.R.L. YYY., S.C. WWW. S.R.L. Săvineşti, S.C. T. S.R.L. Bacău, S.C. TT., S.C. ZZZ. S.A.) şi nu consumate în producţia proprie aşa cum reiese din definiţia noţiunii de consumator.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine, în baza examinării probelor administrate şi a legislaţiei incidente, că prima instanţă de judecată a stabilit în mod legal şi temeinic că au fost respectate condiţiile acordării reducerilor de preţ la gaze naturale, prin raportare la calitatea inculpatei L. S.A. de consumator întreruptibil.

Noţiunea de consumator întreruptibil a fost explicată diferit în legislaţia primară şi secundară, acesta fiind:

- consumatorul care acceptă reducerea consumului, până la oprire, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Directiva CE nr. 2004/67, în scopul protecţiei aprovizionării consumatorilor casnici în următoarele situaţii: a) întreruperea parţială a aprovizionării cu gaze naturale pe o perioadă ce urmează a fi stabilită ţinându-se seama de condiţiile naţionale; b) temperaturi extrem de joase într-o perioadă de vârf determinată la scară naţională; c) perioadele climatice cele mai reci, constatate statistic la fiecare 20 de ani, când cererea de gaze este extrem de mare (art. 5 din Ordinul comun al ministrului economiei şi comerţului, al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale nr. 102136/530/97 din 25 mai 2006); opţiunea pentru calitatea de consumator întreruptibil poate fi formulată de către acel consumator care: are un consum orar constant de minimum 30.000 mc în intervalul octombrie- martie; poate fi întrerupt în mod operativ şi în termen de cel mult 24 de ore fără să îi fie afectată securitatea tehnică a instalaţiilor şi echipamentelor"

- consumatorul care acceptă reducerea consumului până la oprire, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Directiva 2004/67/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004, privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaz natural, în scopul asigurării protecţiei aprovizionării consumatorilor casnici, putând opta pentru calitatea de consumator întreruptibil acel consumator care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are un consum orar constant de minim 5000 mc în intervalul octombrie- martie; b) poate fi întrerupt în mod operativ şi în termen de cel mult 24 ore fără a-i fi afectată securitatea tehnică a instalaţiilor şi echipamentelor (O.U.G. nr. 54/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 332/2009)

- prin Legea nr. 351/2004, de transpunere a Directivei nr. 2003/55/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale, a fost definit "consumatorul" în general, ca fiind persoana fizică sau juridică care cumpără gaze naturale pentru consumul propriu iar "consumatorul eligibil", ca fiind consumatorul care poate să aleagă furnizorul şi care are acces la sistem în condiţiile menţionate în lege. "Furnizorul" este persoana juridică titulară a licenţei de furnizare, care comercializează gaze naturale, în baza unui contract de furnizare.

Aşa cum a reţinut prima instanţă de judecată, legea gazelor a definit în alt mod consumatorul decât Directiva 2003/55/CE, transpusă, deoarece potrivit directivei, consumatori sunt atât angrosiştii cât şi consumatorii finali de gaze naturale, precum şi întreprinderile din sectorul gazelor naturale care achiziţionează gaze naturale.

În continuare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că autoritatea competentă în sectorul energiei electrice şi al gazelor naturale, care elaborează, stabileşte şi urmăreşte respectarea sistemului de reglementări obligatorii la nivel naţional, este Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), potrivit Legii nr. 351/2004 (în vigoare la data faptelor în cauză). Printre atribuţiile acestei autorităţi, cu titlu exemplificativ, pot fi menţionate: elaborează, aprobă şi aplică reglementări pentru organizarea şi funcţionarea pieţei de gaze naturale, privind asigurarea continuităţii şi siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor; aprobă regulamentele de programare, funcţionare şi dispecerizare ale Sistemului Naţional de Transport, ale altor sisteme de transport şi ale depozitelor de înmagazinare a gazelor naturale, la propunerea operatorilor din sector; elaborează, aprobă şi aplică criterii şi metode pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale; elaborează şi aprobă contractele-cadru pentru furnizarea gazelor naturale, contractele-cadru pentru prestarea serviciilor de înmagazinare, de transport şi de distribuţie, precum şi contractele-cadru pentru activităţile conexe, desfăşurate în baza unor tarife reglementate; elaborează, aprobă şi urmăreşte aplicarea reglementărilor tehnice, comerciale, economice, operaţionale, cu caracter obligatoriu, referitoare la parametrii de calitate ai serviciilor de transport, tranzit, înmagazinare, stocare, dispecerizare, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale; avizează, în condiţiile legii, clauzele şi condiţiile specifice din contractele de concesiune a bunurilor, activităţilor şi serviciilor din sectorul gazelor naturale; monitorizează: piaţa internă de gaze naturale; respectarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea pieţei de gaze naturale; respectarea reglementărilor privind accesul la conductele din amonte, depozitele de înmagazinare şi la sistemele de transport şi de distribuţie; respectarea criteriilor şi a metodelor pentru aprobarea preţurilor şi pentru stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale; modul de rezolvare a problemei capacităţii supraaglomerate a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale; respectarea de către operatorii licenţiaţi a condiţiilor de valabilitate pentru licenţe; activitatea operatorilor licenţiaţi pentru asigurarea securităţii şi continuităţii în furnizarea gazelor naturale; soluţionează divergenţe privind refuzul de acces la S.N.T. al gazelor naturale/sistemele de distribuţie a gazelor naturale; mediază neînţelegerile precontractuale în sectorul gazelor naturale, conform procedurilor proprii; elaborează, aprobă şi aplică Regulamentul de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul gazelor naturale.

În virtutea acestor competenţe, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a stabilit în anul 2008, în soluţionarea unei divergenţe existente între S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., cu ocazia executării contractului de vânzare - cumpărare de gaze nr. 106/2005, că L. S.A. are atât calitatea de consumator întreruptibil, cât şi de furnizor de gaze naturale, având dreptul să consume gaze noi în mod prioritar, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (5) din Ordinul comun M.E.C./A.N.R.G.N/A.N.R.M. nr. 102136/530/97.

În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a atestat calitatea de consumator întreruptibil a L. S.A. şi în alte documente oficiale (corespondenţa purtată de această autoritate cu S.N.T.G.N. AY. S.A. - adresa din 21 iulie 2009 de clarificare a structurii amestecului de gaze livrate celor trei consumatori întreruptibili - L., BBBB., TTTTTTT.; adresele nr. x din 30 noiembrie 2009, semnate de martorul MM., preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, prin care s-au comunicat consumatorilor L. S.A., S.C. BBBB. S.A. şi S.C. TTTTTTT. S.A., situaţiile în care se va reduce consumul acestora de gaze, mergând până la oprire, precum şi măsurile ce vor fi luate de aceste societăţi în aceste cazuri, în acord cu prevederile Legii nr. 332/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 54/2009 de stabilire a unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale, din nota de fundamentare a acestui din urmă act normativ rezultând că "Având în vedere actuala conjunctură social-economică, pentru asigurarea continuităţii activităţii operatorilor economici cu statut de consumatori întreruptibili şi a păstrării locurilor de muncă, se impune adoptarea în regim de urgenţă a unor măsuri pentru achiziţia gazelor naturale şi realizarea unor economii cu achiziţia materiilor prime, care constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată şi vizează interesul general şi imediat".

Totodată, reţine că prin Hotărârea nr. 1523/2009 privind aprobarea Planului de acţiuni pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2009-2010 s-a prevăzut, printre măsurile adoptate, şi limitarea şi/sau sistarea furnizării gazelor naturale la operatorii economici care au contracte cu clauze de întreruptibilitate - se vor disponibiliza 13,1 milioane mc/zi gaze naturale (138894,768 MWh/zi), după cum urmează:

Capacitate contractată total

Capacitate contractată întreruptibilă

MWh/h

Mii mc/h

MWh/h

Mii mc/h

S.C. BBBB. - S.A. Târgu Mureş

1.172,416

110

1.015,396

96

L. - S.A. Bucureşti, din care:

3.315,733

312

3.075,774

290

- S.C. T. - S.R.L. Bacău*)

68

64

- S.C. XXX. - S.R.L. YYY.*)

54

50

- S.C. ZZZ. - S.A. Victoria*)

41

39

- S.C. WWW.*)

40

36

- S.C. AAAA. - S.A. Slobozia*)

59

55

- S.C. TT. - S.A. Făgăraş (alimentat prin SSSSSSSS.)

50

46

S.C. TTTTTTT./CET Palas, CET Grozăveşti, CET Sud, CET Vest, CET Progresu

3.833,170

361

1.696,112

160

Total cantitate disponibilă:

8.321,319

783

5.787,282

546

Ulterior, şi H.G. nr. 1365/2010, care a stabilit Planul de acţiune din 23 decembrie 2010 pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2010 - 2011 a prevăzut calitatea L. S.A. de consumator întreruptibil.

Relevante în clarificarea calităţii de consumator întreruptibil sunt declaraţiile unor martori care au ocupat funcţii de responsabilitate în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, respectiv, ale martorilor MM. şi LL., foşti preşedinţi ai acestei autorităţi, care au susţinut că L. S.A. avea atât calitatea de furnizor, cât şi pe aceea de consumator întreruptibil, în fapt această din urmă calitate având drept condiţie, acceptarea întreruperii parţiale sau totale a livrării de gaze, în caz de nevoie. Tot aceşti martori au arătat că pe lista consumatorilor întreruptibili întocmită de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei figurează şi L. S.A.

În acelaşi timp, deosebit de relevantă este declaraţia martorului NNNNNNN., director general al S.N.T.G.N. AY. S.A. în perioadele mai 2007 - octombrie/ noiembrie 2010 şi iunie 2011 - iulie 2012, care a arătat că aceia care încheiau contracte de întreruptibilitate dobândeau şi calitatea de consumatori întreruptibili şi că potrivit legii, beneficiarul contractului de întreruptibilitate nu era obligat să aibă un punct propriu deschis la reţeaua naţională de transport, ci doar să indice punctele de primire şi de predare, ceea ce în fapt L. S.A. a făcut, menţionând punctele de consum ale combinatelor chimice.

De asemenea, această calitate a fost relevată şi de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, VVVVVV.- şef serviciu preţuri la S.N.G.N. AX. S.A., FFFFFFF. - inginer la Serviciul de Dezvoltare, Afaceri, Negocieri şi Suport din cadrul S.N.G.N. AX. S.A., XXXXXX. - şef serviciu Analize, Sinteze, Flux şi Marketing din cadrul S.N.G.N. AX. S.A., VV.- membru în A.G.A. S.N.G.N. AX. S.A., TTTT. - director general adjunct S.N.G.N. AX. S.A. Din declaraţiile acestor martori rezultă că această calitate rezultă din fişa clientului L. S.A., precum şi din contractele încheiate cu această societate.

Calitatea de consumator întreruptibil a L. S.A. a fost recunoscută chiar şi de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., care, printr-o serie de adrese, în cursul urmăririi penale (nr. F1001 din 10 octombrie 2012 şi nr. F1003 din 11 octombrie 2012) a arătat că pentru perioada 2006 - 2011, a recurs la clauza de întreruptibilitate, în relaţia cu L. S.A., asigurând astfel funcţionarea în siguranţă a Sistemului Naţional de Transport în perioadele cu temperaturi foarte scăzute. În plus, în contractele de furnizare a gazelor naturale, încheiate între cele două părţi, L. S.A. şi-a declarat calitatea de consumator întreruptibil, încheind în perioada 2006 - 2010, contracte pentru rezervare de capacitate fermă şi contracte pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale cu S.N.T.G.N. AY. S.A.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine, în acord cu prima instanţă de judecată, că, şi în privinţa calităţii de consumator întreruptibil a L. S.A., s-a pronunţat anterior o instanţă civilă, cu putere de lucru judecat, această împrejurare fiind o chestiune prealabilă, în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen.

Se constată astfel, că prin sentinţa civilă nr. 205 din 17 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, definitivă prin decizia nr. 3877 din 7 iulie 2021 a instanţei supreme, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că L. S.A. a avut calitatea de consumator întreruptibil, şi prin urmare, reducerile de preţ care i-au fost acordate la livrarea de gaze naturale au fost justificate. Statutul de consumator întreruptibil clarificat de instanţa civilă cu autoritate de lucru judecat constituie o chestiune prealabilă în sensul art. 52 alin. (3) C. proc. pen.

Aşa cum a reţinut prima instanţă, deşi hotărârea menţionată a fost pronunţată într-o acţiune prin care s-a solicitat de către S.N.G.N. AX. S.A. anularea unei Decizii de impunere emisă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, şi a unei Decizii a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Alba, Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, atât instanţa de fond, cât şi cea de control judiciar au examinat în mod global statutul de consumator întreruptibil al L. S.A., prin prisma dispoziţiilor legale relevante incidente în materie şi în baza unui probatoriu cu înscrisuri consistent, fără a se limita la aspectele reţinute de organele fiscale pentru a concluziona în sensul neîndeplinirii acestei condiţii pentru a beneficia de reducerile comerciale (k4) acordate de reclamantă în intervalul de timp verificat.

Prin Decizia nr. 102 din 17 februarie 2021 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 7 aprilie 2021, s-a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (3) C. proc. pen., care excludeau de la incidenţa constatării autorităţii de lucru judecat de către instanţa penală împrejurările ce constituie chestiuni prealabile şi care privesc existenţa infracţiunii, cuprinse în hotărâri definitive ale altor instanţe decât cele penale, sunt neconstituţionale.

- Cu referire la cerinţa existenţei unui anumit consum lunar de gaze naturale, condiţie pe care acuzarea a considerat-o neîndeplinită de către L. S.A., şi prin urmare, a apreciat că această societate nu era îndreptăţită la reducerile de preţ al gazelor cumpărate de la S.N.G.N. AX. S.A., Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că expertiza efectuată în cauză a arătat că cerinţa consumului lunar de 30 mil. mc pe lună, prevăzută încă de la emiterea ordinului nr. 712/12 martie 2008 al MEF, şi reluată apoi în Hotărârile Adunărilor Generale ale S.N.G.N. AX. S.A. şi ale Consiliului de Administraţie, a fost îndeplinită.

Cu referire la această condiţie, prevăzută în fapt pentru acordarea reducerilor de tip K4, experţii au arătat că este îndeplinită prin adiţionarea consumurilor de la cele şase societăţi aflate în grupul L. S.A. Cu referire la acest aspect, se reţine că, la analizarea îndeplinirii condiţiilor de acordare a statutului de întreruptibilitate, a fost avută în vedere capacitatea obţinută prin adiţionarea tuturor punctelor de consum, aparţinând T. S.R.L. Bacău, XXX. S.A. YYY., ZZZ. Victoria, WWW. S.A. Piatra Neamţ, AAAA. S.A. şi TT., acelaşi tratament aplicându-se şi S.C. TTTTTTT., un alt client al S.N.G.N. AX. S.A., prin adiţionarea punctelor de consum ale acestei societăţi, respectiv, CET Palas, CET Grozăveşti, CET Sud, CET Vest, CET Progresul.

În mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond şi faptul că, din perspectiva analizării condiţiei menţionate, nu prezintă relevanţă calitatea de consumator sau de furnizor a cumpărătorului, ci doar volumul de gaze naturale ce formează obiectul contractului de vânzare - cumpărare, fiind lipsită de însemnătate, sub acest aspect, împrejurarea invocată de acuzare privind livrarea ulterioară către combinatele chimice a gazelor achiziționate de L. S.A., din moment ce societatea a respectat cerinţa contractării cu S.N.G.N. AX. S.A. a unei anumite cantităţi lunare de gaze naturale.

Prin urmare, în raport cu situaţia de fapt reţinută şi cu considerentele de mai sus, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, în acord cu prima instanţă de judecată, reţine că:

- Din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul G. ar fi trecut fraudulos gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. în patrimoniul L. S.A., de valoarea discont-urilor acordate, şi care, în opinia acuzării, au fost acordate nelegal, fraudulos, cu intenţia de favorizare a L. S.A.

Acuzarea a imputat inculpatului G., decedat în timpul procesului, faptul că, în mod repetat, în perioada anilor 2005-2010, în calitate de director comercial al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, persoană cu atribuţii de administrare a bunurilor din patrimoniul părţii civile, a însuşit pentru altul, respectiv pentru L. S.A., gaze naturale de valoarea discount-urilor acordate, nelegal, fraudulos.

Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, prin semnarea contractelor de vânzare, a contractelor de tranzacţie şi a actelor adiţionale la acestea, prin care S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş a vândut inculpatei L. S.A. gaze, cu acordarea unor reduceri de preţ, nu a fost săvârşită o faptă de natură penală, în speţă, infracţiunea de delapidare.

În calitatea sa de director de marketing, a semnat, aşa cum îi cereau atribuţiile, aceste convenţii de vânzare de gaze la preţuri cu reduceri, însă aceste reduceri, în fapt prime de fidelizare pentru marii clienţi, au fost acordate cu respectarea legii, a ordinelor ministrului economiei şi a hotărârilor organelor colegiale de conducere ale S.N.G.N. AX. S.A., cu privire la toate condiţiile stipulate în acestea. Semnarea în virtutea funcţiei deţinute a convenţiilor de vânzare, atâta vreme cât nu s-a dovedit scoaterea frauduloasă a gazelor din sfera de stăpânire a părţii civile, nu poate avea semnificaţie penală, ci a avut semnificaţia îndeplinirii sarcinilor legale, executive, ale inculpatului, având în vedere că anterior, organele de conducere colegiale ale A.G.A. şi C.A. ale S.N.G.N. AX. S.A., trasaseră ca sarcină conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. ducerea la îndeplinire a măsurilor prin semnarea acestor convenţii.

Deşi infracţiunea de delapidare prevăzută de art. 295 C. pen. raportat la art. 309 C. pen. este actualmente reglementată în cadrul infracţiunilor de serviciu, cu toate acestea, între urmăririle socialmente periculoase ale acestei infracţiuni, se află, pe lângă aceea a lezării bunei desfăşurări a relaţiilor de serviciu şi a încrederii de care trebuie să se bucure cei care ocupă funcţii de administrare sau gestionare, şi aceea a cauzării unei pagube, reprezentând valoarea bunurilor însuşite nelegal. Or, în speţa dedusă judecăţii, nu a rezultat producerea unei pagube în patrimoniul părţii civile, câtă vreme aceste reduceri au fost legale, au fost acordate în aceleaşi condiţii clienţilor părţii civile, şi au făcut parte din politica comercială a părţii civile, politică a cărei oportunitate nu a fost stabilită de inculpatul G., ci prin ordine ale ministrului economiei şi hotărâri ale organelor de conducere colegiale ale părţii civile.

Aşa cum s-a arătat anterior, politica din domeniul gazelor naturale era elaborată pe baza programului de guvernare aprobat de Parlament, iar Ministerul Economiei elabora politica în domeniul gazelor naturale şi asigura ducerea la îndeplinire a acesteia, precum şi programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale (art. 5 din Legea 351/2004). Prin urmare, aceste atribuţii erau exercitate şi în ceea ce priveşte politica de preţuri, împrejurare în care au fost adoptate mai mule ordine ale ministrului economiei şi mai multe memorandumuri, privind acordarea de reduceri, aceste acte ministeriale stând ulterior la baza hotărârilor organelor de conducere aparţinând părţii civile.

Din expertiza efectuată în cauză, a rezultat că în perioada 2005-2010, în care S.N.G.N. AX. S.A. a acordat reduceri clienţilor săi, din categoria marilor consumatori, profitul a crescut de la 277.208,779 RON la 651.208.154 RON, cu peste 234%, iar în absenţa reducerilor comerciale acordate, nu ar fi existat garanţia unui număr atât de mare de clienţi.

Prin urmare, nu se poate reţine existenţa unui prejudiciu cauzat părţii civile, mai ales în condiţiile în care, nu s-a dovedit că au fost însuşite fraudulos gaze naturale pentru L. S.A.

În acelaşi timp, delapidarea este o infracţiune care se săvârşeşte cu intenţie, directă sau indirectă, însă în cauză nu s-a dovedit sub nicio formă că inculpatul G. ar fi semnat contractele de vânzare a gazelor cu reduceri de preţ, cu scopul de a le trece fraudulos, nelegal, în patrimoniul L. S.A. şi de a susţine interesele L. S.A.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că în mod corect instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului pe considerentul că fapta nu este prevăzută de legea penală, neexistând o suprapunere între conduita imputată inculpatului şi elementele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Se reţine că deşi inculpatul a decedat pe parcursul procesului, atunci când există mai multe cazuri care împiedică continuarea acţiunii penale, se va da prioritate acelora care lipsesc acţiunea penală de temei, în raport cu cele care lipsesc acţiunea penală de obiect, în acest sens fiind şi jurisprudenţa instanţei supreme exemplificată de prima instanţă. Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că în mod legal şi temeinic prima instanţă a dispus achitarea inculpatului pentru aceea că fapta de care este acuzat nu este prevăzută de legea penală, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură.

- În ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., în sarcina căruia acuzarea a reţinut acte de complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, constând în aceea că a efectuat demersuri la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. şi la Ministerul Economiei pentru a obţine gaze naturale cu discount-uri, pe care ulterior le-a primit, deşi societatea al cărui acţionar majoritar era, nu era îndreptăţită la acordarea acestora, prin încheierea a unui număr de 55 de contracte de vânzare/livrare, acte adiţionale la acestea şi/sau contracte de tranzacţie, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că în mod legal şi temeinic prima instanţă de judecată a dispus achitarea inculpatului pentru că fapta de care este acuzat nu este prevăzută de legea penală. În esenţă, inculpatului i s-au imputat acte de sprijin, de complicitate, la infracţiunea de delapidare, care au constat în demersuri la nivelul Ministerului Economiei şi negocieri cu reprezentanţii părţii civile pentru eşalonarea datoriilor şi pentru obţinerea de gaze la preţuri reduse, în condiţiile în care, societatea pe care o reprezenta nu ar fi îndeplinit condiţiile legale pentru aceste facilităţi economice.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, în acord cu prima instanţă de judecată apreciază că activitatea imputată inculpatului nu se circumscrie conţinutului tipic al complicităţii la infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză (UUUU., HHHHHH., JJJJJJ., RRRRRR., KKKKK., UUUUU., şi alţii), precum şi din declaraţiile unora dintre inculpaţi (F., H.), a rezultat că inculpatul A., singur sau însoţit de C., a avut mai multe întâlniri cu reprezentanţii părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., participând inclusiv la şedinţe ale Consiliului de Administraţie, ca invitat, şi în acelaşi timp, s-a deplasat de mai multe ori la sediul Ministerului Economiei. Toţi cei audiaţi au confirmat faptul că în cadrul acestor întâlniri, inculpatul A. solicita, fie reeşalonarea datoriilor şi continuarea livrării de gaze, fie cerea să nu-i fie întreruptă furnizarea gazelor sau să-i fie reduse penalităţile. La sediul Ministerului Economiei, inculpatul a participat la mai multe întâlniri, în cadrul cărora, se discutau probleme specifice ale asigurării cu gaze a industriei chimice, întâlniri la care, astfel cum rezultă din declaraţiile martorilor audiaţi, participau uneori şi miniştrii sau secretarii de stat.

Aşa cum a reţinut prima instanţă, scopul acestor întâlniri şi demersuri efectuate de inculpat nu s-a dovedit a fi unul ilegal, nerezultând comiterea de către inculpat a unor acte care să aibă ca scop fraudarea părţii civile, discuţiile şi negocierile fiind proprii raporturilor comerciale şi înscriindu-se în limitele mandatului de reprezentare al administratorilor societăţilor. Prin urmare, negocierea, ca instrument de lucru în raporturile de natură comercială şi decizia în afaceri, alături de obligaţiile pe care le au reprezentanţii societăţilor, de loialitate, prudenţă şi diligenţă şi de a acţiona în interesul societăţii reprezentate, sunt materializări ale unui comportament ce nu poate fi catalogat ca infracţional, atâta vreme cât nu s-a dovedit că între inculpatul A. şi ceilalţi inculpaţi a existat o coeziune subiectivă, în scopul deposedării părţii civile de o cantitate de gaze naturale, în mod fraudulos.

Deşi a rezultat din probele administrate că inculpatul A. ar fi avut şi întâlniri private, în afara sediului Ministerului Economiei, cu inculpatul B., nu s-a stabilit pe baza acestor probe că în urma întâlnirilor menţionate, ministrul economiei (B.) ar fi adoptat acte ministeriale în favoarea L. S.A. sau ar facilitat în alt mod acordarea de către partea civilă a discount-urilor la gazele naturale livrate.

Potrivit dispoziţiilor art. 48 C. pen., complice este acela care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte de natură penală. Complicitatea este, deci, o contribuţie indirectă, mediată, la săvârşirea faptei, complicele fiind cel care creează condiţii favorabile ca autorul să săvârşească fapta mai uşor, mai repede, mai sigur.

Pentru reţinerea complicităţii, este necesară săvârşirea faptei de natură penală de către o altă persoană, întrucât numai în acest fel complicitatea capătă relevanţă penală. Înlesnirea de către complice a comiterii faptei de către autor presupune activităţi efectuate de către complice anterior săvârşirii faptei de natură penală iar ajutorul presupune acte ale complicelui chiar în timpul săvârşirii faptei de către autor, de la punerea în executare a activităţii infracţionale şi până la consumarea sau epuizarea acesteia.

Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, atâta vreme cât nu s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de delapidare de către autor, actele de complicitate imputate de acuzare complicilor rămân fără relevanţă penală. În acelaşi timp, este apreciată ca fiind corectă observaţia primei instanţe că unele dintre convenţiile încheiate (cele de tranzacţie) au fost ulterioare livrării gazelor naturale, acestea din urmă neîndeplinind nici condiţia anteriorităţii sau concomitenţei cu actele de executare.

Prin urmare, se apreciază că în mod corect prima instanţă a dispus achitarea inculpatului, pe motiv că fapta, de negociere şi semnare a contractelor de gaze, de a efectua demersuri la Ministerul Economiei şi la conducerea executivă a părţii civile, pentru obţinerea de reduceri şi micşorarea penalităţilor, nu se suprapune nici la nivel obiectiv, şi nici la nivel subiectiv cu complicitatea la infracţiunea de delapidare.

- În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că acesta este acuzat de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) constând în aceea că, în perioada anilor 2008 - 2010, în calitatea sa de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi angajat al L. S.A. în funcţia de consilier al inculpatului A. pe probleme energetice, a ajutat efectiv prin demersurile efectuate la nivelul Ministerului Economiei (în special la inculpata F., la care s-a interesat de evoluţia redactării şi semnării/aprobării actelor ministeriale) pentru emiterea de ordine şi memorandumuri şi crearea unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A., cât şi prin negocierea contractelor cu persoanele din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., contribuind la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea unui număr de 33 de contracte de furnizare de gaze naturale.

Fără a relua considerentele teoretice referitoare la complicitate, ca formă a participaţiei penale, care nu poate fi reţinută în lipsa săvârşirii unei infracţiuni la care complicele să-şi fi adus aportul, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că în mod corect prima instanţă de judecată a reţinut şi faptul că o parte din activitatea imputată inculpatului nu se confirmă, iar cea existentă nu se suprapune tiparului normei de incriminare.

Din probele administrate în cauză a rezultat că începând cu anul 2008, inculpatul D. a fost angajat consilier în cadrul L. S.A., pe probleme de energie, iar în această calitate, participarea la şedinţele S.N.G.N. AX. S.A., unde se discutau aspecte legate de achitarea datoriilor şi reducerea penalităţilor, se circumscrie atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei deţinute, atâta vreme cât din probele administrate, nu a rezultat că în cadrul acestor şedinţe a efectuat manopere frauduloase de natură a leza şi prejudicia partea civilă.

Din probele administrate în cauză nu a rezultat că inculpatul D. ar fi întreprins demersuri la nivelul Ministerului Economiei, respectiv, la inculpata F., pentru a cunoaşte stadiul elaborării ordinelor şi memorandumurilor cu referire la reducerile de preţ acordate L. S.A. Deşi martorii OOOOO., RRRRR. şi JJJJJ. au confirmat că după ce inculpatul D. nu a mai fost secretar de stat la Ministerul Economiei, acesta a mai fost văzut pe la inculpata F., cu care se afla într-o relaţie apropiată, precum şi la Departamentul Energiei din cadrul Ministerului Economiei, această împrejurare, prin sine însăşi, nu face în niciun fel dovada unor intervenţii sau presiuni pe care inculpatul le-ar fi făcut la Ministerul Economiei în favoarea L. S.A.

Pe de altă parte din probele administrate a rezultat că inculpatul D. a participat la şedinţe ale S.N.G.N. AX. S.A., într-un cadru oficial, şedinţe în cadrul cărora s-au purtat discuţii cu privire la cantitatea de gaze naturale livrate L. S.A. (declaraţiile martorilor UUUUUU. şi EEEEEEE.).

Prin urmare, aşa cum a reţinut prima instanţă nu se poate identifica vreun element ilicit în efectuarea unor atare demersuri, acestea încadrându-se în desfăşurarea obişnuită a activităţii comerciale a L. S.A., în cadrul căreia inculpatul a deţinut calitatea de consilier pe probleme de energie.

Prin urmare, raportat la inculpatul D. s-a apreciat în mod just de către prima instanţă de judecată că fapta acestuia nu se suprapune tiparului abstract prevăzut de norma de incriminare, nefiind dovedite acte de ajutor sau de sprijin, în vederea delapidării părţii civile, prima instanţă dispunând în mod corect achitarea inculpatului deoarece fapta acestuia nu este prevăzută de legea penală.

- În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C., acesta este acuzat de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave (55 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada anilor 2005 - 2010, în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier personal pe probleme de energie al inculpatului A., precum şi preşedinte al TT., a ajutat efectiv - prin negocierea contractelor cu discounturi, a condiţiilor de eşalonare şi reeşalonare a datoriilor, în unele din aceste convenţii chiar reprezentând societatea beneficiară prin semnarea la rubrica administrator/reprezentant legal al L. S.A. - la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri comerciale ce nu se cuveneau, prin încheierea unui număr de 55 de contracte de vânzare gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie către L. S.A., prejudiciind, astfel, partea civilă cu suma totală de 282.630.330,49 RON, prejudiciu ce nu a fost recuperat.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că în mod corect s-a reţinut că atâta vreme cât autorul nu a săvârşit infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, nu se pot reţine nici acte de complicitate la această infracţiune. În acelaşi timp, activitatea inculpatului nu poate fi considerată ca fiind o înlesnire sau un ajutor la săvârşirea infracţiunii de delapidare a părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., câtă vreme toate activităţile desfăşurate de acest inculpat se circumscriu cadrului legal de exercitare a atribuţiilor de administrator.

Din probele administrate a rezultat că inculpatul C., administrator la L. S.A., singur sau împreună cu A. - preşedinte al L. S.A., a participat la şedinţe organizate de conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, unde s-au discutat aspecte legate de asigurarea volumului necesar de gaze naturale, de reducerea penalităţilor şi eşalonarea datoriilor. De asemenea, inculpatul a participat la şedinţe organizate la Ministerul Economiei, alături de alţi reprezentanţi ai unor societăţi de profil, din industria îngrăşămintelor chimice, unde au fost discutate aspecte legate de continuarea activităţii în industria de îngrăşăminte chimice.

Din declaraţia martorului FFFFFF. a rezultat că şedinţele Consiliului de Administraţie se ţineau de regulă la sediul S.N.G.N. AX. S.A. din Mediaş, dar au existat situaţii în care s-au ţinut şi la sediul Ministerului Economiei, la unele dintre şedinţe participând şi inculpaţii A. şi C., care solicitau furnizarea de gaze şi acordarea de reduceri, pe motiv că au peste 20000 de angajaţi, care nu trebuie lăsaţi în şomaj şi pentru că, trebuie susţinută industria chimică de îngrăşăminte în acea perioadă grea de criză economică.

Tot astfel, din declaraţia martorului HHHHHH., membru în CA al S.N.G.N. AX. S.A., a rezultat că l-a întâlnit pe inculpatul C. la şedinţele AGA-CA S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, care se ţineau la sediul Ministerului Economiei, acesta fiind preşedinte al TT. iar grupul L. S.A. făcea parte din aceeaşi organizaţie patronală. Potrivit declaraţiei martorului, la aceste şedinţe au fost invitaţi să participe şi reprezentanţi ai L. S.A.

Martora XXXXXX., şef serviciu marketing la S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, a arătat în acelaşi sens, că l-a cunoscut pe inculpatul C. cu ocazia unor şedinţe în care au fost negociate contractele comerciale dintre S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A.

Având în vedere activitatea imputată inculpatului, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că în fapt aceasta s-a circumscris cadrului legal de exercitare a funcţiei de reprezentare a societăţii al cărei administrator a fost, implicându-se, absolut firesc, în negocierea contractelor, în semnarea acestora, în căutarea obţinerii de avantaje pentru societatea reprezentată, ceea ce nu îl plasează pe inculpat în sfera unor demersuri ilicite.

Nu a rezultat din nicio probă administrată în cauză că prin activitatea desfăşurată, în limitele funcţiei de administrator la L. S.A., inculpatul ar fi susţinut şi sprijinit, scoaterea frauduloasă de gaze din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A., pentru ca apoi aceste gaze să fie însuşite, pe nedrept, de L. S.A. Prin întreaga activitate desfăşurată inculpatul nu a făcut decât să urmărească interesul societăţii administrate, efectuând acte de administrare fireşti, cu luarea în considerare a specificului relaţiilor comerciale, fără ca vreunul dintre demersurile în care s-a implicat să materializeze intenţia de a sprijini delapidarea părţii civile.

Prin urmare, soluţia de achitare a inculpatului întrucât fapta sa nu este prevăzută de legea penală, este apreciată ca fiind una legală şi temeinică.

- În ceea ce o priveşte pe inculpata L. S.A., s-a imputat persoanei juridice faptul că a contribuit, în mod nemijlocit, la însuşirea în folosul său de gaze naturale, prin încheierea şi derularea de către reprezentanţii săi a unor contracte de vânzare - cumpărare, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu S.N.G.N. AX. S.A., activitate prin care s-a produs delapidarea celei din urmă societăţi prin trecerea în patrimoniul inculpatei a gazelor naturale de valoarea discount-urilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu i se cuveneau întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare.

Având în vedere că ceea ce se impută în fapt inculpatei L. S.A., sunt chiar activităţile imputate reprezentanţilor acesteia, inculpaţii A., C., D., Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că, în contextul în care s-a stabilit că activităţile realizate de aceştia cu prilejul exercitării funcţiilor încredinţate, care ţin de realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice, nu întrunesc cerinţele de tipicitate ale infracţiunilor de care sunt acuzaţi, în aceste condiţii nu poate fi atrasă nici răspunderea penală a persoanei juridice.

Potrivit dispoziţiilor art. 135 C. pen., persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

Săvârşirea unei infracţiuni în realizarea obiectului de activitate are în vedere situaţia în care un organ, prepus sau reprezentant al persoanei juridice a comis o infracţiune cu prilejul transpunerii în practică a activităţilor pe care, potrivit legii sau actelor constitutive, persoana juridică le poate derula. Prepusul este o persoană care îndeplineşte o însărcinare sau funcţie în interesul persoanei juridice, iar persoana juridică va răspunde penal dacă fapta săvârşită de acesta are legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate.

În cauza dedusă judecăţii, activităţile infracţionale imputate reprezentanţilor persoanei juridice au avut legătură cu obiectul de activitate al persoanei juridice, iar persoanele fizice acuzate, la rândul lor de comiterea aceleiaşi infracţiuni, au acţionat în legătură cu atribuţiile şi scopul funcţiilor încredinţate. Prin urmare, ipoteza legii pentru care acuzarea a solicitat angajarea răspunderii persoanei juridice este aceea a săvârşirii faptei în realizarea obiectului de activitate, iar nu în interesul (o infracţiune este comisă în interesul persoanei juridice în toate cazurile când folosul - material sau moral - obţinut prin infracţiune revine, în totul sau în parte, persoanei juridice, deşi infracţiunea nu este comisă în realizarea obiectului de activitate sau în numele persoanei juridice). Se săvârşeşte fapta în numele persoanei juridice dacă persoana fizică care realizează elementul material al faptei acţionează în calitate de prepus sau reprezentant al persoanei juridice, învestit în mod oficial, fără ca fapta să fie săvârşită în realizarea obiectului de activitate sau în folosul persoanei juridice în cauză.

Având în vedere, aşa cum s-a arătat, că de aceleaşi fapte care ar fi fost săvârşite în realizarea obiectului de activitate al S.C L. S.A., au fost acuzaţi şi inculpaţii menţionaţi mai sus, rămân valabile considerentele pentru care s-a apreciat că faptele acestora nu sunt prevăzute de legea penală. Aşa cum s-a dovedit în cauză, L. S.A., prin reprezentanţii săi, a încheiat contracte de vânzare a gazelor naturale cu S.N.G.N. AX. S.A., a încheiat convenţii de eşalonare a datoriilor, a participat la negocieri, în vederea reducerii sau anulării penalităţilor şi asigurării continuităţii în livrarea gazelor, a beneficiat de gaze cu discount-uri, ca şi alte societăţi din domeniul gazier. Toate aceste activităţi comerciale în care s-a angajat societatea au urmărit realizarea scopului său economic şi s-au înscris în sfera actelor de comerţ pe care le impunea realizarea obiectului său de activitate. Deşi s-a susţinut de către acuzare, că L. S.A. nu era îndreptăţită la reducerile acordate, din examinarea condiţiilor impuse prin acte ministeriale şi hotărâri ale organelor de conducere ale părţii civile, a rezultat că aceste condiţii erau îndeplinite. Chiar admiţând că L. S.A. nu s-a încadrat întotdeauna în termenele stabilite prin graficele de eşalonare, această împrejurare nu este natură să plaseze activitatea inculpatei persoană juridică în sfera ilicitului penal, câtă vreme nu au rezultat manopere frauduloase ale acesteia în vederea dezavantăjării partenerului comercial, intenţia de fraudare a patrimoniului S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, în realitate fiind vorba numai despre o serie de dificultăţi în asigurarea plăţilor la timp, generate de un anume context economic.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că, în mod corect, s-a dispus achitarea inculpatei L. S.A., deoarece fapta acesteia nu este prevăzută de legea penală.

- În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii H., I., J. şi K., acuzarea a susţinut că actele de complicitate la delapidare ale acestor inculpaţi au constat în semnarea, după caz, în calitate de director general, director general adjunct şi, respectiv, director economic a contractelor de vânzare-cumpărare de gaze naturale, a actelor adiţionale la acestea şi a contractelor de tranzacţie, prin aceste acte ajutând la delapidarea săvârşită de autori (complicitate materială).

În acord cu statuările primei instanţe, în sarcina inculpaţilor nu a fost identificată vreo formă de ajutor în a scoate gazele fraudulos din patrimoniul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. şi a le transfera inculpatei L. S.A.

Aşa cum a rezultat din actele normative primare şi, după caz, secundare, care au reglementat înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea S.N.G.N. AX. S.A., politica de comercializare a gazelor naturale, portofoliul de clienţi şi repartizarea gazelor pe clienţi, erau decise în Consiliul de Administraţie iar deciziile Consiliului cu privire la politica economică a companiei erau obligatorii pentru conducerea executivă a societăţii - directori generali, adjuncţi şi executivi. Potrivit dispoziţiilor art. 6 din H.G. nr. 575/14 iunie 2001 organele de conducere decizională ale S.N.G.N. AX. S.A. sunt Adunarea Generală şi Consiliul de Administraţie. Cei patru inculpaţi, prin prisma funcţiilor deţinute, au fost împuterniciţi să transpună cele hotărâte de organele colegiale de conducere cu privire la facilităţile acordate clienţilor părţii civile. Niciunul dintre aceştia nu a avut atribuţii de stabilire a preţului de livrare şi a condiţiilor în care consumatorii erau îndreptăţiţi la reduceri comerciale, şi prin urmare, semnarea contractelor nu putea avea prin ea însăşi semnificaţia unei activităţi ilegale, mai ales în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, nu au fost nesocotite dispoziţiile legale, la stabilirea discount-urilor pentru inculpata L. S.A.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul I., se reţine că deşi trimiterea în judecată a acestuia a avut loc în partea dispozitivă a rechizitoriului pentru faptul de a fi semnat în calitate de director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., în perioada 2005-2009, un număr de 5 contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, prin care au fost acordate L. S.A. gaze la preţ redus, în condiţiile în care această societate nu era îndreptăţită la reducerea preţului gazelor, cu toate acestea, întrucât în partea expozitivă a rechizitoriului, s-au invocat şi alte circumstanţe faptice care ar fi stat la baza acuzării sale, respectiv, implicarea inculpatului în redactarea proiectului Memorandumului nr. z/4427/9 februarie 2010 privind continuarea politicii de acordare a reducerilor comerciale, instanţa de fond a analizat judicios acest aspect şi a concluzionat că, în afara faptului că inculpatul nu a avut nicio implicare în redactarea proiectului menţionat mai sus, în plus, o astfel de activitate nici nu ar fi fost aptă să contribuie la delapidarea părţii civile.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că apărarea inculpatului cu referire la aceste împrejurări faptice s-a dovedit a fi una fundamentată, susţinută de probe, şi că, în plus, câtă vreme nu s-a reţinut caracterul ilicit al respectivului memorandum, eventuala contribuţie a inculpatului nu ar putea avea semnificaţie penală.

Inculpatul s-a apărat în sensul că a fost contactat de inculpata F., la vremea respectivă secretar general adjunct în Ministerul Economiei, care, având convingerea că îl înlocuieşte temporar pe directorul general JJ., i-a comunicat că ar avea nevoie de ajutorul S.N.G.N. AX. S.A. în vederea redactării unui proiect de memorandum, pe care urma să-l pregătească într-un timp scurt. Drept urmare, a doua zi, 09.02.2010, ora 08:36, primind pe email din partea martorei VVVVVV., şef serviciu în cadrul departamentului de marketing, un document intitulat Memorandum 2010-2.doc şi bănuind că este draftul pe care îl aşteaptă inculpata F., l-a retransmis exact în forma în care l-a primit, la ora 8:46, inculpatei F.

Apărarea inculpatului a fost dovedită cu înscrisurile depuse de inculpat, reprezentând printscreen-urile pe care acesta le-a depus la dosar.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., şi în privinţa acestuia se constată că infracţiunea de complicitate la delapidare pentru care a fost trimis în judecată, a fost descrisă în partea dispozitivă a rechizitoriului, ca fiind reprezentată de semnarea, în perioada 2008-2010, în calitate de director general şi director general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., a unui număr de 14 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, prin care au fost trecute de către autorii infracţiunii de delapidare gaze naturale cu preţ redus în patrimoniul inculpatei L. S.A.

Ca şi în cazul inculpatului mai sus menţionat, I., şi în privinţa inculpatului H. a fost menţionată în partea dispozitivă a rechizitoriului trimiterea în judecată a acestuia pentru complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, constând în aceea că, în perioada 2008-2010, în calitate de director general şi director general adjunct, a semnat 14 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, prin care a contribuit la însuşirea de către L. S.A. din patrimoniul părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., a gazelor naturale de valoarea reducerilor necuvenite acordate. Cu toate acestea, în partea expozitivă a rechizitoriului a fost descrisă şi o altă activitate prezumtiv infracţională a inculpatului H., arătându-se de către acuzare faptul că, în virtutea funcţiei deţinute, acesta a participat de drept la şedinţele Consiliului de Administraţie şi la unele şedinţe ale Adunării Generale a Acţionarilor, iar prin atitudinea avută în cadrul acestor şedinţe, inculpatul a manifestat un comportament de sprijin al L. S.A., nefiresc de tolerant în relaţia dintre cele două societăţi, S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., nefiind manifestat acelaşi comportament permisiv şi în relaţia cu alţi clienţi, respectiv, S.C. BBBB. S.A. şi S.C. TTTTTTT. S.A. Bucureşti.

Şi în acest caz, instanţa de fond, făcând o analiză judicioasă şi a acestor acuzaţii, a stabilit corect, că şi în condiţiile în care ar fi rezultat din probe (procesul-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie din 09.12.2008, convorbirea telefonică din 22.09.2010, depoziţiile martorei UUUU.) că inculpatul a adoptat, punctual, o atitudine mai îngăduitoare faţă de situaţia L. S.A., această împrejurare nu ar putea fi catalogată una de complicitate la delapidarea părţii civile, al cărei director era, atâta vreme cât, aşa cum s-a arătat, nu s-a săvârşit infracţiunea de delapidare de către autorii acuzaţi în acest sens.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că, din probele administrate, nu a rezultat favorizarea L. S.A. de către inculpatul H., aşa cum a susţinut acuzarea pe calea motivelor de apel formulate.

Declaraţia martorei UUUU., dată în cursul urmăririi penale, din care a rezultat că inculpatul H. făcea parte din tabăra care avea interese împotriva S.N.G.N. AX. S.A., reflectă, mai degrabă percepţia subiectivă a acesteia în legătură cu poziţionarea inculpatului, nefiind susţinută de probe obiective.

Nici din stenograma şedinţei ce a avut loc la sediul Ministerului Economiei din data de 4 noiembrie 2008, nu se poate trage concluzia că inculpatul s-a poziţionat în apărarea inculpatei L. S.A. Faptul că martora TTTTTTTT. a reproşat numiţilor H. şi G. că "UUUUUU. şi-a dat demisia din cauza lor", reflectă din nou percepţia subiectivă a martorei, care nu se coroborează cu alte probe obiective. Nici împrejurarea că la şedinţa CA de la Sovata, din 9 decembrie 2008, inculpatul H. a vorbit de renegocierea ratelor eşalonate ale L. S.A., nu reprezintă proba unei complicităţi la delapidarea părţii civile, atâta vreme cât, inculpatul nu a adoptat singur astfel de hotărâri, fiind vorba despre propuneri avansate pentru rezolvarea anumitor situaţii de blocaj.

Eşalonarea sau, după caz, reeşalonarea datoriilor L. S.A., nu a constituit o decizie personală a inculpatului, chiar dacă acesta a deţinut funcţia de director general al S.N.G.N. AX. S.A., ci au fost măsuri adoptate în organele de conducere ale părţii civile, AGA şi CA ale S.N.G.N. AX. S.A., după cum nici reducerile de preţ nu au fost acordate prin decizia inculpatului, ci au fost urmarea unei politici de fidelizare a marilor clienţi, politică pentru care îşi asumau responsabilitatea organele de conducere ale părţii civile, AGA şi CA şi care era orientată de la nivelul Ministerului Economiei, responsabil de politicile publice în domeniul gazelor naturale.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul J., în sarcina acestuia acuzarea a reţinut că a contribuit prin acte de complicitate la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin aceea că în calitate de director economic la această societate, în perioada 2009-2010, a semnat 17 contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi contracte de tranzacţie, prin care au fost trecute în patrimoniul L. gaze naturale în mod nelegal, prin acordarea unor discount-uri pentru care SC. L. S.A. nu îndeplinea condiţiile legale.

În acelaşi timp, s-a susţinut că inculpatul a participat ca membru în AGA la şedinţele în urma cărora s-au emis Hotărârile nr. 4/2009 şi nr. 6/2009, de asemenea, la şedinţele CA din 25 august 2009, 27 noiembrie 2009, 29 ianuarie 2010 şi 26 februarie 2010, la toate aceste şedinţe discutându-se despre datoriile L. S.A.

S-a reţinut de către acuzare că inculpatul J. a fost de acord cu soluţiile avansate de reprezentanţii L. S.A. şi chiar a sugerat unele soluţii pentru a fi eludate condiţiile impuse prin actele ministeriale, cu scopul ca L. să beneficieze în continuare de discount-uri. În acest sens s-a reţinut că a făcut demersuri pentru prorogarea termenelor de plată şi chiar a prezentat nereal că L. S.A. era cu plăţile la zi, deşi în realitate era în întârziere. În acest sens a fost invocată o discuţie telefonică dintre inculpatul J. şi JJ. din data de 3 octombrie 2009.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că în mod corect instanţa de fond a reţinut că nu au fost identificate probe care să ateste fără dubiu comiterea unor acte de ajutor sau de sprijinire a celor interesaţi, în vederea comercializării de gaze la preţuri reduse către L. S.A., aceasta, în condiţiile excluderii prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. Astfel cum a reţinut instanţa de fond, singura depoziţie în sensul furnizării de către J., într-o şedinţă a C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., a unor situaţii nereale cu privire la datoriile restante înregistrate de L. S.A., fiind cea a martorului FFFFFF. care, însă, nu a putut fi coroborată cu restul ansamblului probator al cauzei.

În plus, martora CCCCCCC., şef serviciu DANS în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., a arătat în declaraţia dată în faţa instanţei că niciodată nu i s-a solicitat de către inculpatul J. să insereze anumite clauze în contractele pe care le-a redactat în relaţia cu L. S.A.

Prin urmare, se apreciază că în mod corect prima instanţă a apreciat că activitatea inculpatului de a semna cele 17 contracte de livrare a gazelor naturale la preţuri cu discount nu se circumscrie complicităţii la infracţiunea de delapidare pentru care a fost trimis în judecată.

În ceea ce o priveşte pe inculpata K., acuzarea a reţinut în sarcina acesteia faptul că, în perioada 2005-2007, în care a îndeplinit funcţia de director economic în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., a semnat un număr de 18 contracte (din care, două în stadiul de proiect) de livrare de gaze naturale, acte adiţionale şi convenţii de tranzacţie, contribuind la delapidarea părţii civile mai sus menţionate, prin reducerile acordate L. S.A. la preţul gazelor acordate prin aceste contracte, reduceri care nu se cuveneau.

În privinţa inculpatei K., se constată că în perioada de timp în care i se impută că a semnat contracte prin care s-au vândut gaze către L. S.A. la preţuri reduse, respectiv 2005-2007, în fapt, aşa cum a reţinut instanţa de fond, L. S.A. a beneficiat doar de reducerile K1 şi K3, care nu aveau legătură cu lipsa unor datorii restante, iar în acest context, eventuala existenţă a unor datorii scadente ale persoanei juridice inculpate faţă de S.N.G.N. AX. S.A. în intervalul 2006 - martie 2007 nu prezintă nicio relevanţă sub aspectul acuzaţiei formulate, din moment ce o atare împrejurare nu putea constitui un impediment legal pentru a beneficia de discount-urile ce au fost acordate. Această condiţie nu era prevăzută în perioada respectivă nici în Hotărârile AGA şi nici în ordinele ministeriale.

Inculpata K., în calitatea sa de director economic, a semnat contractele pentru control financiar preventiv, în condiţiile în care, deciziile referitoare la cantităţile de gaze livrate, la preţuri de livrare şi reduceri, se adoptaseră anterior în hotărârile organelor colegiale de conducere.

Se apreciază că în mod corect s-a dispus achitarea inculpatei pe considerentul că între activitatea imputată acesteia şi complicitatea la delapidare nu există o suprapunere din punctul de vedere al cerinţelor de tipicitate, activitatea acesteia nefiind tipică pentru forma de participaţie reţinută în sarcina sa, nici la nivelul laturii obiective, nici la nivelul laturii subiective.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B., F. şi E.:

În sarcina inculpatului B., acuzarea a reţinut că, în calitatea sa de ministru al economiei, datorită relaţiilor apropiate pe care le avea cu inculpatul A., a coordonat activitatea subordonaţilor săi de la Ministerul Economiei, F. şi RR., în vederea întocmirii documentelor necesare pentru a ajuta L. S.A. să obţină reduceri la preţul gazelor cumpărate de la S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş. I s-a imputat inculpatului, că în calitatea sa de ministru al economiei, în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, a determinat cu intenţie, pe membrii din Guvernul României care au acţionat fără vinovăţie (cu referire la prim-ministrul din perioada respectivă SS. care a semnat) să aprobe trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010 ce prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale, şi în concret a elaborat cele trei Memorandumuri cu ajutorul subordonaților din Ministerul Economiei, le-a promovat şi le-a susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului. Prin adoptarea Memorandumurilor în condiţiile anterior precizate, s-au adoptat ulterior de către A.G.A. - S.N.G.N. AX. S.A. hotărâri care au permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi livrarea lor către L. S.A. Acuzarea a susţinut că, urmare a adoptării celor trei memorandumuri, au fost încheiate 23 de contracte de furnizare de gaze naturale cu discounturi, în favoarea L. S.A., care nu se cuveneau, fiind acordate fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că prima instanţă a realizat o analiză judicioasă a faptelor imputate inculpatului, şi a stabilit în mod corect că faptele acestuia, în materialitatea lor, nu sunt prevăzute de legea penală.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că în succesiunea actelor adoptate la Ministerul Economiei, propuneri de măsuri pentru sprijinirea economiei româneşti au existat chiar anterior preluării funcţiei de ministru de către B. Astfel, se reţine că din partea Ministerului Agriculturii a fost formulată în anul 2008 (25 iulie 2008) o cerere, adresată Ministerului Economiei sub nr. x/2008 (adresa din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), semnată de ministrul agriculturii SSSSSS., prin care s-a propus continuarea măsurii de reducere comercială de 40 USD/mmc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 1 august 2008 - 31 martie 2009, considerându-se că "această măsură creează premisele economice pentru ca preţul îngrăşămintelor chimice să fie menţinut constant sau la unele produse să fie redus".

Nota a fost una argumentată, arătându-se că în baza măsurilor luate anterior, de reducere cu 40 USD/100 m.c pentru gazele naturale din producţia internă, efectele au fost unele benefice pentru agricultura românească şi pentru industria de îngrăşăminte chimice din România: combinatele producătoare de îngrăşăminte au redus preţul îngrăşămintelor cu până la 20%; cantitatea de îngrăşăminte chimice livrată către producătorii agricoli s-a dublat faţă de perioada similară a anului 2007. S-a mai arătat în respectiva adresă că din costurile unui hectar cultivat, îngrăşămintele chimice reprezintă aproximativ 22% iar în condiţiile creşterii preţului gazului natural, se estimează că îngrăşămintele chimice ar putea să ajungă la o pondere de 40%-50% din totalul cheltuielilor cu cultivarea unui hectar, fapt ce va duce la diminuarea folosirii îngrăşămintelor chimice, împrejurare ce va avea efecte negative asupra producţiei agricole şi asupra produselor agroalimentare, în general. În acelaşi timp, cererea a adus şi argumentul că îngrăşămintele chimice produse în alte state (Ucraina, Rusia), sunt mai ieftine.

Adresa mai sus menţionată a fost susţinută de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în şedinţa de guvern din 3 septembrie 2008, şi fost aprobată.

Politica de sprijinire a agriculturii, prin reducerea preţului la gaze naturale, reflectat ulterior în preţul îngrăşămintelor chimice, a fost continuată şi de către inculpatul B., ca ministru al economiei. Având în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 5 din Legea 351/2004 - legea gazelor, politica în domeniul gazelor naturale şi ducerea la îndeplinire a acesteia, era asigurată de Ministerul Economiei şi Comerţului, inculpatul, în calitatea sa de ministru al economiei a iniţiat şi susţinut în Guvernul României, trei memorandumuri, vizând măsuri de sprijinire a industriei naţionale, pe fondul crizei economice severe, care au vizat continuarea politicii de reducere a preţului la gazele naturale valorificate de S.N.G.N. AX. S.A.

Primul memorandum a fost iniţiat la data de 17 martie 2009 (nr. x/170189), având ca temă, măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale, de către S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş", sub semnătura ministrului economiei B., solicitându-se Guvernului să autorizeze conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. să continue până la 31 decembrie 2009 politica de acordare a reducerilor comerciale pentru preţul de valorificare a producţiei sale de gaze naturale, practicată deja la acea dată.

Memorandumul a fost argumentat, fiind fundamentat pe calcule economice şi pe prezentarea evoluţiei discount-urilor şi a preţurilor gazelor, începând cu anul 2005, pe analize efectuate la nivelul Ministerului Economiei, care au avut în vedere şi contextul economico-financiar, necesitatea redresării şi menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România, respectând în acelaşi timp concordanţa politicilor macroeconomice unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene, pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de criza economică generalizată, fiind avute în vedere propunerile şi calculele efectuate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 18 martie 2009 şi a fost aprobat de prim-ministrul SS. într-o şedinţă ulterioară a executivului.

Ulterior aprobării memorandumului, Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. prin Hotărârea nr. 4 din 9 aprilie 2009, a aprobat continuarea, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2009, a politicii de acordare a reducerilor comerciale, practicată până la data de 31 martie 2009 de către societate pentru preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale, cu respectarea anumitor condiţii de către clienţii S.N.G.N. AX. S.A.: plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor, în cazul în care se înregistrează astfel de datorii; respectarea strictă a termenelor de plată, neîntrunirea acestora conducând, automat, la anularea facilităţilor.

Prin Hotărârea nr. 6 din 8 mai 2009 a AGA a S.N.G.N. AX. S.A., s-a aprobat încheierea unei convenţii de eşalonare şi a actului adiţional la convenţia de eşalonare nr. 40 din 21 aprilie 2008 semnate cu L. S.A.

Cel de-al doilea memorandum, nr. y/2220 din 17 iunie 2009, având ca temă "Eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice" a fost iniţiat, de asemenea, de ministrul economiei B., supunându-se aprobării Guvernului autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

Şi acest memorandum a fost argumentat, făcându-se referire la evoluţia condiţiilor de piaţă, la analizele şi deciziile la nivel guvernamental în vederea redresării şi menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice a României, la politicile unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de criza economică generalizată, precum şi la analizele efectuate în cadrul Ministerului Economiei privind activitatea operatorilor economici din subordinea acestuia, din care au rezultat o serie de factori exogeni cu impact asupra modului de încasare a facturilor, cei mai importanţi fiind: existenţa unor fluctuaţii mari la plata facturilor de către clienţi în raport cu termenele contractuale, lipsa de lichidităţi invocată de majoritatea clienţilor, alterarea estimărilor şi previziunilor asupra cash-flow-ului societăţilor, riscul major de pierdere a clientelei în situaţia aplicării măsurilor coercitive de executare a obligaţiilor contractuale, cu implicaţii asupra asigurării unei continuităţi operaţionale rezonabile a activităţii companiilor.

S-a făcut referire la scăderea încasărilor, începând cu luna septembrie 2008, existând operatori economici care au datorii mai vechi de un an, de peste 100 milioane RON şi, deopotrivă, debite de încasat de peste 200 milioane RON. În acelaşi timp, s-a evidenţiat faptul că vânzările de resurse energetice (gaze naturale, energie electrică şi energie termică) s-au diminuat semnificativ, consumul intern a scăzut cu cca. 30%, comparativ cu anul precedent, în contextul în care consumatorii de gaze naturale, energie electrică şi termică nu reuşesc să-şi achite consumurile lunare, generând blocaje în fluxurile financiare din sectorul energetic. S-a menţionat că, la data de 1 iunie 2009, S.N.G.N. AX. S.A. înregistra creanţe restante în valoare de 1.302.289.106 RON, din care 155.777.856 RON majorări şi penalităţi de întârziere, din totalul acestora, 50,23% fiind înregistrate de producătorii de energie electrică şi termică şi 44,15% de industria chimică şi petrochimică.

S-a arătat că prin măsurile propuse se urmăreşte aplicarea unui sistem de eşalonare la plată a obligaţiilor contractuale, se poate asigura o încasare relativ mai mare, menţinerea la un nivel ridicat al cash-flow-ului, precum şi păstrarea portofoliului de clienţi. În atare condiţii, s-a considerat că impactul va fi unul pozitiv, atât prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din industria românească, corelat cu menţinerea capacităţilor de producţie a gazelor naturale şi a energiei, situaţii care permit în continuare obţinerea de venituri la bugetul de stat, cât şi prin crearea unor premise pentru menţinerea locurilor de muncă.

Memorandumul a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 iunie 2009 şi a fost avizat de ministrul finanţelor publice TTTTTT. şi aprobat de prim-ministrul SS.

În urma memorandumului Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., prin Hotărârea nr. 9 din 9 iulie 2009, a mandatat conducerea executivă a societăţii să pună în aplicare prevederile Memorandumului nr. y/2220 din 17 iunie 2009 referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse.

Prin Memorandumul nr. z/4427 din 09 februarie 2010, cu tema "Prelungirea acordării de discounturi pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010", semnat de ministrul economiei B., s-a propus continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2010, justificând măsurile prin solicitările făcute de beneficiarii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., în vederea diminuării efectelor negative provocate de criza economică, în contextul menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România. Măsurile au fost propuse cu anumite condiţii: 17 USD/mmc pentru toate categoriile de clienţi, din care: pentru plăţi în avans 10,60 USD/mmc maxim; pentru consum constant 3,20 USD/mmc; pentru volum de peste 30 mii m.c./lună 3,20 USD/mmc maxim; - 30 USD/mmc pentru clienţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (faţă de reducerea de 40 USD practicată de S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2009): se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună; deţin statut de consumator întreruptibil; plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor în cazul în care ele există; respectarea strictă a termenelor de plată.

Memorandumul a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 februarie 2010, fiind aprobat de prim-ministrul SS. şi înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 19 februarie 2010.

În urma memorandumului, prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a fost aprobată continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor naturale din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea condiţionalităţilor precizate în Memorandumul nr. z/4427 din 9 februarie 2010.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 3 din 26 februarie 2010, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., faţă de Memorandumul înregistrat sub nr. x din 19 februarie 2010 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a aprobat acordarea de reduceri de 30 USD/mmc la preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010.

În continuare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, reţine că prima instanţă a realizat o analiză aprofundată şi acurată a naturii juridice a memorandumurilor adoptate, stabilind în mod corect că acestea reprezintă documente de politici publice, acte interne ale Guvernului, iar nu ale ministrului de resort, prin care se ia o decizie într-o anumită problematică, efectele acestora producându-se doar la momentul aprobării lor de către Guvern. În acest sens, se constată că au fost analizate judicios şi coroborat dispoziţiile art. 12 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, intrată în vigoare la 1 februarie 2008 şi art. 10 din Anexa la H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, care a abrogat expres H.G. nr. 1226/2007.

În acelaşi timp, aşa cum s-a arătat anterior, ministrul economiei a acţionat în considerarea competenţelor legale, întrucât potrivit art. 5 raportat la art. 4 din Legea gazelor nr. 351/2004, Ministerul Economiei avea atribuţii în elaborarea politicii în domeniul gazelor naturale, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament, şi asigura ducerea la îndeplinire a acesteia. Aceleaşi atribuţii îi erau conferite de dispoziţiile art. 1 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 şi art. 1 din Anexa la H.G. nr. 561/2009, în virtutea cărora ministerul de resort elaborează proiecte de documente de politici publice, conform sarcinilor ce îi revin şi domeniului de activitate.

Declaraţiile martorilor audiaţi, persoane care au deţinut funcţii de decizie în Guvernul României în perioada respectivă, au relatat contextul în care au fost adoptate respectivele memorandumuri, relevante fiind declaraţiile martorilor SS. (prim ministru) şi TTTTTT. (ministru de finanţe) date pe tot parcursul procesului penal, din care a rezultat că în acea perioadă, marcată de o criză economică severă, politicile guvernamentale erau orientate cu precădere înspre protejarea intereselor economice ale populaţiei, asigurarea securităţii sociale şi menţinerea atractivităţii investiţiilor.

Martorul SS., prim - ministru în perioada în care inculpatul B. a fost ministru al economiei, a oferit explicaţii detaliate asupra contextului în care au fost adoptate respectivele memorandumuri, cât şi asupra naturii juridice a memorandumului. Astfel, a arătat că: memorandumul este un act juridic al guvernului prin care se stabilesc politici publice, cadrul legal fiind Legea de funcţionare a Guvernului; memorandumurile sunt iniţiate de ministere, parcurg filtrul secretariatului general al guvernului, apoi sunt discutate şi aprobate în guvern; în vederea materializării lor este nevoie de acte juridice ulterioare pentru a transpune politicile publice stabilite prin memorandumuri; memorandumurile nu produc efecte juridice în mod direct, pentru că stabilesc coordonatele unor politici publice, dar au forţa politică în vederea implementării lor, reflectând o voinţă politică asumată de guvern, de asemenea, reflectă decizii de oportunitate pe care guvernul şi le asumă la un moment dat.

Martorul a declarat că cele trei memorandumuri supuse spre aprobare guvernului de ministrul B. au fost produsul măsurilor anticriză adoptate la acea vreme, în contextul crizei economice, în vederea susţinerii locurilor de muncă şi a investiţiilor în economia românească. A arătat că măsurile anticriză, inclusiv cele propuse prin cele trei memorandumuri au fost produsul discuţiei cu mediul de afaceri, fiind fundamentate din punct de vedere economic de către ministerele de resort şi asumate din punct de vedere politic de către coaliţia de guvernare, prezentate parlamentului şi aprobate de către guvern.

Totodată, a arătat şi faptul că au existat, la vremea respectivă, şi alte memorandumuri promovate de ministrul B., ca de exemplu, memorandumul "prima casă", memorandumul "programul aerospaţial de la Ghimbav".

Martorul TTTTTT., ministru al finanţelor în perioada respectivă, a relatat aceleaşi împrejurări ale adoptării memorandumurilor, arătând că efectele crizei economice pe care o parcurgea ţara, au constat în scăderea veniturilor companiilor scăderea vânzărilor, criza de lichidităţi. Drept urmare, activitatea firmelor s-a redus până la oprire, multe firme erau în insolvenţă, iar la finele anului 2009 rata şomajului a atins o rată ridicată. Una din măsurile adoptate pentru diminuarea efectelor crizei economice a vizat sprijinirea agriculturii prin acordarea de subvenţii folosite inclusiv pentru achiziţionarea de îngrăşăminte chimice iar adoptarea memorandumului privind eşalonarea datoriilor agenţilor economici s-a realizat în contextul acestei crize economice, deficitului de lichidităţi al firmelor pentru ca acestea să aibă astfel de lichidităţi şi a-şi continua activitatea.

Preocuparea ministrului economiei B. pentru menţinerea în stare de funcţionare a economiei şi în cazul de faţă, pentru continuarea livrării de gaze naturale, a rezultat şi din declaraţiile martorului UUUUUU. şi ale inculpaţilor H. şi F.

Martorul UUUUUU., director al direcţiei juridice din cadrul S.N.G.N. AX. S.A., a relatat despre două şedinţe A.G.A. sau C.A. în anul 2009 la care a fost prezent şi ministrul B., ocazie cu care s-a discutat despre problema datoriilor şi eşalonării acestora, în contextul crizei economice de la acel moment, atât cu caracter general cât şi cu trimitere la situaţia particulară a L. S.A. Poziţia ministrului B. a fost aceea de a găsi soluţii legale pentru recuperarea datoriilor restante şi pentru continuarea livrării de gaze naturale, pentru ca economia să repornească, în contextul crizei economico-financiare.

În acelaşi sens, sunt şi declaraţiile inculpaţilor F. şi H. din care rezultă că elaborarea unor proiecte de politici publice în sectorul gazelor naturale au fost rezultatul consultării cu reprezentanţii producătorilor, consumatorilor şi furnizorilor de gaze naturale, ai patronatelor şi sindicatelor din industria îngrăşămintelor chimice etc.), la sediul Ministerului Economiei având loc în perioada de referinţă, mai multe întâlniri, unele şi cu participarea ministrului B., în cadrul cărora s-a solicitat adoptarea unor măsuri prin care să se faciliteze deblocarea activităţii în industria producătoare de îngrăşăminte chimice, inclusiv prin acordarea de reduceri comerciale la achiziţia de gaze naturale.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că prima instanţă a apreciat în mod just faptul că cele trei memorandumuri elaborate de Ministerul Economiei, având ca temă "măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A." (nr. x/170189 din 17 martie 2009), "eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice" (nr. y/2220 din 17 iunie 2009) şi "prelungirea acordării de discount-uri pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010" (nr. z/4427 din 9 februarie 2010), au fost în acord cu obiectivele, măsurile şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, într-un context de criză economico-financiară severă.

De asemenea, reţine, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond că, inculpatul B. este acuzat că i-ar fi determinat cu intenţie pe membrii Guvernului, să adopte cele trei memorandumuri, ce prevedeau facilităţi la vânzarea de gaze naturale, înlesnind astfel, delapidarea părţii civile, ca urmare a trecerii în patrimoniul SC. L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discounturilor acordate, faptele inculpatului fiind circumscrise participaţiei improprii la complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen., raportat la art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Acţiunea de determinare, aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, a fost descrisă de acuzare ca fiind mai mult decât o activitate de instigare, reţinându-se că inculpatul B. a dat asigurări membrilor guvernului (care au acţionat fără vinovăţie) că măsurile propuse sunt unele verificate, că sunt necesare pentru industria, chimia şi agricultura românească şi sunt imparţiale, fără intenţia de favorizare a vreunei anumite persoane.

În raport cu situaţia de fapt reţinută Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că prima instanţă a dat o dezlegare corectă în drept, nefiind îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă ale instigării, aşa cum sunt reglementate de art. 47 C. pen., în cauză nefiind dovedită comiterea de către inculpatul B. a unor acţiuni ce pot fi circumscrise activităţii de determinare a membrilor Guvernului de a comite o faptă prevăzută de legea penală, aceştia din urmă fără vinovăţie.

În afara faptului că cele trei memorandumuri au fost justificate de condiţii obiective şi au fost adoptate în cadrul procedurilor legale şi regulamentare, nici din depoziţiile martorilor audiaţi şi nici din stenogramele şedinţelor de Guvern din 18 martie 2009, 17 iunie 2009 şi 17 februarie 2010, când au fost susţinute Memorandumurile nr. x/170189 din 17 martie 2009, nr. y/2220 din 17 iunie 2009 şi nr. z/4427 din 9 februarie 2010, nu a rezultat că inculpatul B. ar fi exercitat acţiuni menite să influenţe membrii guvernului în sensul dorit de acesta. Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă de judecată, discuţiile la şedinţele de guvern în care au fost adoptate au fost libere, constructive, fără ca participanţii să fi fost convinşi în vreun fel să adopte măsuri contrare punctelor lor de vedere sau convingerilor proprii.

Prin urmare, în mod just s-a reţinut de către prima instanţă că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate obiectivă a instigării, având ca obiect determinarea de către inculpatul B. a membrilor Guvernului, în special, a prim-ministrului SS., de a sprijini delapidarea părţii civile, prin aprobarea celor trei memorandumuri, după cum, nici aprobarea în sine a memorandumurilor, nu constituie o faptă prevăzută de legea penală. Astfel, soluţia pronunţată de prima instanţă faţă de inculpatul B., aceea de achitare, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru participaţie improprie la complicitate la săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 52 alin. (3) cu referire la art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., este legală şi temeinică.

În sarcina inculpatei F., acuzarea a reţinuta complicitatea la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen., constând în aceea că, în perioada iulie 2007 - decembrie 2010, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de fost director general adjunct/secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei, membru în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în perioada 23 iulie 2007 - 7 iulie 2009, respectiv preşedinte al C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. pentru un mandat de 4 ani, cu începere din data de 7 iulie 2009, a ajutat prin demersurile efectuate la nivelul conducerii Ministerului Economiei, respectiv de a se implica efectiv (prin redactarea şi chiar tehnoredactarea proiectelor/drafturilor de ordine şi memorandumuri) în redactarea şi/sau obţinerea avizelor la trei Ordine de ministru şi trei Memorandumuri emise în perioada analizată (în perioada mandatelor miniştrilor KK. şi B.), respectiv Ordinele nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008 şi Memorandumurile nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010, în baza cărora, în calitatea de membru în A.G.A., a adoptat opt hotărâri A.G.A., respectiv nr. 14/20.12.2007, nr. 3/13.03.2008, nr. 5/25.03.2008, nr. 9/25.04.2008, nr. 11/14.05.2008, nr. 15/10.09.2008, nr. 4/9.04.2009 şi nr. 6/8.05.2009, iar în acest fel a condus la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A. de către autorii menţionaţi, prin modalitatea alternativă a însuşirii pentru altul, în concret prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea a unui număr de 33 de contracte de furnizare de gaze naturale.

S-a reţinut de către acuzare că aceasta a contribuit la realizarea laturii obiective a faptelor săvârşite de autori prin demersurile efectuate la nivelul conducerii Ministerului Economiei, implicându-se efectiv în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, în baza cărora a adoptat, ulterior, opt hotărâri ale A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. în calitate de membru al acesteia, activităţi ce au fost circumscrise de către parchet unor acte de ajutor la comiterea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave (complicitate concomitentă).

Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt în privinţa inculpatei F. şi a soluţionat în mod legal şi temeinic acuzaţia adusă acesteia, stabilind că implicarea inculpatei, în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru trei ordine de ministru şi trei memorandumuri, în baza cărora a adoptat, ulterior, opt hotărâri ale A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., în calitate de membru al organului colegial de conducere, nu pot avea decât semnificaţia exercitării atribuţiilor profesionale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, nu s-a dovedit că vreunul dintre ordinele de ministru sau vreunul dintre memorandumurile la a căror elaborare (prin obţinerea avizelor) sau redactare, s-a implicat inculpata, ar fi fost ilegale.

Aşa cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpata F. a fost implicată în întocmirea unor proiecte de ordine de ministru şi a memorandumurilor prin care s-au prevăzut reduceri la preţul de livrare a gazelor naturale, însă, inculpata, aşa cum a rezultat din declaraţiile martorilor audiaţi şi a fişei postului, nu a avut atribuţii decizionale în emiterea acestor ordine, ci le-a întocmit ca urmare a dispoziţiilor primite în cadrul relaţiilor de subordonare ierarhică. În cazul memorandumurilor, cu atât mai puţin se pune problema să fi avut vreo contribuţie, având în vedere modalitatea de aprobare a acestora, în Guvernul României, aşa cum deja s-a arătat cu ocazia examinării faptelor imputate inculpatului B.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, având în vedere motivele de apel formulate de parchet, reţine că din declaraţiile martorelor UUUUUUUU. - director adjunct la Direcţia Juridică din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului şi JJJJJ. - director la Direcţia Piaţă Internă, rezultă că au fost chemate, într-adevăr, de către inculpata F., în biroul acesteia, pentru a semna în regim de urgenţă un ordin de ministru (1317/2008), relatându-le martorelor că ministrul KK. i-a trasat sarcina de a se ocupa de întocmirea ordinului în chiar ziua în care acestea au fost chemate să semneze, însă, din declaraţia martorei VVVVVVVV. rezultă că inculpata a justificat urgenţa prin faptul că era fixată o şedinţă A.G.A. S.N.G.N. AX. S.A., a doua zi. Din declaraţiile martorelor mai sus menţionate a rezultat şi că acestea i-au atras atenţia asupra necesităţii de a obţine aviz de la Consiliul Concurenţei, întrucât reducerile propuse la preţul de livrare erau la limita ajutorului de stat, aviz care nu a fost obţinut.

În acelaşi timp, martorul HHHHHH., membru desemnat în AGA împreună cu inculpata F., a menţionat că şi acesta, la rândul său, a întocmit proiecte de ordine şi un memorandum, însă, la solicitarea inculpatei de a întocmi unul dintre ordinele în discuţie (dintre cele pe care acuzarea i le-a imputat inculpatei), acesta a refuzat, atrăgând atenţia inculpatei că se creează un tratament discriminatoriu cu privire la cei care achiziţionează gaze de la S.N.G.N. AX. S.A., facilităţile acordate putând fi catalogate drept ajutor de stat. Deşi martorul a declarat că, în cadrul unei discuţii cu inculpata F., aceasta i-ar fi recunoscut că ordinele trebuie modificate până când va fi satisfăcut interesul L. S.A., declaraţia acestuia nu se coroborează cu alte probe administrate în cauză, şi nu este de natură să contribuie la reţinerea infracţiunii imputate inculpatei.

Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că atâta vreme cât a rezultat că reducerile de preţ la livrarea de gaze către L. S.A. nu au fost acordate cu încălcarea dispoziţiilor legale, şi că, atâta vreme cât în sarcina autorilor nu s-a reţinut o activitate infracţională care să întrunească condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de delapidare, nici actele materiale efectuate de către inculpată nu au semnificaţie penală, neputând fi catalogate drept acte de ajutor la comiterea unei infracţiuni.

În acelaşi timp, cu referire la hotărârile la adoptarea cărora inculpata a participat în cadrul AGA a S.N.G.N. AX. S.A., se reţine că inculpata şi-a exprimat în cadrul acestui organ colegial propriul vot, care, în orice condiţii, trebuia să respecte limitele mandatului pe care l-a primit prin ordinul de ministru.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că prima instanţă a pronunţat în mod legal şi temeinic achitarea inculpatei F. deoarece faptele imputate acesteia nu întrunesc elementele de tipicitate ale complicităţii la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) şi art. 5 C. pen.

Inculpatul E. a fost acuzat de către parchet de complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, reţinând că acesta a ajutat la comiterea respectivei infracţiuni prin semnarea, alături de ministrul economiei şi finanţelor KK., a şase ordine care au vizat cuantumul reducerilor comerciale, condiţiile de acordare, precum şi mandatarea în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. a membrilor săi (F., VV. şi HHHHHH.), respectiv Ordinele nr. 1614 din 29 martie 2007, nr. 712 din 12 martie 2008, nr. 912 din 25 martie 2008, nr. 1317 din 25 aprilie 2008, nr. 1481 din 13 mai 2008 şi nr. 2652 din 09 septembrie 2008, în baza cărora s-au adoptat de către Adunarea Generală a Acţionarilor părţii civile hotărârile ce ar fi permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul celei din urmă societăţi şi livrarea lor abuzivă către L. S.A.

Ca şi în cazul inculpatei F., şi în cazul inculpatului E., Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, reţine că în lipsa infracţiunii de delapidare pentru care să se angajeze răspunderea penală a autorilor, orice act de prezumtiv ajutor nu poate avea semnificaţie penală. S-a arătat cu ocazia examinării infracţiunii de delapidare că inculpata L. S.A. a beneficiat de gaze naturale la preţ redus cu respectarea dispoziţiilor legale, fiind îndeplinite toate condiţiile stipulate în legislaţia primară şi secundară pentru obţinerea de discount-uri, prin urmare, conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. nu a însuşit pentru L. S.A. gaze naturale din patrimoniul părţii civile, de valoarea discounturilor acordate.

În acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Înalta Curte - Completul de 5 judecători reţine că activitatea infracţională imputată inculpatului s-a circumscris funcţiilor, competenţei şi atribuţiilor exercitate de inculpat în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor stabilite de dispoziţiile legale aplicabile în materie, respectiv art. 2 şi art. 3 din H.G. nr. 386/2007, precum şi împuternicirilor ce i-au fost delegate de ministrul de resort prin Ordinul nr. 2016 din 13 noiembrie 2007, iar, pe de altă parte, actele pe care le-a semnat nu sunt acte ilegale sau frauduloase, fiind emise cu respectarea procedurilor legale şi în considerarea unor chestiuni de oportunitate, ce reflectau politicile din domeniul economic la acel moment, asumate de Guvern.

Inculpatul E. a îndeplinit în perioada de referinţă (2007-2008) funcţia de secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor iar împrejurarea că a semnat ordine de mandatare în AGA a salariaţilor MEC, cu reducerile pe care aceşti reprezentanţi urmau să le aibă în vedere, nu poate avea semnificaţie penală, atâta vreme cât inculpatul avea delegate atribuţiile în domeniul gazier, iar ordinele au fost semnate în acord cu limitele în care inculpatul a fost mandatat. În acelaşi timp, aşa cum expertiza efectuată în cauză a arătat, reducerile propuse prin respectivele ordine de ministru au fost legale, SC. L. S.A. îndeplinind condiţiile legale pentru acordarea respectivelor reduceri.

Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, apreciază că soluţia pronunţată de prima instanţă de judecată cu privire la infracţiunea de delapidare, atât în ceea ce priveşte autorii, cât şi în ceea ce îi priveşte pe participanţi este legală şi temeinică, iar criticile formulate de Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, sunt neîntemeiate, faptele autorilor şi participanţilor nefiind prevăzute de legea penală.

Prin apelul formulat, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a criticat hotărârea atacată sub aspectul nelegalităţii, invocând nulitatea absolută a sentinţei atacate, întrucât a fost pronunţată de un complet nelegal constituit, precum şi sub aspectul netemeiniciei, considerând că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor, a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă şi a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca urmare a achitării inculpaţilor.

Referitor la critica de nelegalitate, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că declaraţia de abţinere formulată de unul dintre membrii completului a fost soluţionată de către un complet de judecată nelegal constituit, în condiţiile în care în compunerea completului au rămas celelalte membre ale completului, colege cu doamna judecător care a formulat declaraţie de abţinere, cu încălcarea dispoziţiilor art. 68 alin. (2) C. proc. pen. şi cele din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind incident cazul de nulitate absolută prevăzut de art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte critica de netemeinicie, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că, materialul probator administrat în cauză demonstrează existenţa faptelor penale pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, a vinovăţiei, a îndeplinirii condiţiilor de tipicitate ale acestor infracţiuni şi inexistenţa vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate, motiv pentru care, se impunea pronunţarea unei soluţii de condamnare a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în rechizitoriu, cu consecinţa obligării inculpaţilor la plata prejudiciului creat şi a cheltuielilor de judecată.

În esenţă, în susţinerea apelului, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că pentru acordarea de discount-uri trebuiau îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, respectiv deţinerea calităţii de consumator întreruptibil, existenţa unui anumit consum lunar de gaze naturale şi neînregistrarea de datorii către societatea furnizoare Or, aceste condiţii nu au fost întrunite cumulativ de către societatea inculpată L. S.A.

Scopul grupului infracţional organizat a constat în obţinerea ilegală a unor cantităţi mari de gaze naturale la preţuri mult diminuate faţă de cele practicate de societatea parte civilă S.N.G.N. AX. S.A. cu ceilalţi parteneri de afaceri, delapidând astfel partea civilă, prin modalitatea însuşirii pentru altul a unor cantităţi mari de gaze naturale de către inculpaţii din conducerea societăţii părţi civile.

De asemenea, a învederat că un scop secundar al grupului a fost reprezentat de obţinerea de gaze naturale doar din producţia internă, acestea având preţuri de patru ori mai mici decât cele din import, eludându-se astfel reglementările care prevedeau obligativitatea comercializării de gaze naturale în amestec, la un preţ mediu.

În perioada 2008-2010 s-au acordat discount-uri ce reprezentau aproximativ 98% din prejudiciul creat în patrimoniul apelantei părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., acestea fiind acordate prin crearea aparenţei de îndeplinire a condiţiilor cumulative, deşi nu erau îndeplinite de către societatea inculpată L. S.A., condiţii ce au fost modificate prin ordine de ministru şi memorandumuri astfel încât doar societatea inculpată să poată beneficia de reduceri comerciale.

De asemenea, a arătat că una dintre aceste condiţii modificate a fost ca operatorul comercial să facă deja parte din portofoliul de clienţi al societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., condiţie pe care apărarea o consideră discriminatorie întrucât limita accesul altor agenţi comerciali la facilităţile destinate exclusiv pentru societatea inculpată L. S.A.

Referitor la cea de-a doua condiţie, respectiv deţinerea statutului de consumator întreruptibil, partea civilă L. S.A. a învederat că societatea inculpată nu a avut niciodată calitatea de consumator exigibil, final sau întreruptibil, deoarece pentru deţinerea acestei calităţi era necesar ca gazele naturale achiziţionate să fie destinate consumului propriu. Or, L. S.A. nu a avut niciodată puncte proprii de consum şi nici nu a utilizat gazele naturale achiziţionate de la S.N.G.N. AX. S.A. într-un proces propriu de producţie.

Totodată, L. S.A. nu îndeplinea nici condiţia referitoare la inexistenţa datoriilor restante către S.N.G.N. AX. S.A., societatea inculpată având în permanenţă datorii restante în relaţia comercială cu societatea parte civilă, în condiţiile în care gazele naturale au fost achiziţionate la valori derizorii.

În privinţa condiţiei referitoare la contractarea unei cantităţi de gaze naturale mai mare de 30 milioane m³/lună, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că această condiţie este strâns legată de condiţia privitoare la existenţa calităţii de consumator întreruptibil, calitate pe care nu a deţinut-o L. S.A., astfel încât, nici această condiţie nu a fost îndeplinită de către societatea inculpată.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. a învederat că aprecierile instanţei de fond stabilesc criterii irealizabile care conduc la imposibilitatea tragerii la răspundere penală a oricăror inculpaţi acuzaţi de comiterea acestei fapte penale.

Împrejurarea că inculpaţii A. şi C. au declarat că nu îl cunoşteau pe inculpatul G. anterior anului 2007, respectiv 2008, nu are relevanţă atâta timp cât acţiunile acestuia din urmă au demonstrat favorizarea intereselor societăţii inculpate L. S.A. în detrimentul intereselor societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A., al cărei angajat era.

Inculpatul G., deşi şi-a recunoscut subordonarea faţă de liderul grupului în şedinţa CA, moment la care a afirmat că este angajat al societăţii inculpate L. S.A., a semnat şi a vizat, în calitate de reprezentant al părţii civile, 51 din cele 55 contracte care fac obiectul prezentului dosar şi care au condus la delapidarea părţii civile cu suma de 282.630.330,49 RON.

În contextul în care materialul probator administrat în cauză dovedeşte că inculpaţii sunt vinovaţi pentru săvârşirea faptelor penale pentru care au fost trimişi în judecată, se impunea dispunerea de către prima instanţă a unei soluţii de condamnare, cu consecinţa obligării inculpaţilor la plata sumei de 282.630.330,49 RON către partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., reprezentând prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, apreciază criticile formulate de partea civilă ca fiind neîntemeiate.

Referitor la motivul de apel privind nelegalitatea hotărârii atacate ca urmare a pronunţării acesteia de către o instanţă ce nu a fost legal constituită, invocat de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că este nefondat.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 9 iunie 2017, sub nr. x/2017, fiind repartizată, în mod aleatoriu, judecătorului de cameră preliminară C13 C. pen., iar pentru parcurgerea procedurii în camera preliminară a fost format dosarul asociat nr. x/2017

După parcurgerea procedurii în cameră preliminară, dosarul a revenit Completului nr. x din cadrul secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, complet din care făcea parte judecătorul de cameră preliminară ce asigura componenţa Completului Cx C. pen.

Completul nr. x, iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, a fost desfiinţat ca urmare a eliberării din funcţie, prin pensionare, a doi dintre membri titulari, motiv pentru care, prin hotărârea nr. 47 din 27 aprilie 2021 a Colegiului de Conducere al instanţei supreme, s-a stabilit ca dosarul nr. x/2017 să fie soluţionat de completul de fond în compunerea căruia a intrat judecătorul de cameră preliminară ce asigura componenţa Completului Cx C. pen., respectiv Completul nr. x, formaţiune de judecată căreia i-a fost repartizată cauza în procedura reglementată de art. 342 şi următoarele C. proc. pen.

La data de 3 iunie 2021, unul dintre membri Completului nr. x al secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a formulat declaraţie de abţinere, invocând cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (4) C. proc. pen. În susţinerea declaraţiei, a arătat că, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi, a făcut parte din completul de judecată care a soluţionat dosarul nr. x/2014 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în care, prin încheierea nr. 728 din 29 august 2014, s-a respins contestaţia formulată de contestatoarea IIIIIIII. împotriva măsurii asigurătorii dispuse prin ordonanţa nr. x/D/P/2010 din 4 august 2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală.

Totodată, a menţionat că situaţia de incompatibilitate invocată a rezultat din procesul-verbal încheiat la 3 iunie 2021 de către magistratul asistent în urma verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, în contextul deliberărilor realizate, conform art. 250² C. proc. pen., cu privire la subzistenţa temeiurilor care au determinat instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile/imobile aparţinând inculpaţilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. şi L. S.A., în baza informaţiilor rezultate din actele şi lucrările dosarului de urmărire penală nr. x/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, secţia de combatere a criminalităţii organizate.

Potrivit Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 21.09.2004 şi a dispoziţiilor art. 68 C. proc. pen., declaraţia de abţinere a fost soluţionată, în mod legal, de Completul nr. x în compunerea căruia a intrat judecătorul prevăzut în planificarea de permanenţă de la termenul de judecată stabilit în cauză.

Astfel, potrivit art. 68 alin. (2) C. proc. pen., "Abţinerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluţionează de un alt complet de judecată."

Dispoziţiile acestui articol au în vedere, atât situaţiile în care în compunerea completului de judecată intră un singur judecător, context în care declaraţia de abţinere se soluţionează de către completul imediat următor (în compunerea căruia intră tot un singur judecător), cât şi situaţiile completelor colegiale, context în care declaraţia de abţinere va fi soluţionată de un alt complet în compunerea căruia vor intra judecătorii din completul iniţial care nu au formulat declaraţii de abţinere şi judecători de pe lista de permanenţă, potrivit regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti şi Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conform art. 148 alin. (5) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 21.09.2004, în vigoare la data soluţionării declaraţiei de abţinere, "În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor prevăzuţi în planificarea de permanenţă de la termenul de judecată stabilit în cauză.", iar potrivit alin. (6) al aceluiaşi articol, "În cazul în care după soluţionarea incidentelor procedurale conform alin. (5) din prezentul articol se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau a judecătorilor care au soluţionat incidentele procedurale."

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că, în cauză, au fost respectate atât dispoziţiile art. 68 C. proc. pen. cât şi dispoziţiile art. 148 alin. (5) şi (6) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 21.09.2004, în vigoare la data soluţionării declaraţiei de abţinere.

Astfel, declaraţia de abţinere formulată în cauză de unul dintre membrii completului de judecată învestit cu judecarea cauzei, a fost soluţionată de Completul nr. x, întregit, conform dispoziţiilor regulamentare, cu judecătorul din planificarea de permanenţă pentru ziua de 23 iunie 2021, dată la care era stabilit următorul termen de judecată.

Ca urmare a faptului că, prin încheierea din 7 iunie 2021, s-a constatat incompatibilitatea judecătorului care a formulat declaraţia de abţinere, întregirea completului s-a realizat cu judecătorul care a participat la soluţionarea incidentului procedural, potrivit 148 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 21.09.2004, în vigoare la data soluţionării declaraţiei de abţinere.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv de apel formulat, referitor la pronunţarea unor soluţii de achitare faţă de inculpaţi, la lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile şi la neobligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, în apreciază ca fiind neîntemeiat.

Critica referitoare la greşita achitare a inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, a fost deja analizată cu ocazia examinării motivelor de apel ale parchetului, astfel încât nu vor mai fi reluate argumentele, care deja au fost prezentate.

În ceea ce priveşte critica referitoare la lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile, aceasta este nefondată, având în vedere că în raport cu temeiul achitării inculpaţilor în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, respectiv art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile este singura soluţie legală şi temeinică, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) C. proc. pen.

Referitor la critica părţii civile referitoare la neobligarea inculpaţilor la cheltuielile judiciare efectuate de S.N.G.N. AX. S.A., reprezentând onorariul avocatului ales, este apreciată ca fiind neîntemeiată, raportat la soluţiile pronunţate atât în privinţa laturii penale, cât şi a celei civile. Faţă de dispoziţiile legale ale art. 276 alin. (1) C. proc. pen., în caz de condamnare, renunţarea la urmărirea penală, renunţare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, inculpatul este obligat să plătească părţii civile căreia i s-a admis acţiunea civilă cheltuielile judiciare făcute de aceasta. Potrivit dispoziţiilor art. 276 alin. (2) C. proc. pen., când acţiunea civilă este admisă numai în parte, instanţa îl poate obliga pe inculpat la plata totală sau parţială a cheltuielilor judiciare.

Având în vedere că faţă de inculpaţi nu s-a pronunţat niciuna dintre soluţiile mai sus menţionate iar părţii civile nu i-a fost admisă acţiunea civilă, în mod corect instanţa de fond nu a dispus obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate de partea civilă.

II. 3. În ceea ce priveşte apelurile formulate de inculpaţii B., A., D. şi SC. L. S.A., Înalta Curte -Completul de 5 judecători le apreciază ca fiind neîntemeiate.

Inculpaţii menţionaţi mai sus au criticat sentinţa instanţei de fond, cu privire la latura penală, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a dispus achitarea acestora în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. pentru infracţiunea de delapidare, sub diferitele forme de participaţie, în condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă, fără putinţă de tăgadă, că fapta nu există. Ca o urmare firească a achitării în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpaţii au apreciat că se impune şi respingerea acţiunii civile.

Inculpatul B., în esenţă, în susţinerea criticilor formulate, a învederat că prin rechizitoriu au fost redate o serie de situaţii sau împrejurări de fapt care constituie suprapuneri indivizibile a acţiunilor care se circumscriu elementelor materiale ale celor două infracţiuni distincte reţinute de către parchet în actul de sesizare.

Suprapunerea elementului material al celor două infracţiuni a fost surprins şi de instanţa de fond în cuprinsul considerentelor sentinţei apelate, la statuând următoarele:

"(.) procurorul, realizând o suprapunere a conţinutului celor două infracţiuni pentru care a dispus trimiterea în judecată, a apreciat că acţiunile imputate acuzaţilor se integrează atât în tiparul normei de incriminare a sprijinirii unui grup infracţional organizat, cât şi în definiţia legală a delapidării în forma participaţiei improprii la complicitate".

În pofida tuturor valenţelor care diferenţiază cele două infracţiuni imputate, procurorul a dispus trimiterea în judecată pentru aceleaşi acţiuni, pretins ilegale, conferindu-le însă, două încadrări juridice distincte, deşi există identitate de acte materiale.

Deşi prima instanţă a surprins acest aspect şi a realizat o amplă analiză a faptelor imputate, precum şi a probelor administrate în favoarea acestuia, a pronunţat soluţii de achitare vizând temeiuri de drept diferite, respectiv art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, în sensul că fapta nu există, şi art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. pentru infracţiunea de delapidare, sub forma participaţiei improprii a complicităţii, în sensul că fapta nu este prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii de delapidare sub forma participaţiei improprii la complicitate, a învederat că, în rechizitoriu, s-a reţinut că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat, inculpatul B., în calitate de ministru al economiei în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, a determinat, cu intenţie, membrii din Guvernul României să adopte trei momorandumuri pe care le-a elaborat cu ajutorul subordonaţilor din cadrul Ministerului Economiei, iar prin acţiunile întreprinse, în concret, a elaborat cele trei memorandumuri cu ajutorul subordonaţilor din cadrul Ministerului Economiei şi le-a promovat şi susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului.

Pe cale de consecinţă, a solicitat instanţei de control judiciar să constate că acţiunile anterior menţionate sunt identice cu cele reţinute de Parchet în conţinutul acuzaţiei constând în sprijinirea grupului infracţional organizat.

Inculpaţii A., D. şi L. S.A., în esenţă, au arătat că, din considerente sentinţei apelate, a rezultat că nu se poate reţine în sarcina inculpatului G. sau a altei persoane din conducerea executivă a societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A. vreo acţiune de sustragere, de luare în stăpânire a bunurilor indicate în rechizitoriu ca obiect material al infracţiunii de delapidare, instanţa de fond apreciind că nu este îndeplinită condiţia de tipicitate privitoare la elementul material al infracţiunii. Or, în contextul în care nu se poate reţine existenţa faptei autorului, în egală măsură, nu pot fi reţinute nici presupusele fapte de complicitate.

Mai mult decât atât, au învederat că lipsa elementului material al infracţiunii echivalează cu inexistenţa faptei, astfel încât, temeiul soluţiei de achitare nu poate fi decât cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., în atare situaţie, consecinţa pe latură civilă fiind soluţionarea laturii civile a cauzei prin pronunţarea unei soluţii de respingere, ca nefondată.

De asemenea, au mai învederat că, prima instanţă a reţinut că acţiunea de însuşire, astfel cum este ea reglementată de legiuitor, presupune, ca situaţie premisă, existenţa unei acţiuni de sustragere a bunului, urmată de însuşirea acestuia, respectiv intrarea bunului în patrimoniul autorului infracţiunii.

În aceste coordonate, inculpaţii A., D. şi SC. L. S.A. au susţinut că situaţia de fapt reţinută, prin detalierea traseului gazelor naturale, demonstrează că aceste bunuri nu au trecut niciodată în patrimoniul inculpatului G. sau al altui funcţionar din cadrul societăţii părţi civile S.N.G.N. AX. S.A.

Având în vedere că, în mod corect, instanţa de fond a analizat în drept infracţiunea de delapidare, inculpaţii A., D. şi SC. L. S.A. au apreciat că nu pot fi reţinute sub nicio formă acuzaţiile reţinute în sarcina acestora.

Criticile inculpaţilor sunt neîntemeiate.

Acţiunea penală este lipsită de temei, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., atunci când nu există o faptă care să fi produs vreo modificare în lumea exterioară, adică atunci fapta imputată nu există în materialitatea ei. Existenţa infracţiunii, ca temei al răspunderii penale şi - procesual - al acţiunii penale, implică în mod necesar, a priori, existenţa unei fapte. Inexistenţa faptei determină inexistenţa infracţiunii.

În concret, formele de participaţie ale inculpaţilor puse în sarcina acestora de către acuzare, trebuie analizate prin raportare la elementul material al infracţiunii de delapidare, pusă în sarcina autorului. Or, din întreaga construcţie a acuzării, a rezultat că elementul material al infracţiunii de delapidare ce formează obiectul cauzei se reţine a fi însuşirea pentru altul, prin trecerea în patrimoniul L. S.A. a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, activitate ce s-a realizat prin semnarea/încheierea unui număr de 51 de contracte de vânzare de gaze naturale, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie încheiate după livrarea efectivă a gazelor naturale către beneficiarul L. S.A., însuşire ce ar fi prejudiciat partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. cu suma totală de 282.630.330,49 RON.

Or, raportat la criticile formulate, se reţine că în cauză, au existat, incontestabil, raporturi comerciale între inculpata L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., în cadrul cărora, au fost livrate gaze naturale cu discount. Cu alte cuvinte, a existat în materialitatea ei o livrare de gaze naturale cu discount, realizată în baza convenţiilor încheiate de conducerea executivă a părţii civile, livrare ce a primit semnificaţia, din partea acuzării, a unei însuşiri pentru altul, respectiv, pentru L. S.A.

Prin urmare, critica privind inexistenţa unei fapte în materialitatea ei nu poate fi primită, şi de altfel, în argumentarea soluţiei de respingere a apelului declarat de Ministerul Public, s-au făcut consideraţii largi cu privire la neîntrunirea cerinţelor de tipicitate ale faptelor de care au fost acuzaţi inculpaţii, ca reprezentând diferite forme de participaţie la infracţiunea de delapidare.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B., care a susţinut că achitarea ar fi trebuit pronunţată pe temeiul inexistenţei faptei, în contextul în care, aceeaşi soluţie s-a pronunţat şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu argumentul că acţiunile ce formează latura obiectivă a celor două infracţiuni se suprapun, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, reţine că inculpatul a fost achitat pentru infracţiunea de a fi sprijinit grupul infracţional organizat, apreciindu-se pe de o parte, că nu se pot reţine acte de sprijinire a grupului infracţional atâta vreme nu s-a reţinut că acest grup ar fi fost constituit, iniţiat de către inculpaţii A., C. şi G., pe de altă parte, că, nu au fost identificate acte de sprijinire a unui prezumtiv grup din partea inculpatului B. Circumscrisă activităţii de sprijinire a prezumtivului grup infracţional, conform acuzaţiilor, a fost şi elaborarea şi promovarea în Guvern de către inculpat a celor trei memorandumuri, despre care deja s-a făcut vorbire, care ar fi avut ca scop favorizarea interesului L. S.A. de a achiziţiona de la S.N.G.N. AX. S.A. gaze naturale la preţuri preferenţiale, respectiv cu acordarea de reduceri comerciale la care societatea nu ar fi fost îndreptăţită. Or, cu privire la aceste memorandumuri, s-a apreciat că elaborarea unor proiecte de documente de politici publice, privind măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale de către S.N.G.N. AX. S.A., şi respectiv, eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse energetice şi prelungirea acordării de discount-uri pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010, nu poate fi calificată ca reprezentând un act de sprijinire a unui prezumtiv grup infracţional organizat, din moment ce, pe de o parte, o asemenea activitate se circumscrie competenţei şi atribuţiilor Ministerului Economiei stabilite de dispoziţiile legale aplicabile în materie iar pe de altă parte, actele emise reflectă obiectivele, măsurile anticriză şi direcţiile asumate politic prin Programul de guvernare acceptat de Parlament, elaborat pe fondul unei recesiuni economico-financiare severe, ale cărei consecinţe negative în plan intern s-au agravat la nivelul anilor 2009-2010 şi au afectat inclusiv desfăşurarea normală a activităţii economice, păstrarea locurilor de muncă şi realizarea investiţiilor.

Deşi unele dintre acţiunile imputate inculpatului au constituit şi latura obiectivă a infracţiunii de delapidare, temeiul achitării nu trebuie să fie, în mod necesar acelaşi, ci acesta se apreciază după cum, verbum regens al infracţiunii imputate inculpatului există, şi respectiv, se suprapune sau nu, la nivel teoretic, peste acţiunile concrete desfăşurate.

În cazul participaţiei la infracţiunea de delapidare, s-a reţinut în sarcina inculpatului de către acuzare, că acesta ar fi contribuit la delapidarea părţii civile prin aceea că, în calitatea sa de ministru al economiei, în perioada ianuarie 2009 - septembrie 2010, a determinat cu intenţie, pe membrii din Guvernul României care au acţionat fără vinovăţie (cu referire la prim-ministrul din perioada respectivă SS. care a semnat) să aprobe trei Memorandumuri, respectiv nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010 ce prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale, şi în concret a elaborat cele trei Memorandumuri cu ajutorul subordonaţilor din Ministerul Economiei, le-a promovat şi le-a susţinut pentru semnare de către membrii Guvernului. S-a mai imputat inculpatului că urmare a acestor Memorandumuri în condiţiile anterior precizate, s-au adoptat ulterior de către A.G.A. - S.N.G.N. AX. S.A. hotărâri care ar fi permis însuşirea de gaze naturale din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. şi livrarea lor către L. S.A. Acuzarea a susţinut că, urmare a adoptării celor trei memorandumuri, au fost încheiate 23 de contracte de furnizare de gaze naturale cu discount-uri, în favoarea L. S.A., care nu se cuveneau, fiind acordate fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.

Or, din probele administrate în cauză a rezultat că aceste memorandumuri au fost elaborate la Ministerul Economiei, de către funcţionarii aflaţi în subordinea inculpatului, au fost susţinute de inculpat pentru aprobare în Guvernul României şi urmare a acestora au fost adoptate mai multe hotărâri AGA S.N.G.N. AX. S.A. prin care s-au prevăzut discount-urile şi condiţiile în care urmau să beneficieze de acestea, clienţii părţii civile, între care şi L. S.A.

Ca urmare, acţiunea imputată inculpatului există, însă, pentru motivele deja arătate cu ocazia examinării apelului Ministerului Public, această acţiune nu se suprapune tiparului abstract prevăzut de norma de incriminare.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., în sarcina acestuia acuzarea a reţinut acte de complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, constând în aceea că a efectuat demersuri la conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. şi la Ministerul Economiei pentru a obţine gaze naturale cu discount-uri, pe care ulterior le-a primit, deşi societatea al cărui acţionar majoritar era, nu era îndreptăţită la acordarea acestora, prin încheierea a unui număr de 55 de contracte de vânzare/livrare, acte adiţionale la acestea şi/sau contracte de tranzacţie. Actele de complicitate la infracţiunea de delapidare, au constat în opinia acuzării, deci, în demersuri la nivelul Ministerului Economiei şi negocieri cu reprezentanţii părţii civile pentru eşalonarea datoriilor şi pentru obţinerea de gaze la preţuri reduse, în condiţiile în care, societatea pe care o reprezenta nu ar fi îndeplinit condiţiile legale pentru aceste facilităţi economice.

Aşa cum s-a arătat deja cu ocazia examinării apelului parchetului, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, a reţinut că activitatea imputată inculpatului nu se circumscrie conţinutului tipic al complicităţii la infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen.

Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul a participat la întâlniri cu reprezentanţii părţii civile, inclusiv la şedinţe ale CA S.N.G.N. AX. S.A., şi în acelaşi timp, că, s-a deplasat de mai multe ori la sediul Ministerului Economiei. Însă, în cadrul acestor demersuri, calificate de acuzare drept acte de complicitate, a rezultat că inculpatul nu a întreprins acţiuni ilegale, ci a fost vorba despre discuţii şi negocieri specifice raporturilor comerciale, care s-au înscris în limitele mandatului de reprezentare al administratorilor societăţilor. Prin urmare, negocierea, ca instrument de lucru în raporturile de natură comercială şi decizia în afaceri, alături de obligaţiile pe care le au reprezentanţii societăţilor, de loialitate, prudenţă şi diligenţă şi de a acţiona în interesul societăţii reprezentate, sunt materializări ale unui comportament ce nu poate fi catalogat ca infracţional, atâta vreme cât nu s-a dovedit că între inculpatul A. şi ceilalţi inculpaţi a existat o coeziune subiectivă, în scopul deposedării părţii civile de o cantitate de gaze naturale, în mod fraudulos.

Prin urmare, se apreciază că în mod corect prima instanţă a dispus achitarea inculpatului, pe motiv că fapta, de negociere şi semnare a contractelor de gaze, de a efectua demersuri la Ministerului Economiei şi la conducerea executivă a părţii civile, pentru obţinerea de reduceri şi micşorarea penalităţilor, nu se suprapune nici la nivel obiectiv, şi nici la nivel subiectiv cu complicitatea la infracţiunea de delapidare.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul D., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, cu majoritate, constată că acesta a fost acuzat de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (33 de acte materiale), prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) C. pen. corelat cu art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) constând în aceea că, în perioada anilor 2008 - 2010, în calitatea sa de fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi angajat al L. S.A. în funcţia de consilier al inculpatului A. pe probleme energetice, a ajutat efectiv prin demersurile efectuate la nivelul Ministerului Economiei (în special la inculpata F., la care s-a interesat de evoluţia redactării şi semnării/aprobării actelor ministeriale) pentru emiterea de ordine şi memorandumuri şi crearea unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A., cât şi prin negocierea contractelor cu persoanele din conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., contribuind la delapidarea părţii civile S.N.G.N. AX. S.A., prin trecerea în patrimoniul L. S.A., a gazelor naturale de valoarea discount-urilor, reduceri ce nu se cuveneau, prin încheierea unui număr de 33 de contracte de furnizare de gaze naturale.

În cazul acestui inculpat, s-a arătat deja cu ocazia examinării apelului parchetului, că o parte din activitatea imputată inculpatului nu se confirmă, iar cea existentă nu se suprapune tiparului normei de incriminare.

Probatoriul administrat în cauză a relevat că începând cu anul 2008, inculpatul D. a fost angajat consilier în cadrul L. S.A., pe probleme de energie, iar în această calitate, a participat la şedinţele S.N.G.N. AX. S.A., unde se discutau aspecte legate de achitarea datoriilor şi reducerea penalităţilor. Prin urmare, această activitate imputată inculpatului a existat, însă, aşa cum s-a arătat cu ocazia examinării apelului parchetului, se circumscrie atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei deţinute, atâta vreme cât din probele administrate, nu a rezultat că în cadrul acestor şedinţe a efectuat manopere frauduloase de natură a leza şi prejudicia partea civilă. Inculpatul D. a participat la şedinţe ale S.N.G.N. AX. S.A., într-un cadru oficial, şedinţe în cadrul cărora s-au purtat discuţii cu privire la cantitatea de gaze naturale livrate S.N.G.N. AX. S.A.

Prin urmare, raportat la inculpatul D. s-a apreciat în mod just de către prima instanţă de judecată că fapta acestuia nu se suprapune tiparului abstract prevăzut de norma de incriminare, nefiind dovedite acte de ajutor sau de sprijin, în vederea delapidării părţii civile, prima instanţă dispunând în mod corect achitarea inculpatului deoarece fapta acestuia nu este prevăzută de legea penală.

Cealaltă parte a activităţii imputate inculpatului nu s-a confirmat, nerezultând din probe că inculpatul D. ar fi întreprins demersuri la nivelul Ministerului Economiei, respectiv, la inculpata F., pentru a cunoaşte stadiul elaborării ordinelor şi memorandumurilor cu referire la reducerile de preţ acordate L. S.A. Întrucât faptele inculpatului au fost examinate în apelul parchetului, nu este necesară reluarea acestora.

În ceea ce priveşte L. S.A., s-a imputat acesteia faptul că a contribuit, în mod nemijlocit, la însuşirea în folosul său de gaze naturale, prin încheierea şi derularea de către reprezentanţii săi a unor contracte de vânzare - cumpărare, acte adiţionale la acestea şi contracte de tranzacţie cu S.N.G.N. AX. S.A., activitate prin care s-a produs delapidarea celei din urmă societăţi prin trecerea în patrimoniul inculpatei a gazelor naturale de valoarea discount-urilor obţinute, în contextul în care aceste reduceri nu i se cuveneau întrucât nu îndeplinea condiţiile de acordare.

Nici în cazul acestei inculpate, nu s-ar putea reţine lipsa faptelor în materialitatea lor, întrucât inculpata persoană juridică a încheiat convenţiile la care se face referire de către acuzare. În schimb, s-a reţinut cu ocazia examinării apelului parchetului, că faptele de care a fost acuzată inculpata sunt în fapt activităţile infracţionale de care au fost acuzaţi reprezentanţii acesteia, reprezentanţi care au acţionat în realizarea obiectului de activitate al L. S.A. Aşa cum s-a dovedit în cauză, L. S.A., prin reprezentanţii săi, a încheiat contracte de vânzare a gazelor naturale cu S.N.G.N. AX. S.A., a încheiat convenţii de eşalonare a datoriilor, a participat la negocieri, în vederea reducerii sau anulării penalităţilor şi asigurării continuităţii în livrarea gazelor, a beneficiat de gaze cu discount-uri, ca şi alte societăţi din domeniul gazier. Toate aceste activităţi comerciale în care s-a angajat societatea au urmărit realizarea scopului său economic şi s-au înscris în sfera actelor de comerţ pe care le impunea realizarea obiectului său de activitate. Deşi s-a susţinut de către acuzare, că societatea L. S.A. nu era îndreptăţită la reducerile acordate, din examinarea condiţiilor impuse prin acte ministeriale şi hotărâri ale organelor de conducere ale părţii civile, a rezultat că aceste condiţii erau îndeplinite.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, a reţinut că faptele imputate inculpatei nu se suprapun tiparului prevăzut de norma de incriminare, soluţia legală şi temeinică fiind aceea a achitării deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte motivul de apel al inculpaţilor B., A., D. şi L. S.A., referitor la latura civilă, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, cu majoritate, consideră că, în raport cu temeiul de achitare [art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.] şi cu dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen., acesta este nefondat.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, cu majoritate, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) teza I C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., inculpaţii B., A., D. şi L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. împotriva sentinţei nr. 588 din data de 19 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, privind şi pe intimaţii inculpaţi C., E., F., G. - decedat, H., I., J. şi K.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. vor rămâne în sarcina acestuia, iar în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga apelanţii intimaţi inculpaţi B., A., D. şi L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A., D. şi L. S.A., precum şi pentru intimaţii inculpaţi C., H. şi K., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 942 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate,

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., inculpaţii B., A., D. şi L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. împotriva sentinţei nr. 588 din data de 19 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2017, privind şi pe intimaţii inculpaţi C., E., F., G. - decedat, H., I., J. şi K.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelanţii intimaţi inculpaţi B., A., D. şi L. S.A. şi partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi inculpaţi A., D. şi L. S.A., precum şi pentru intimaţii inculpaţi C., H. şi K., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 340 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 mai 2024.

OPINIE SEPARATĂ

În dezacord cu opinia majoritară, consider că apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DIICOT -Structura Centrală şi de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A. sunt fondate, pentru următoarele considerente:

I. Evaluând cu prioritate legalitatea soluţiei de achitare dispusă prin sentinţa penală atacată, faţă de inculpatul G., decedat în cursul judecăţii în primă instanţă, se reţine că instanţa a avut în vedere împrejurarea că cercetarea judecătorească a vizat şi faptele imputate acestuia prin rechizitoriu şi a constatat, în esenţă, că atunci când există mai multe cazuri care împiedică continuarea acţiunii penale, se va da prevalenţă acelora care lipsesc acţiunea penală de temei, în raport cu cele care lipsesc acţiunea penală de obiect. În acest sens, s-a invocat jurisprudenţa instanţei supreme fiind indicată exemplificativ, decizia nr. 608 din 8 decembrie 2003 a Completului de 9 Judecători, potrivit căreia "în cazul în care se constată că există mai multe cazuri ce constituie temeiuri de achitare sau mai multe cazuri de încetare a procesului penal, prioritare sunt cele dintâi".

În conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (1) C. proc. pen., instanţa hotărăşte asupra învinuirii aduse inculpatului, pronunţând, după caz, condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitarea sau încetarea procesului penal. Interpretând coroborat dispoziţiile alin. (6) şi (7) ale aceluiaşi articol, ori de câte ori este incident vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale dintre cele prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. e)-j) C. proc. pen., se pronunţă încetarea procesului penal, cu excepţia situaţiei în care inculpatul a cerut continuarea procesului penal potrivit art. 18 C. proc. pen. şi se constată, urmare a continuării procesului penal, că sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d), când instanţa de judecată pronunţă achitarea.

Potrivit dispoziţiilor art. 18 C. proc. pen., suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal, în caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile, de existenţă a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunţării la urmărirea penală.

Este de necontestat ordinea de prioritate a cauzelor care împiedică exercitarea acţiunii penale consacrată atât doctrinar, cât şi pe calea interpretării jurisprudenţiale constante, însă evaluarea priorităţii presupune în mod necesar existenţa unui concurs între mai multe cauze cu privire la aceeaşi acuzaţie. Cu alte cuvinte, prioritatea cazurilor care atrag soluţia achitării în raport cu cele care impun soluţia încetării procesului penal are ca premisă incidenţa simultană a unor astfel de cazuri care împiedică exercitarea acţiunii penale, or, potrivit normelor procesual penale amintite, incidenţa simultană a unuia dintre cazurile prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) din Codul de procedură cu unul dintre cele prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)-d) C. proc. pen. se grefează în mod necesar pe manifestarea de voinţă expresă a inculpatului în sensul continuării procesului penal.

Ca atare, în aplicarea principiului legalităţii procesului penal, prevăzut de art. 2 C. proc. pen., atât timp cât legea procesual penală nu prevede posibilitatea continuării procesului penal, în cazul în care a survenit decesul inculpatului este incidentă exclusiv cauza de încetare a procesului penal prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

De altfel, neprevederea în legea procesual penală a posibilităţii de a pronunţa o altă soluţie decât aceea a încetării procesului penal este consecinţa lipsei capacităţii de folosinţă, reflectarea în plan procesual a capacităţii civile din dreptul material, persoana decedată neavând aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii de orice natură, fiind exclusă continuarea exercitării acţiunii penale în raport de aceasta, independent de stadiul procesului la momentul survenirii decesului.

Este adevărat că norma penală nu statuează asupra momentului la care încetează capacitatea de folosinţă a persoanei fizice şi a consecinţelor lipsei acesteia, însă asupra acestor chestiuni statuează cu caracter general C. civ., potrivit art. 2 alin. (2), prevăzând expres în cuprinsul art. 35 "Capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia". De altfel, prin decizia nr. 1/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, instanţa supremă a statuat asupra personalităţii juridice a unei entităţi prin raportare la normele civile relevante, aplicabile în lipsa unor prevederi exprese în legea penală, argumentele pentru care s-a apreciat că instanţa penală trebuie să se raporteze la normele civile cu caracter general fiind aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză în analiza capacităţii procesuale a inculpatului lipsit de capacitate de folosinţă civilă.

Se impune a sublinia că, ori de câte ori, legiuitorul a legitimat exercitarea unor drepturi procesuale de către alte persoane decât titularul iniţial, decedat -e.g. continuarea acţiunii civile, formularea unei cereri de revizuire sau de reabilitare - persoanele respective, enumerate expres de lege, exercită un drept procesual personal, iar nu dreptul procesual al titularului, lipsit de capacitate de folosinţă.

Prin urmare, în privinţa inculpatului G., decedat înaintea finalizării judecăţii în fond, se impunea încetarea procesului penal, în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. şi lăsarea nesoluţionată a acţiunii civile potrivit art. 25 alin. (6) C. proc. pen.

II. În consens cu opinia majoritară, consider că prima instanţă a expus corect şi complet raporturile juridice şi relaţiile economice dintre ministerul de resort, purtând mai multe denumiri în perioada de referinţă, S.N.G.N. AX. S.A. şi L. S.A., situaţia factuală a acestora rezultând din coroborarea înscrisurilor relevante, fiind indubitabilă existenţa actelor administrative ministeriale şi a hotărârilor organelor de conducere a S.N.G.N. AX. S.A., a contractelor şi actelor adiţionale având ca obiect furnizarea de gaze naturale, precum şi contractele de eşalonare a obligaţiilor de plată scadente şi neachitate, situaţia de fapt fiind corect stabilită din acest punct de vedere astfel că nu este necesară o nouă expunere a actelor relevante în succesiunea lor.

Referitor la acuzaţia de delapidare, este de reţinut că aceasta a constat, în esenţă, în aceea că funcţionari publici -având funcţii de conducere în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., în exercitarea prerogativelor de administrator deţinute în cadrul societăţii naţionale şi cu complicitatea altor persoane, au încheiat în mod repetat acte de dispoziţie prin care au fost trecute gaze naturale -materii prime, aflate în administrarea acestora- din posesia S.N.G.N. AX. S.A., în stăpânirea efectivă a L. S.A., urmare a acordării unor reduceri comerciale necuvenite, cu încălcarea dispoziţiilor aplicabile, fapt ce a condus la diminuarea patrimoniului societăţii naţionale cu valoarea discount-urilor respective.

Prioritar, arăt că subscriu la argumentele prezentate în opinia majoritară privind semnificaţia sintagmei "însuşire pentru altul" şi raţionamentul eronat al primei instanţe referitor la lipsa tipicităţii faptei pe considerent că realizarea elementului material în această modalitate presupune în mod necesar împosedarea administratorului sau gestionarului -autor al infracţiunii.

Cu privire la această chestiune de drept, subliniez că "însuşirea" presupune scoaterea ilicită a unui bun din sfera patrimonială a unei persoane, în cazul delapidării din patrimoniul administrat/gestionat de autor, şi trecerea acestuia în stăpânirea efectivă a altei persoane, fie direct prin acte materiale nemijlocite asupra bunurilor, fie indirect prin acte de dispoziţie, mijlocite, însuşirea bunului transformând deţinerea legală într-una ilegală, necuvenită, jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi doctrina, inclusiv autorii citaţi în sentinţa apelată, fiind în acest sens.

Aşa cum reţine şi instanţa fondului şi cum este consacrat în doctrina de specialitate, însuşirea presupune luarea în stăpânire a bunului, în sensul că făptuitorul se comportă faţă de acesta ca şi când ar fi propriul său bun, fie direct prin aproprierea bunului în materialitatea sa, fie indirect prin acte de dispoziţie contrare scopului pentru care a fost învestit cu prerogativa de a dispune în numele şi pentru persoana titular al dreptului de proprietate, operând în concret o intervertire frauduloasă a calităţii de administrator. Cu alte cuvinte, actele de dispoziţie contrare interesului societăţii -desfăşurarea unei activităţi profitabile- relevă o exercitare a prerogativei administratorului contrară cauzei pentru care i-a fost atribuită, ceea ce echivalează cu negarea dreptului de proprietate al titularului şi exercitarea prerogativelor unui adevărat proprietar, ceea ce relevă "luarea în stăpânire" a bunului, schimbarea în mod ilegal a poziţiei juridice a obiectului material. În situaţia infracţiunii de delapidare, însuşirea presupune transformarea unei detenţii legale într-una ilicită, urmare a activităţii frauduloase a autorului, gestionar sau administrator, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Mai mult, argumentând aplicabilitatea teoriei apropriaţiunii specifice faptei de furt (faptă având ca obiect material bunuri mobile), prima instanţă exclude practic posibilitatea de însuşire a unul bun de către administrator prin acte de dispoziţie care nu presupun prin natura lor exercitarea atributului corpus al posesiei sau detenţia materială a unui bun, ci exclusiv animus, şi, totodată, exclude posibilitatea ca bunurile imobile sau alte valori ce nu pot fi deţinute în materialitatea lor sau a căror remitere presupune folosirea unei reţele tehnologice (ca în cazul de faţă) să poată constitui obiect material al infracţiunii de delapidare, contrar chiar normei de incriminare care prevede "bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau administrează".

Astfel, potrivit art. 295 C. pen., constituie obiect material al infracţiunii de delapidare banii, valorile sau alte bunuri, în această din urmă categorie fiind incluse materiile prime, cum este cazul de faţă.

De altfel, administrarea reprezintă activitatea persoanelor fizice cu sarcini de conducere în cadrul unei persoane juridice, care au atribuţii de a da dispoziţii cu privire la circulaţia bunurilor, fără a implica şi contactul material cu acestea, practica judiciară în materie şi doctrina de specialitate fiind unanime în această privinţă. Or, în contextul în care administrarea constă în acte de dispoziţie referitoare la situaţia juridică şi economico-financiară a bunurilor aflate în patrimoniul unei persoane juridice, actele de dispoziţie încheiate în numele S.N.G.N. AX. S.A, care au stat la baza furnizării gazelor naturale către L. S.A., se subsumează situaţiei premisă avută în vedere de norma de incriminare.

Astfel, în exercitarea atribuţiilor sale, administratorul are exclusiv un contact virtual, juridic, cu bunurile pe care le administrează, concretizat în actele de dispoziţie pe care le ia cu privire la acestea, inclusiv actele de decizie economico-financiară, cum sunt şi cele ce fac obiectul acuzaţiei.

Elementul material în modalitatea alternativă a însuşirii presupune o acţiune ilicită de scoatere din posesia sau detenţia persoanei juridice în cadrul căreia autorul are calitatea de administrator, a unor sume de bani, valori sau alte bunuri administrate de acesta şi trecerea lor în stăpânirea sa sau în stăpânirea efectivă a altei persoane, aşa cum se arată chiar de autorii citaţi de prima instanţă, sentinţa penală având în vedere exclusiv prima modalitate.

Teza primei instanţe în sensul că sintagma "în interesul său sau pentru altul" constituie o cerinţă esenţială ataşată elementului subiectiv nu se susţine de argumentul jurisprudenţial citat, în decizia amintită, Curtea Constituţională arătând expres că "Atingerea scopului săvârşirii faptei, respectiv obţinerea unui folos sau al satisfacerii unui interes pentru sine sau pentru altul, nu prezintă importanţă pentru consumarea infracţiunii de delapidare, însă existenţa acestuia denotă săvârşirea cu intenţie directă a infracţiunii", Curtea referindu-se la scopul obţinerii unui folos intrinsec formării rezoluţiei infracţionale, iar nu la cerinţa esenţială prevăzută de norma incriminatoare.

Referitor la sensul sintagmei "pentru altul", Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, a reţinut că aceasta "se referă la destinaţia foloaselor, prin sintagma "pentru altul" legiuitorul înţelegând să incrimineze şi o destinaţie colaterală, deviată a foloaselor obţinute din săvârşirea infracţiunii de către funcţionarul public. Astfel, Curtea a considerat că nu are relevanţă existenţa unei relaţii de rudenie/prietenie între funcţionarul public şi persoana care a dobândit avantajul, esenţială fiind dobândirea de către o persoană (funcţionar public sau terţ) a unui folos necuvenit" (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 89, Decizia nr. 615 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1162 din 02 decembrie 2020).

De altfel, în ipoteza în care am considera valabil raţionamentul instanţei menţiunea "pentru altul" din cuprinsul normei de incriminare devine inutilă, fiind suficientă prevederea acţiunii în forma însuşirii, ceea ce nu poate fi acceptat în interpretarea unei norme de incriminare.

În fine, condiţia urmării imediate constă în cazul infracţiunii de delapidare în principal în afectarea prestigiului şi tulburarea bunului mers al activităţii persoanei juridice, subiect pasiv, lipsirea acesteia de posibilitatea de a dispune de bunurile respective din cauza incorectitudinii administratorului, urmarea adiacentă constând în prejudiciul cauzat care trebuie să fie efectiv.

Concluzionând, acuzaţia dedusă judecăţii corespunde în mod formal tipicităţii infracţiunii de delapidare.

Factual, acuzaţiile de delapidare vizează participaţia inculpaţilor la încheierea a 51 de contracte şi acte adiţionale prin care S.N.G.N. AX. S.A. a vândut inculpatei L. S.A. gaze naturale la preţ redus, deşi aceasta din urmă nu era îndreptăţită să beneficieze de respectivele reduceri comerciale întrucât nu a îndeplinit, în perioada 2005 - 2007, condiţiile referitoare la lipsa datoriilor restante prevăzute în hotărârile organelor colegiale de conducere şi administrare ale societăţii parte civilă, iar, în intervalul 2008 - 2010, cerinţele cumulative (statutul de consumator întreruptibil, un anumit consum lunar de gaze naturale, inexistenţa unor datorii restante şi scadente faţă de S.N.G.N. AX. S.A.) instituite prin actele ministeriale (ordine ale ministrului economiei şi memorandumuri aprobate în Guvern).

Se constată că nu se contestă de către inculpaţi calitatea subiectului activ de funcţionar public şi de administrator al patrimoniului S.N.G.N. AX. S.A, existenţa contractelor şi modalitatea în care fiecare a fost implicat în demersurile ce au precedat încheierea acestora -emiterea actelor administrative şi a celor societare şi semnarea lor, susţinerile antagonice vizând în esenţă caracterul cuvenit/necuvenit al reducerilor, cu alte cuvinte divergenţa se cantonează asupra întrunirii de către L. S.A. a condiţiilor de acordare a reducerilor comerciale.

Contrar opiniei majoritare, consider că reducerile comerciale de care a beneficiat L. S.A. la gazele naturale furnizate de S.N.G.N. AX. S.A. au fost acordate în mod fraudulos prin acte de dispoziţie realizate de persoanele ce au făcut parte din conducerea executivă în exercitarea atribuţiilor conferite de organele de conducere, actele emise atât la nivelul ministerului de resort, cât şi la nivelul societăţii naţionale având ca unic scop crearea unei aparenţe de legalitate acestei conduite ilicite, ceea ce atestă şi caracterul concertat al activităţii, conlucrarea între persoanele implicate în atingerea acestui scop, chestiune asupra căreia voi reveni.

Analizând cu prioritate incidenţa art. 52 alin. (3) C. proc. pen., respectiv autoritatea de lucru judecat asupra chestiunii legalităţii reducerilor acordate la furnizarea de gaze naturale, arăt că hotărârile la care se face referire în sentinţa atacată au fost pronunţate în materia contenciosului administrativ, au vizat legalitatea unor decizii de impunere şi au antamat exclusiv chestiunile de legalitate contestate, instanţa nefiind competentă a evalua din oficiu actele administrative şi societare care au stat la baza contractelor de furnizare.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 2175 pronunţată la data de 22 iunie 2016 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 3877, pronunţată la 7 iulie 2021de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă acţiunea formulată în calitate de reclamantă de Societatea Naţională de Gaze Naturale AX. S.A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi s-a dispus anularea Deciziei de impunere nr. x/10 04 2017, emisă de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba şi Deciziei nr. 54/31.01.2018, emisă de Agenţia Naţională de Administrare Fiscala - Direcţia Generală de Solutionare a Contestaţiilor.

Din considerentele hotărârilor judecătoreşti amintite, rezultă că litigiul a avut ca obiect legalitatea deciziilor de impunere menţionate prin care organele fiscale au stabilit creanţe fiscale aferente perioadei 01.07.2010 - 30.06.2011, în sarcina S.N.T.G.N. AY. S.A, în calitate de operator al sistemului de transport (O.S.T.) în legătură cu contractul de transport gaze naturale (pentru servicii întreruptibile) nr. 21/29.06.2010 încheiat la 21.07.2010 cu L. S.A. şi contractul de transport gaze naturale (pentru servicii întreruptibile) nr. 31/29.06.2010, încheiat la 15.07.2010 cu TTTTTTT. S.A.

Astfel, organele fiscale au constatat că cele două societăţi au beneficiat de tarife reduse în condiţiile în care începând cu data de 01.07.2010 L. S.A. şi TTTTTTT. S.A. nu mai îndeplineau condiţiile pentru obţinerea reducerilor la preţul de valorificare a gazelor din producţia internă, respectiv nu mai aveau calitatea de "consumator întreruptibil".

Sub aspectul chestiunii de drept ce interesează şi în prezenta cauză, trebuie reţinut că instanţa de recurs, Înalta Curte, a reţinut valabil raţionamentul instanţei de fond şi a sintetizat argumentele relevante astfel:

"- statutul de consumator întreruptibil al societăţilor menţionate nu depindea de existenţa unui contract valabil încheiat cu AY., ci acest statut se dobândea prin opţiunea exercitată în acest sens de consumatorul eligibil care îndeplinea condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (3) din Ordinul nr. 530/2006 privind valorificarea cantităţilor de gaze naturale pe piaţa internă şi măsuri pentru întărirea disciplinei în sectorul gazelor naturale, emis de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.), iar nu prin acordare de către A.N.R.G.N. sau de către AY. a acestui statut şi nu depindea de încheierea unui contract pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin S.N.T. Încheierea unui astfel de contract era o consecinţă obligatorie a exercitării opţiunii menţionate, iar nu o precondiţie a unei astfel de opţiuni.

- condiţiile aplicabile în vederea dobândirii statutului de consumator întreruptibil erau strict cele reglementate de art. 5 alin. (3) din Ordinul A.N.R.G.N. nr. 530/2006, iar nu de procedura aprobată prin Decizia nr. 1137/2010. Din contră, art. 8 din respectiva procedură, invocat de organele fiscale în vederea susţinerii neregularităţii acordării reducerilor comerciale, viza "motivele de refuz pentru încheierea contractului pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin S.N.T.", iar nu pentru dobândirea statutului de consumator întreruptibil. Ca urmare, condiţiile aplicabile dobândirii statutului de consumator întreruptibil sunt distincte de cele aplicabile încheierii contractului pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin S.N.T., iar dobândirea respectivului statut nu era condiţionată de încheierea prealabilă a unui contract având un astfel de obiect.

- chiar dacă respectivul statut (de consumator întreruptibil) ar fi fost condiţionat de existenţa unui contract încheiat cu AY., această condiţie era îndeplinită la data acordării, de către Societate, a reducerilor comerciale. Potrivit art. 8 din procedura AY. aprobată prin Decizia A.N.R.E. nr. 1137/2010, înregistrarea de către utilizatorul reţelei a unor datorii restante provenite din derularea contractelor de servicii de transport anterioare putea reprezenta un motiv de refuz al AY. de a încheia contractul pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport. Având în vedere însă încheierea de către AY. a contractelor nr. x din 29.06.2010 şi nr. 31 din 29.06.2010 cu L. şi, respectiv, cu TTTTTTT., rezultă că, în cazul în care cele două societăţi se aflau într-adevăr în situaţia prevăzută de art. 43 alin. (2), lit. g), din Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, AY. a înţeles să nu se prevaleze de acel motiv de refuz la încheierea contractelor.

- statutul de consumator întreruptibil al celor două societăţi, precum şi calitatea acestora de parte în contracte pentru prestarea serviciilor întreruptibile de transport al gazelor naturale prin S.N.T. fuseseră confirmate şi prin alte acte normative, respectiv Planul de acţiuni din 2 decembrie 2009 pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2009- 2010 (secţiunea B), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1523/2009, publicată în Monitorul Oficial în data de 22.12.2009 şi Planul de acţiune pentru situaţii de urgenţă pentru anul gazier 2010-2011 (secţiunea B), aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1365/2010.

În mod evident, legalitatea acordării reducerilor comerciale nu depindea de verificarea statutului de consumator întreruptibil al societăţilor comerciale sus menţionate, atât timp cât acest statut exista la data acordării reducerilor, conform celor arătate mai sus. De asemenea, nu prezintă relevanţă pretinsa nerespectare a condiţiilor de acordare a reducerilor comerciale, stipulate în contractele cadru încheiate între reclamantă şi societăţile L. şi TTTTTTT., în condiţiile în care reducerile comerciale acordate acestor societăţi au avut la bază Memorandumul nr. z/4427/09.02.2010 şi Hotărârea AGA AX. nr. 3/25.02.2010, iar nu prevederile contractuale.

Nu sunt relevante în cauză referirile din recursul declarat de D.G.R.F.P. Braşov şi A.J.F.P. Alba la celelalte condiţii prevăzute în Memorandum pentru acordarea reducerilor comerciale (plata consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor, respectarea strictă a termenelor de plată) atât timp cât din analiza deciziei de soluţionare a contestaţiei atacate rezultă că unicul temei reţinut al nelegalităţii acordării reducerilor comerciale l-a constituit pretinsa lipsă a statutului de consumator întreruptibil al societăţilor L. şi TTTTTTT."

Rezultă cu prisosinţă că instanţa de contencios administrativ a analizat exclusiv legalitatea deciziilor de impunere prin prisma întrunirii calităţii de consumator întreruptibil al celor două societăţi la data încheierii contractelor încheiate cu S.N. AY. S.A. în iunie 2010. Ca atare, statuarea instanţei civile nu vizează contractele ce fac obiectul acuzaţiei şi nici legalitatea acordării reducerilor acordate de S.N.G.N. AX. S.A. către L. S.A. în intervalul 2005-2010, nefiind analizate condiţiile a căror neîndeplinire a fost susţinută de acuzare.

Astfel, din lecturarea hotărârilor menţionate rezultă că instanţele de contencios administrativ au analizat legalitatea actelor fiscale strict prin prisma conţinutului acestora şi a motivelor invocate, în litigiile civile operând principiul disponibilităţii, instanţele de contencios nefiind abilitate a analiza legalitatea reducerilor comerciale acordate sub toate aspectele şi, cu atât mai puţin, conduita frauduloasă a persoanelor ce exercitau atribuţii de conducere în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. în contra intereselor operatorului economic.

Relevante în privinţa obiectului judecăţii şi a chestiunilor analizate sunt considerentele din sentinţa civilă menţionată (recursul exercitat fiind şi mai restrictiv din acest punct de vedere). În esenţă, s-a statuat în sensul că documentele statutare nu condiţionau acordarea reducerilor comerciale de existenţa unui contract valabil încheiat pentru servicii întreruptibile de transport al gazelor naturale cu AY., ci de statutul de consumator întreruptibil care se dobândea prin opţiunea exercitată în acest sens de consumatorul eligibil conform art. 5 alin. (3) din Ordinul A.N.R.G.N. nr. 530/2006.

În ceea ce priveşte, înregistrarea de către utilizatorul reţelei a unor datorii restante provenite din derularea contractelor de servicii de transport anterioare, s-a reţinut că aceasta putea reprezenta un motiv de refuz de care AY. a înţeles să nu se prevaleze, instanţa concluzionând că respectivele contracte au fost încheiate, cel puţin aparent, în mod valabil.

În ce priveşte sentinţa civilă nr. 2175 din 22 iunie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, se observă că aceasta a fost casată în parte prin decizia civilă nr. 2326 pronunţată la 7 mai 2019 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, fiind menţinută soluţia primei instanţe în privinţa capătului de cerere având ca obiectul legalitatea deciziei de impunere emisă în baza Raportului de inspecţie fiscală nr. x/30.09.2014, prin care organul fiscal a dispus recalcularea profitului impozabil aferent trimestrelor 2/2009 şi, respectiv, 4/2010 şi a cuantumului TVA aplicabil, în legătură cu reducerile acordate de către S.N.G.N. AX. S.A. la preţul de vânzare al gazelor naturale din producţia internă, în lunile aprilie 2009, iunie 2009 şi decembrie 2010.

În esenţă, inspectorii fiscali au reţinut că, în ceea ce priveşte acordarea respectivelor reduceri, prin hotărârile adunării generale a acţionarilor ("AGA") au fost prevăzute condiţionări prin care "nu au fost respectate întocmai prevederile ordinelor emise de miniştrii economiei şi finanțelor şi memorandumurile aprobate de Guvernul României."

În urma contestării, DGSC a menţinut respectivele concluzii, motivând că, "societatea a încheiat graficele de eşalonare a datoriilor ulterior datei emiterii hotărârilor AGA, respectiv la data emiterii Hotărârii AGA nr. 4/09.04.2009 S.C. TTTTTTT. S.A. datora la finele lunii aprilie suma de 468.845.323 RON, iar graficul de eşalonare nr. 4045 a fost încheiat la data de 14.05.2009, iar L. S.A. datora la finele lunii iunie suma de 488.597.155 RON, iar graficul de eşalonare nr. 128 a fost încheiat la data de 14.07.2009."

În legătură cu soluţia dispusă de prima instanţă cu privire la legalitatea deciziei de impunere, instanţa de recurs -Înalta Curte- a menţinut sentinţa reţinând că "în ceea ce priveşte reducerile comerciale acordate de recurenta-reclamantă în baza art. 137 alin. (3) lit. a) şi art. 138 lit. c) din Codul de procedură fiscală, curtea apreciază ca fiind legală soluţia primei instanţe de admitere a acestui capăt de cerere, prima instanţă constatând în mod corect că reclamanta avea dreptul de a acorda aceste reduceri, recurentele-pârâte necontestând realitatea reducerilor sau cuantumul lor concret astfel cum rezultă din raportul de inspecţie fiscală.

În mod corect prima instanţă a constatat că reclamanta a procedat legal, în raport de dispoziţiile art. 138 lit. c) C. fisc. în sensul că a eliminat din baza de impozitare a TVA reducerile comerciale acordate în lunile aprilie 2009, iunie 2009 şi decembrie 2010 pentru livrarea de gaz către clienţii S.C. TTTTTTT. şi S.C. L. S.A.

În ceea ce priveşte reducerile din lunile aprilie şi iunie 2009 acordate în baza HOT AGA nr. 4/9.04.2009 prima instanţă a apreciat corect că nu se poate reţine pe cale incidentă nelegalitatea acestei hotărâri în raport cu dispoziţiile art. 3 din Ordinul MEF nr. 1481/2008 care impunea clienţilor condiţia de a nu a avea datorii restante. Această hotărâre nu a fost anulată de o instanţă, iar dispoziţiile Ordinului MEF nr. 1481/2008 nu privesc pe recurenta-reclamantă şi nu instituie o obligaţie în sarcina acesteia. Nefiind anulată sau revocată în mod corect au fost aplicate dispoziţiile HOT.AGA nr. 4/9.04.2009, reclamanta având temei pentru a aplica reducerile pentru lunile aprilie şi iunie 2009.

În ceea ce priveşte reducerile din decembrie 2010 acestea au fost acordate în baza hot. AGA nr. 3/2010. Prin această hotărâre au fost preluate prevederi din Memorandumul nr. xx/EB/15 din 19.02.2010, act care nu produce efecte directe faţă de recurenta-reclamantă neputându-se constata în prezenta cauză deoarece excede competenţei instanţei de contencios administrativ, faptul că hotărârea AGA nr. 3/2010 care nu a fost anulată sau revocată nu ar respecta Memorandumul din 19.02.2010.

Faţă de aceste considerente în mod corect a constatat că toate cele trei reduceri comerciale au fost efective şi au reprezentat voinţa organelor de conducere ale societăţii care nu poate fi cenzurată de organele fiscale în condiţiile în care erau îndeplinite în baza hotărârilor AGA condiţiile prevăzute de art. 137 alin. (3) lit. a) şi art. 138 lit. c) C. fisc. pentru a fi diminuată baza de impozitare a TVA-ului cu valoarea acestor reduceri".

Se observă aşadar că legalitatea acordării reducerilor a fost analizată formal de instanţa de contencios care a statuat expres în sensul că reducerile au fost stabilite în raport cu acte societare care nu au fost anulate sau revocate a căror legalitate nu poate fi analizată pe cale incidentală. Or, acuzaţiile deduse judecăţii antamează caracterul fraudulos al acordării discount-urilor prin acte de dispoziţie realizate în îndeplinirea acestor acte administrative, instanţa de contencios administrativ arătând explicit că nu este competentă a se pronunţa asupra legalităţii acestora din urmă şi nu a făcut nicio referire la actele de dispoziţie ale conducerii executive.

Ca atare, statuările instanţelor de contencios administrativ din hotărârile precitate nu tranşează cu autoritate de lucru judecat caracterul licit al reducerilor acordate prin prisma aspectelor relevante în evaluarea acuzaţiilor aduse inculpaţilor.

În privinţa statutului de consumator întreruptibil a L. S.A. în perioada 2008-2010, achiesez la raţionamentul expus în sentinţa penală apelată, cât şi în opinia majoritară în sensul că hotărârile civile menţionate tranşează îndeplinirea condiţiei de consumator întreruptibil de către inculpata persoană juridică în intervalul 1 iulie 2010 - sfârşitul anului 2010, iar caracterul eliptic al legislaţiei în materie coroborat cu modul în care a acţionat L. S.A. pe piaţa gazelor naturale şi în raport cu autorităţile de reglementare, dar şi cu faptul că pentru intervalul 1 ianuarie 2008 - 1 iulie 2010, inclusiv organele fiscale au concluzionat că discount-urile acordate de S.N.G.N. AX. S.A. la comercializarea gazelor naturale către L. S.A. au respectat condiţiile instituite prin actele de reglementare secundară, sub aspectul îndeplinirii calităţii de consumator întreruptibil (aspect ce rezultă din considerentele hotărârilor civile amintite), conduce la concluzia că nu se poate susţine în mod rezonabil că L. S.A. nu îndeplinea în perioada 2008-2010, această condiţie, dubiul profitând inculpaţilor.

Cu toate că această societate acţiona, în fapt, ca furnizor de gaze naturale, fiind un intermediar între S.N.G.N. AX. S.A. şi cele şase societăţi care deţineau combinate de îngrăşăminte chimice, nu s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că situaţia confuză, atât din punct de vedere legislativ, cât şi administrativ (situaţie relevată atât de hotărârile judecătoreşti amintite, cât şi de cadrul legislativ expus în raportul de expertiză efectuat în cauză şi reluat sintetic în sentinţa penală atacată), cu privire la statutul de consumator întreruptibil şi operatorii economici având contracte cu clauză de întreruptibilitate, de pe urma căreia L. S.A. a profitat, este rezultatul unei activităţi ilicite deliberate.

Referitor la condiţia constând în lipsa datoriilor restante, achiesez la concluzia primei instanţe privind împrejurarea că probatoriul administrat atestă indubitabil faptul că, în toată perioada de referinţă, L. S.A. a înregistrat datorii şi restanţe la plata acestora către S.N.G.N. AX. S.A., în acest sens, fiind: concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară (conform răspunsului la obiectivul III.12., valoarea acestor datorii s-a majorat în fiecare an, atingând sumele de 94.690.231,65 RON la 31 decembrie 2005, de 257.592.423,98 RON la finalul anului 2006, de 208.095.124,17 RON la 31 decembrie 2007, de 319.314.183,44 RON la sfârşitul lui 2008, de 612.457.747,07 RON în decembrie 2009 şi de 526.233.025,06 RON la finalul anului 2010); declaraţiile constante pe parcursul întregii proceduri judiciare date de martorii UUUUUU., VVVVV., UUUU., UUUUU., TTTT., TTTTT., HHHHHH., LLLLL., FFFFFF., IIIIII., GGGGGG., YYYY., EEEEEEE., CCCCCCC., JJJJJJ., KKKKKK., SSSSS., XXXXX., AAAAAA., care, în mod concordant, au arătat că L. S.A. era cel mai mare datornic al societăţii de stat, declaraţiile inculpaţilor K., H., F., B., A.; precum şi procesele-verbale de şedinţă ale Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. din 17 ianuarie 2008, 14 aprilie 2008, 19 septembrie 2008, 27 martie 2009.

Concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară la obiectivul III.12. relevă că valoarea acestor datorii s-a majorat în fiecare an, atingând sumele de 94.690.231,65 RON la 31 decembrie 2005, de 257.592.423,98 RON la finalul anului 2006, de 208.095.124,17 RON la 31 decembrie 2007, de 319.314.183,44 RON la sfârşitul lui 2008, de 612.457.747,07 RON în decembrie 2009 şi de 526.233.025,06 RON la finalul anului 2010, plata acestor datorii prelungindu-se până în anul 2013, iar pentru o parte substanţială L. fiind chiar executată silit.

De asemenea, în acord cu prima instanţă, constat că abia prin Hotărârea nr. 4 din 30 martie 2007, Consiliul de Administraţie a stabilit ca, începând din 1 aprilie 2007, reducerile financiare şi comerciale să fie acordate, pentru toţi clienţii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., numai dacă se plătesc datoriile curente şi că pentru intervalul 2005- aprilie 2007, o astfel de condiţionare a fost prevăzută doar în cuprinsul convenţiilor de furnizare a gazelor naturale perfectate între cele două societăţi. Totodată, achiesez la faptul că probele administrate nu dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că furnizarea gazelor cu discount a avut o cauză ilicită, frauduloasă în acest interval de referinţă, chiar dacă din coroborarea probelor testimoniale, a proceselor-verbale de redare a convorbirilor înregistrate în temeiul art. 91¹ C. proc. pen. din 1969 şi a proceselor-verbale de şedinţă rezultă că au fost exercitate în permanenţă presiuni asupra conducerii S.N.G.N. AX. S.A. pentru a tranzacţiona gaz natural în condiţii favorabile pentru L. S.A.

Este corect reţinut şi faptul că S.N.G.N. AX. S.A. nu a facturat vânzări de gaze naturale către L. S.A. în perioada august 2007 - ianuarie 2008 şi că S.N.T.G.N AY. S.A. a întrerupt livrarea acestora în intervalul ianuarie - februarie 2008.

În legătură cu perioada februarie 2008- 2010, apreciez utilă rezumarea succesiunii actelor care au stat la baza acordării discount-urilor, astfel cum a fost evidenţiată şi în raportul de expertiză la obiectivul III.2, după cum urmează:

Pe fondul discuţiilor purtate de conducerea Ministerului Economiei şi Finanțelor cu reprezentanţii industriei producătoare de îngrăşăminte chimice şi ai sindicatelor şi patronatelor din această ramură, a fost întocmită de Direcţia Politici Industriale, prin intermediul directorului general NNNNN. şi al lui DDDDDDDD., Nota nr. x din 19 februarie 2008 privind industria îngrăşămintelor chimice din România, prin care, făcându-se trimitere la cei 10 producători naţionali din sectorul respectiv, la creşterea preţului gazelor naturale şi scăderea celui de export al îngrăşămintelor, dar şi la implicaţiile pe care le-ar avea oprirea funcţionării combinatelor chimice (disponibilizări de salariaţi; reducerea veniturilor salariale; scăderea activităţilor de transporturi feroviare, fluviale şi maritime; influenţa negativă directă asupra balanţei de plăţi externe; dependenţa agriculturii româneşti de importuri de îngrăşăminte; influenţa negativă asupra altor ramuri industriale care utilizează produse obţinute în combinatele de îngrăşăminte), s-a stabilit "necesitatea unei intervenţii de urgenţă şi adoptarea unor măsuri pe o perioadă limitată de timp, perioadă în care să fie identificate soluţii şi mecanisme care, pe de o parte, să asigure continuarea producţiei, iar, pe de altă parte, să confere siguranţa aprovizionării pe termen mediu şi lung a agriculturii româneşti cu îngrăşăminte chimice la un nivel comparabil cu ţările europene şi la preţuri care să reflecte sprijinul acordat acestei industrii" şi s-a propus "majorarea reducerilor comerciale practicate de AX. S.A. la un nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs (de la 17 $ până la 40 $/1000 m.c.) pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 mil. m.c./lună şi cu statut de întreruptibil, începând cu 1 februarie 2008 pentru o perioadă de 6 luni; analiza şi identificarea împreună cu Ministerul Agriculturii a unor mecanisme adecvate destinate susţinerii agriculturii româneşti, în ceea ce priveşte creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice utilizate la hectar, prin subvenţionarea producătorilor agricoli; stabilirea unui addendum privind preţurile îngrăşămintelor chimice destinate pieţei interne, a asigurării plăţii consumului curent de gaze naturale şi achitării restanţelor de plată către societăţile care furnizează şi transportă gazele naturale".

Nota nr. x din 19 februarie 2008 a fost însuşită şi promovată în Guvern de ministrul KK., fiind susţinută în şedinţa din 20 februarie 2008 şi aprobată în cea din 27 februarie 2008 (extras din stenogramele şedinţelor de Guvern).

Prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, semnat de ministrul de resort şi avizat şi de inculpatul E. în calitate de secretar de stat, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008, aprobată în şedinţa Guvernului României, şi referatul nr. x din 5 martie 2008 al S.N.G.N. AX. S.A., au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., reprezentanţi ai M.E.F. în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., să analizeze şi să hotărască, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 01 februarie 2008, a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai stabilit că, în cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

De asemenea, s-a menţionat că punerea în aplicare a prevederilor ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin referatul nr. x din 5 martie 2008 întocmit de directorul general adjunct al S.N.G.N. AX. S.A., TTTT., şi de directorul Direcţiei marketing, G., s-a menţionat că "(…) beneficiarii urmează să facă un efort suplimentar pentru creşterea de 5,30 USD/mmc, neacoperită prin majorarea reducerii de la 17 USD/mmc, precum şi pentru acoperirea majorării tarifului serviciilor; acordarea reducerii de 40,00 USD/mmc pentru perioada 1.02-31.07.2008 va diminua profitul bugetat pentru anul 2008 cu 63,3 mil. RON, în condiţiile în care, prin buget, este asigurată o rentabilitate de peste 15,00%".

Ca urmare a exercitării dreptului de vot conform mandatului primit prin Ordinul nr. 712 din 12 martie 2008 al ministrului economiei şi finanțelor, a fost emisă Hotărârea nr. 3 din 13 martie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., prin care, în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 şi a Referatului nr. 3847 din 5 martie 2008 al celei din urmă societăţi, s-a aprobat majorarea pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 01 februarie 2008, a reducerilor comerciale practicate de S.N.G.N. AX. S.A. pentru consumatorii industriali cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor societăţii parte civilă şi a prevederilor legale în vigoare. În cazul în care consumatorii prevăzuţi anterior înregistrează datorii către S.N.G.N. AX. S.A., s-a stabilit ca reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor reglementate.

Prin Hotărârea nr. 4 din 18 martie 2008 a Consiliului de Administraţie al părţii civile, s-a prevăzut, însă, în legătură cu punerea în aplicare a Hotărârii A.G.A. nr. 3 din 13 martie 2008, că, întrucât construcţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008 a avut la bază un nivel al reducerilor comerciale de 17 USD/mmc şi că fixarea oricărui alt nivel ar conduce la o scădere a eficacităţii şi la o reducere a profitului societăţii, singurul nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs pentru acordarea reducerilor comerciale este de 17 USD/mmc. S-a stabilit ca acestea să se aplice de către S.N.G.N. AX. S.A. începând din 01 martie 2008, pentru consumatorii industriali, definiţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună, care, la data de 01 februarie 2008, erau clienţi ai părţii civile, deţineau statut de consumatori întreruptibili şi aveau o producţie destinată exclusiv pieţei interne.

Deopotrivă, s-a prevăzut că, în cazul consumatorilor care înregistrează datorii către S.N.G.N. AX. S.A., reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

La data de 25 martie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 912/2008, avizat şi de secretarul de stat E., prin care, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 a M.E.F. şi Referatul nr. x din 5 martie 2008 al S.N.G.N. AX. S.A., s-a dispus mandatarea în Adunarea Generală a Acţionarilor acestei societăţi a reprezentanţilor statului F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia la data de 01 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la un nivel de maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai prevăzut că, în cazul în care respectivii consumatori înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

De asemenea, s-a menţionat că punerea în aplicare a prevederilor ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin Hotărârea nr. 5 din 25 martie 2008 a A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 aprobată în Guvern, s-a decis majorarea pentru o perioadă de 6 luni a reducerilor comerciale practicate de partea civilă pentru beneficiarii aflaţi în portofoliul de clienţi ai acesteia la data de 01 martie 2008, cu un consum mai mare de 30 milioane m.c./lună şi care deţin statut de consumatori întreruptibili, la maxim 40 USD/mmc, funcţie de nivelul permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs, cu respectarea grilei de reduceri comerciale şi a criteriilor S.N.G.N. AX. S.A. şi a prevederilor legale în vigoare.

S-a mai prevăzut că, în cazul în care consumatori indicaţi înregistrează datorii către partea civilă, reducerile comerciale să fie acordate doar prin îndeplinirea următoarelor condiţii: asigurarea plăţii consumului curent de gaze naturale, încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor şi respectarea strictă a termenelor de plată, neîndeplinirea, cumulativă, a acestor cerinţe conducând automat la suspendarea facilităţilor stabilite.

Totodată, au fost abrogate prevederile Hotărârii A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 13 martie 2008.

Consiliul de administraţie al părţii civile, prin Hotărârea nr. 5 din 26 martie 2008, a aprobat punerea în aplicare a acesteia, context în care a abrogat prevederile cu privire la acordarea reducerilor comerciale din cuprinsul Hotărârii nr. 4 din 18 martie 2008 al aceluiaşi organ colegial.

Prin Ordinul nr. 1317 din 25 aprilie 2008 al ministrului economiei şi finanţelor, invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008 adoptată în Guvern, au fost mandataţi reprezentanţii statului în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. (F., HHHHHH. şi VV.) să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, o reducere comercială la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 01 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 01 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale, neîndeplinirea acestor cerinţe conducând, în mod automat, la suspendarea reducerii comerciale.

S-a mai prevăzut că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. şi că Ordinul M.E.F. nr. 912/2008 se abrogă.

Urmare a elaborării de către ministrul economiei şi finanţelor a Ordinului nr. 1317 din 25 aprilie 2008, ce a fost avizat şi de secretarul de stat E., a fost emisă, de către Adunarea Generală a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A., Hotărârea nr. 9 din 25 aprilie 2008, prin care s-a aprobat, în baza Notei nr. x din 19 februarie 2008 a M.E.F., acordarea de către partea civilă, pentru producătorii de îngrăşăminte chimice ale căror produse sunt destinate agriculturii româneşti, a unei reduceri comerciale la preţul gazelor naturale livrate în cuantum de 40 USD/mmc, pentru o perioadă de 6 luni, începând cu data de 01 februarie 2008, în cazul în care sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 01 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună, deţin statut de consumatori întreruptibili şi nu înregistrează datorii scadente la data facturării gazelor naturale.

S-a mai prevăzut că neîndeplinirea acestor condiţii conduce automat la suspendarea reducerii comerciale şi că punerea în aplicare a hotărârii A.G.A. revine conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Cu toate că a votat conform mandatului primit, martorul HHHHHH., reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor S.N.G.N. AX. S.A. a formulat, în cadrul şedinţei din 25 aprilie 2008, o notă cu obiecţiuni în legătură cu aplicarea Ordinului nr. 1317 din 25 aprilie 2008, arătând următoarele:

"1. Pct. 1 din Ordin nu este în concordanţă cu prevederile cuprinse în Nota nr. x/19.02.2008 aprobată de Guvernul României; 2. consider că prin aplicarea acestui ordin se crează discriminare faţă de ceilalţi clienţi AX. în ceea ce priveşte criteriile de acordare a reducerilor comerciale, generând avantaje neconcurenţiale printre beneficiarii prevăzuţi în ordin; 3. printre beneficiarii reducerilor comerciale prevăzute în O.M.E.F. nr. 1317/25.04.2008 se regăseşte un client care înregistrează datorii (provenite din contravaloarea gazelor naturale consumate şi penalităţi de întârziere la plată), parte din acestea având o situaţie incertă, în sensul nerecunoaşterii acestora de către debitor; 4. relaţiile comerciale dintre AX. şi clienţii din portofoliul său se desfăşoară pe baza unor contracte care includ: condiţii de preţ, termene de plată, penalităţi de întârziere şi reduceri comerciale. Acordarea majorării reducerilor comerciale începând cu data de 01.02.2008 nu poate fi realizată decât ulterior încheierii unui act adiţional la contractul existent între părţi, motiv pentru care prevederile Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nu poate fi aplicat retroactiv".

Prin Hotărârea nr. 10 din 7 mai 2008 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., s-a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008 şi, în consecinţă, s-a mandatat conducerea executivă a societăţii pentru punerea ei în aplicare.

Prin Ordinul nr. 1481 din 13 mai 2008 al Ministerului Economiei şi Finanţelor, semnat de ministrul de resort şi avizat şi de inculpatul E. cu menţiunea "conform avizelor direcţiilor de specialitate", invocându-se Nota nr. x din 19 februarie 2008, aprobată în şedinţa Guvernului României, au fost mandataţi F., HHHHHH. şi VV., reprezentanţi ai M.E.F. în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A., să participe la Adunarea Generală a Acţionarilor şi să aprobe acordarea de către partea civilă a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate pe perioada 01 februarie - 31 iulie 2008 din producţia internă, pentru clienţii care îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. la data de 01 februarie 2008, au contractată cu această societate o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili.

S-a mai inserat că reducerile comerciale vor fi acordate pe baza tranzacţiilor ce urmează a fi încheiate de către S.N.G.N. AX. S.A. cu clienţii beneficiari şi că acestea vor cuprinde, în mod obligatoriu, clauza potrivit căreia reducerile comerciale vor fi acordate doar în condiţiile în care clienţii beneficiari nu înregistrează, începând cu data emiterii hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor, datorii scadente şi neachitate faţă de partea civilă.

De asemenea, s-a stabilit că preţul datorat de către clienţii beneficiari către S.N.G.N. AX. S.A. pentru gazele naturale livrate în lunile februarie, martie şi aprilie 2008 va fi regularizat, între părţi, în cursul lunii mai 2008, în condiţiile ce urmează a fi stabilite prin tranzacţii.

S-a mai prevăzut că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A. şi că Ordinul M.E.F. nr. 1317/2008 se abrogă.

Deşi şi-au exprimat votul în sensul mandatului primit, inculpata F. împreună cu martorii HHHHHH. şi VV., în calitate de reprezentanţi ai Ministerului Economiei în A.G.A. a S.N.G.N. AX. S.A. au formulat, în scris, la data de 14 mai 2008, Observaţii cu privire la aplicarea prevederilor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 al ministrului de resort, înregistrate sub nr. x/2008, în cuprinsul cărora s-au consemnat următoarele:

"1. Conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş îşi asumă legalitatea întocmirii şi derulării tranzacţiilor prevăzute la art. 1 pct. (2) din ordin; 2. Regularizările pentru gazele naturale livrate în cursul lunilor februarie, martie, aprilie 2008 vor fi realizate de către conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 3. Întrucât printre beneficiarii reducerilor comerciale prevăzute în O.M.E.F. nr. 1481/13.05.2008 se regăseşte un client care înregistrează datorii având o situaţie incertă, în sensul nerecunoaşterii acestora de către debitor (n.n. cu referire la L. S.A.), conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A. va întreprinde demersurile necesare pentru reglementarea acestei situaţii; 4. În situaţia în care nu sunt respectate atât termenele de plată prevăzute în tranzacţiile încheiate între părţi, cât şi graficele de eşalonare încheiate, tranzacţiile vor fi considerate nule şi orice facilităţi suspendate".

În baza prevederilor Ordinului nr. 1481 din 13 mai 2008 şi a Notei nr. x din 19 februarie 2008, la data de 14 mai 2008, A.G.A. a emis Hotărârea nr. 11, aprobând acordarea de către S.N.G.N. AX. S.A. a unei reduceri comerciale în cuantum de 40 USD/mmc la preţul gazelor naturale livrate din producţia internă în perioada 01 februarie - 31 iulie 2008, pentru cei care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: se află în portofoliul de clienţi ai societăţii la data de 01 februarie 2008, au contractată cu partea civilă o cantitate mai mare de 30 milioane mc/lună şi deţin statut de consumatori întreruptibili. De asemenea, s-a precizat că reducerile vor fi acordate numai pe bază de tranzacţii care urmează a fi încheiate cu clienţii beneficiari, fiind obligatoriu ca acestea să prevadă că acordarea reducerilor se face numai dacă clienţii nu înregistrează datorii scadente şi neachitate începând cu data hotărârii, urmând ca pentru gazele livrate în lunile februarie, martie şi aprilie 2008 să se facă regularizarea de preţ, potrivit condiţiilor menţionate în tranzacţiile ce urmează a fi încheiate. Totodată, a fost abrogată Hotărârea A.G.A. nr. 9 din 25 aprilie 2008.

Prin Hotărârea nr. 11 din 20 mai 2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 11 din 14 mai 2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia.

La data de 25 iulie 2008, a fost înregistrată la Ministerul Economiei şi Finanţelor, sub nr. x/2008, adresa din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, semnată de ministrul de resort SSSSSS., prin care s-a propus continuarea măsurii de reducere comercială de 40 USD/mmc pentru gazele din producţia internă şi în perioada 01 august 2008 - 31 martie 2009, considerându-se că "această măsură creează premisele economice pentru ca preţul îngrăşămintelor chimice să fie menţinut constant sau la unele produse să fie redus".

În argumentarea acestei propuneri s-a arătat că, "urmare a notei nr. x/19.02.2008 cu privire la industria de îngrăşăminte chimice, aprobată de Guvern, în perioada 01 februarie a.c.- 31 iulie 2008, combinatele producătoare de îngrăşăminte, pe baza statutului de consumatori industriali întreruptibili, au beneficiat de o reducere comercială de 40 USD/1000 m.c. pentru gazele naturale din producţia internă livrate de S.N.G.N. AX. S.A. Conform organizaţiilor patronale din domeniul îngrăşămintelor chimice, această măsură a sprijinit industria de îngrăşăminte chimice, în perioada de aplicare preţurile îngrăşămintelor menţinându-se la un nivel constant, la unele produse înregistrându-se chiar reduceri de preţ de până la 20%. În perioada de aplicare, cantitatea de îngrăşăminte chimice livrată către producătorii agricoli s-a dublat faţă de perioada similară a anului 2007. Analiza pieţei gazului natural din România arată că, începând cu data de 01 iulie a.c., preţul gazelor din import a crescut cu aproximativ 80 USD/1000 m.c., iar în trimestrul IV al anului 2008, preţul gazului va depăşi 600 USD/1000 m.c. Analiza pe costurile unui hectar de cultură convenţională arată că îngrăşămintele chimice reprezintă aproximativ 22% din total costuri. În condiţiile creşterii preţului gazului natural, se estimează că îngrăşămintele chimice ar putea să ajungă la o pondere de 40%-50% din totalul cheltuielilor cu cultivarea unui hectar, fapt ce va duce la diminuarea folosirii îngrăşămintelor chimice. Acest lucru va avea efecte negative asupra producţiei agricole şi asupra produselor agroalimentare, în general. Trebuie precizat că în acest moment există o concurenţă dură pe piaţa îngrăşămintelor chimice cu produse fabricate, în special, în Ucraina şi Federaţia Rusă. Menţionăm, de asemenea, că din cauza creşterii preţurilor la fosfaţi, materie din import, începând cu anul 2008, România nu mai fabrică îngrăşăminte chimice complexe (NPK), preţul acestor îngrăşăminte crescând de la 1,20 RON/kg, în toamna anului 2007, la 4,50 RON/kg, în acest an".

Această adresă a fost direcţionată de ministrul economiei şi finanţelor KK. către secretarul de stat E. cu menţiunea "Rog găsiţi soluţii pentru a lua în considerare solicitarea Ministerului Agriculturii", inculpatul, la rândul său, aplicând viza "Către A.G.A. şi C.A. AX.".

Această adresă/notă a fost susţinută de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale în şedinţa de guvern din 3 septembrie 2008, când a şi fost aprobată (extras din stenograma şedinţei de Guvern).

La data de 9 septembrie 2008 a fost emis de către ministrul economiei şi finanţelor Ordinul nr. 2652/2008, avizat şi de secretarul de stat E., prin care, invocându-se Nota nr. x din 24 iulie 2008 a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, aprobată în şedinţa Guvernului din 3 septembrie 2008, s-a dispus mandatarea în Adunarea Generală a Acţionarilor S.N.G.N. AX. S.A. a reprezentanţilor statului F., HHHHHH. şi VV., pentru a analiza şi hotărî, în condiţiile legii, continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 01 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, prevăzându-se ca, la întocmirea proiectului de buget de venituri şi cheltuieli pentru anul 2009, să se ia în considerare influenţele induse prin alocarea discount-ului pe perioada ianuarie - martie 2009.

S-a mai stabilit că punerea în aplicare a ordinului revine reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor în Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliului de Administraţie şi conducerii executive a S.N.G.N. AX. S.A.

Prin Hotărârea nr. 15 din 10 septembrie 2008 a Adunării Generale a Acţionarilor societăţii parte civilă, s-a aprobat continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale pentru gazele naturale din producţia internă, în cuantum de 40 USD/mmc, pentru perioada 01 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile inserate în Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008, stabilindu-se, totodată, că pentru a beneficia de discount-uri, clienţii beneficiari nu trebuie să înregistreze datorii scadente şi neachitate faţă de S.N.G.N. AX. S.A., precum şi faptul că, în situaţia nerespectării termenelor de plată şi a graficelor de eşalonare încheiate, toate facilităţile vor fi suspendate.

La data de 19 septembrie 2008, prin Hotărârea nr. 14/2008, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A. a luat act de Hotărârea A.G.A. nr. 15/2008 şi a solicitat conducerii executive a părţii civile punerea în aplicare întocmai a acesteia, cu încadrarea în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008.

În exercitarea competenţelor stabilite de art. 5 raportat la art. 4 din Legea gazelor nr. 351/2004, art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1720/2008 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, art. 1 şi art. 2 din H.G. nr. 1643/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, art. 1 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 1226/2007 şi art. 1 din Anexa la H.G. nr. 561/2009, în vigoare în intervalul de timp 2008 - 2010, inculpatul B., în calitate de ministru al economiei, respectiv de ministru al economiei, comerţului şi mediului de afaceri, a iniţiat, şi-a însuşit prin semnătură şi a susţinut în Guvern, spre aprobare, două memorandumuri privind acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A. şi unul referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse energetice, toate vizând măsuri de sprijinire a industriei naţionale într-o perioadă de recesiune economică şi financiară severă, manifestată la nivel global şi resimţită acut în plan naţional în anii 2009 - 2010.

Astfel, prin Memorandumul nr. x/170189 din 17 martie 2009, cu tema "Măsuri de sprijinire a economiei naţionale prin acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a producţiei de gaze naturale, de către S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş", semnat de ministrul economiei B., s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerii executive a societăţii parte civilă de a aplica până la 31 decembrie 2009 politica de acordare a reducerilor comerciale pentru preţul de valorificare a producţiei sale de gaze naturale, practicată deja de către aceasta la data elaborării documentului.

În argumentarea acestei solicitări, s-a făcut o prezentare a evoluţiei discounturilor acordate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş atât anterior datei de 1 octombrie 2005 (când consumatorii eligibili au putut beneficia de o reducere de maxim 9 USD/mmc, faţă de preţul recomandat de către A.N.R.G.N.), cât şi ulterior acestui moment [când, potrivit Hotărârii nr. 9/2005 a Consiliului de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., comercializarea gazelor către beneficiari s-a realizat după următoarea schemă: 1. Scadenţa pentru plata contravalorii gazelor naturale livrate - ziua de 20 a lunii următoare celei de livrare; 2. Gaze livrate şi facturate către toţi beneficiarii pe categorii - din producţie internă, respectiv din import, fără a fi livrate şi facturate la un preţ negociat gaze naturale în amestec; 3. Preţul gazelor interne se considera cel comunicat/recomandat trimestrial de A.N.R.G.N., valabil pentru piaţa reglementată, faţă de care se puteau acorda următoarele reduceri comerciale: - pentru o perioadă maximă de 50 zile (ziua de 1 a lunii în care se face livrarea şi ziua scadenţei la plată, respectiv ziua de 20 a lunii următoare livrării), se acorda o reducere de 0.1%/zi, calculată la suma pe care beneficiarul o plăteşte în luna de livrare; - o reducere cuprinsă între 0.90 USD/mmc şi 2,15 USD/mmc în funcţie de consumul lunar al beneficiarului; - reducerea astfel calculată nu se acorda beneficiarilor care înregistrau plăţi restante şi nu putea fi mai mare de 9,00 USD/mmc; - în situaţia în care, datorită volumului de plăţi, rezulta o reducere mai mare de 9,00 USD/mmc, diferenţa se reporta ca reducere pentru livrările din luna următoare; 4. Preţul gazelor din import, faţă de beneficiari, se stabilea trimestrial pe baza unei formule, funcţie de media achiziţiilor de gaze naturale din import ale S.N.G.N. AX. S.A., la care se considera un adaos comercial de 2,7%. Trimestrial, din acest adaos, tot în baza Hotărârii C.A. al S.N.G.N. AX. S.A., putea fi acordată o reducere dimensionată, astfel ca preţul gazelor din import practicat faţă de beneficiari să fie cât mai aproape de nivelul de preţ al gazelor din import comunicat/recomandat de A.N.R.G.N. pentru trimestrul respectiv, pe piaţa reglementată].

Având în vedere, pe de o parte, evoluţia condiţiilor de piaţă, iar, pe de altă parte, faptul că limita de reducere de 9,00 USD/mmc a fost stabilită la momentul când preţul gazelor din producţia internă înregistra un nivel de cca. 60,00 USD/mmc, în timp ce, în anul 2006, preţul mediu al gazelor vândute din producţia S.N.G.N. AX. S.A. a fost de cca. 110,00 USD/mmc, luând în considerare informaţiile referitoare la practicarea pe piaţa internă a unor reduceri de cca. 10-12% (aprox. 35 USD/mmc), precum şi solicitările beneficiarilor, s-a arătat că, prin Hotărârile A.G.A. şi C.A. al S.N.G.N. AX. S.A. s-a decis: 1. Menţinerea criteriilor de stabilire a preţului gazelor cumpărate din import şi revândute beneficiarilor; 2. Creşterea la 10,6 USD/mmc a reducerii acordate la gazele naturale din producţia proprie pentru plăţile efectuate în luna de livrare; 3. Majorarea reducerii acordate pentru volumul gazelor naturale cumpărate, de la nivelul maxim de 2,15 USD/mmc la un nivel maxim de 3,2 USD/mmc; 4. Acordarea unei reduceri suplimentare de 3,2 USD/1000 mmc pentru consumatorii consideraţi constanţi (cu fluctuaţii ale cererii de cel mult 20% din cantitatea maximă consumată într-o lună).

Ca atare, s-a concluzionat că, în urma unor analize întreprinse la nivelul Ministerului Economiei, care au vizat problematica contextului economico-financiar, s-au conturat o serie de principii a căror materializare poate contribui la redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România, respectând în acelaşi timp concordanţa politicilor macroeconomice unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene, pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criză economică generalizată, avându-se în vedere, în acest sens, şi propunerile şi calculele efectuate de S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 18 martie 2009 şi, deşi propunerea formulată a fost acceptată pe fond de participanţi, s-a decis emiterea unei hotărâri de guvern pe tema respectivă, soluţie care, însă, nu s-a dovedit a fi una viabilă, din moment ce Statul Român nu era unic acţionar al S.N.G.N. AX. S.A., documentul fiind, în consecinţă, aprobat, în forma sa iniţială, de prim-ministrul SS. într-o şedinţă ulterioară a executivului, fiind înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 27 martie 2009.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 4 din 9 aprilie 2009, s-a aprobat continuarea, în perioada 1 aprilie - 31 decembrie 2009, a politicii de acordare a reducerilor comerciale practicată până la data de 31 martie 2009 de partea civilă pentru preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale.

S-a stabilit, totodată, că aceste reduceri comerciale vor fi acordate clienţilor S.N.G.N. AX. S.A. care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor, în cazul în care se înregistrează astfel de datorii; respectarea strictă a termenelor de plată, neîntrunirea acestora conducând, automat, la anularea facilităţilor.

Totodată, prin Hotărârea nr. 6 din 8 mai 2009 a aceluiaşi organ colegial de conducere, s-a aprobat încheierea unei convenţii de eşalonare şi a actului adiţional la convenţia de eşalonare nr. 40 din 21 aprilie 2008 semnate cu L. S.A.

Prin Memorandumul nr. y/2220 din 17 iunie 2009, având ca temă "Eşalonare datorii agenţi economici către furnizorii de resurse energetice", semnat, de asemenea, de ministrul economiei B., s-a supus aprobării Guvernului autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

În acest sens, s-a făcut referire la evoluţia condiţiilor de piaţă, la analizele şi deciziile la nivel guvernamental care au conturat o serie de principii a căror materializare poate contribui la redresarea şi menţinerea în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice a României, la politicile unanim acceptate la nivelul Uniunii Europene pe baza cărora sunt adoptate măsuri şi acţiuni menite să diminueze efectele negative provocate de actuala criza economică generalizată, precum şi la analizele efectuate în cadrul Ministerului Economiei privind activitatea operatorilor economici din subordinea acestuia, din care au rezultat o serie de factori exogeni cu impact asupra modului de încasare a facturilor, cei mai importanţi fiind: existenţa unor fluctuaţii mari la plata facturilor de către clienţi în raport cu termenele contractuale, lipsa de lichidităţi invocată de majoritatea clienţilor, alterarea estimărilor şi previziunilor asupra cash-flow-ului societăţilor, riscul major de pierdere a clientelei în situaţia aplicării măsurilor coercitive de executare a obligaţiilor contractuale, cu implicaţii asupra asigurării unei continuităţi operaţionale rezonabile a activităţii companiilor.

S-a arătat că toate aceste lucruri au condus în plan internaţional, de exemplu în cazul Germaniei, la elaborarea unui "Program special 2009" pentru atenuarea efectelor crizei economice, care conţine o serie de măsuri ce vor conduce la creşterea economică şi vor determina "securitatea locurilor de muncă", dar şi la adoptarea de către Comisie, urmare a crizei cu care se confruntă statele membre ale U.E., a unor reglementări care să asigure diminuarea acesteia.

Referindu-se, punctual, la analizele realizate la nivelul Ministerului Economiei în contextul crizei financiare, iniţiatorul memorandumului a constatat că, începând cu luna septembrie 2008, s-a înregistrat o scădere treptată a încasărilor, situaţie care, mai apoi, s-a agravat începând cu anul 2009, existând operatori economici în subordinea ministerului care au datorii mai mari de un an de peste 100 milioane RON şi, deopotrivă, debite de încasat de peste 200 milioane RON. De asemenea, s-a evidenţiat faptul că vânzările de resurse energetice (gaze naturale, energie electrică şi energie termică) s-au diminuat semnificativ, consumul intern scăzând cu cca. 30%, comparativ cu anul precedent, în contextul în care consumatorii de gaze naturale, energie electrică şi termică nu reuşesc să-şi achite consumurile lunare, generând blocaje în fluxurile financiare din sectorul energetic.

Astfel, s-a menţionat că, la data de 01 iunie 2009, S.N.G.N. AX. S.A. înregistra creanţe restante în valoare de 1.302.289.106 RON, din care 155.777.856 RON majorări şi penalităţi de întârziere, din totalul acestora, 50,23% fiind înregistrate de producătorii de energie electrică şi termică şi 44,15% de industria chimică şi petrochimică.

Ca atare, în ceea ce priveşte concluzia principală rezultată în urma analizelor efectuate, s-a considerat de către iniţiator că aceasta se concentrează asupra aplicării unor metode mai flexibile, încadrabile în legislaţia în vigoare, privind relaţia facturare-încasare dintre furnizor şi client, mai ales în cazul existenţei unor debite istorice amplificate de majorări şi penalităţi, dintre care cea mai fezabilă este eşalonarea la plată, cu condiţia asigurării protecţiei creanţei născute dintr-o astfel de relaţie. În acest scop, s-a arătat că eşalonarea încheiată în formă scrisă trebuie să ţină seama de îndeplinirea unor condiţii legate de respectarea de către client a angajamentelor curente de plată, respectarea graficelor de eşalonare convenite, existenţa, după caz, a unor garanţii etc.

Astfel, s-a estimat că, prin aplicarea unui sistem de eşalonare la plată a obligaţiilor contractuale, se poate asigura o încasare relativ mai mare, menţinerea la un nivel ridicat al cash-flow-ului, precum şi păstrarea portofoliului de clienţi. În atare condiţii, s-a considerat că impactul va fi unul pozitiv, atât prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din industria românească, corelat cu menţinerea capacităţilor de producţie a gazelor naturale şi a energiei, situaţii care permit în continuare obţinerea de venituri la bugetul de stat, cât şi prin crearea unor premise pentru menţinerea locurilor de muncă.

Proiectul de memorandum a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 iunie 2009, fiind avizat de ministrul finanțelor publice TTTTTT. şi aprobat de prim-ministrul SS.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 9 din 9 iulie 2009, a fost mandatată conducerea executivă a societăţii parte civilă să pună în aplicare prevederile Memorandumului nr. y/2220 din 17 iunie 2009 referitor la eşalonarea datoriilor agenţilor economici către furnizorii de resurse, prin care s-a aprobat autorizarea conducerilor executive ale producătorilor de resurse energetice să negocieze şi să încheie, conform prevederilor legale în vigoare, convenţii de eşalonare a datoriilor scadente pe parcursul anului 2009, în condiţii de suportabilitate de către operatorii economici.

Prin Memorandumul nr. z/4427 din 09 februarie 2010, cu tema "Prelungirea acordării de discounturi pentru clienţi ai S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2010", semnat de ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri, B., "având în vedere toate solicitările şi intervenţiile făcute de beneficiarii din portofoliul S.N.G.N. AX. S.A., în vederea diminuării efectelor negative provocate de actuala criză economică, în contextul menţinerii în limite de funcţionalitate eficientă a activităţii economice din România", s-a aprobat continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea următoarelor condiționalități (gazele aferente lunii ianuarie nefiind încă facturate): - 17 USD/mmc pentru toate categoriile de clienţi, din care: pentru plăţi în avans 10,60 USD/mmc maxim; pentru consum constant 3,20 USD/mmc; pentru volum de peste 30 mii m.c./lună 3,20 USD/mmc maxim; - 30 USD/mmc pentru clienţii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii (faţă de reducerea de 40 USD practicată de S.N.G.N. AX. S.A. pentru anul 2009): se află în portofoliul de clienţi al S.N.G.N. AX. S.A. la data de 31 martie 2009; au contractată cu S.N.G.N. AX. S.A. o cantitate de gaze naturale mai mare de 30 milioane m.c./lună; deţin statut de consumator întreruptibil; plata consumului curent de gaze naturale; încheierea unor grafice de eşalonare a datoriilor în cazul în care ele există; respectarea strictă a termenelor de plată.

În argumentarea măsurii dispuse, s-a făcut referire la evoluţia discount-urilor acordate de partea civilă, arătându-se, în esenţă, că, prin H.C.A nr. 6/2005, începând cu data de 01 aprilie 2005, s-a aprobat acordarea unui sistem de reduceri în cuantum de maxim 9 USD/mmc faţă de preţul recomandat pentru piaţa captivă, acestea fiind negociate în funcţie de volumul de gaze livrate lunar, de constanţa în consum şi de plăţile efectuate în luna de livrare, în condiţiile în care preţul gazelor interne pe piaţa reglementată la acea dată era 60 USD/mmc.

Având în vedere atât evoluţia condiţiilor de piaţă, cât şi a preţului recomandat de A.N.R.E. pentru consumatorii captivi (110 USD/mmc în 2006), prin H.C.A. nr. 3/2007, s-a aprobat, începând cu data de 01 aprilie 2007, creşterea nivelului maxim al reducerii la 17 USD/mmc, iar, în baza prevederilor Ordinului Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 1481 din 13 mai 2008 şi a Hotărârii A.G.A nr. 11/2008, pentru livrarea gazelor interne către consumatorii cu statut de întreruptibilitate, reducerea s-a majorat la 40 USD/mmc, pentru perioada 01 februarie 2008 - 31 iulie 2008.

Ulterior, prin Ordinul M.E.F nr. 2652 din 09 septembrie 2008 şi Hotărârea A.G.A nr. 15/2008, s-a aprobat continuarea măsurii de acordare a reducerilor comerciale de 40 USD/mmc pentru consumatorii întreruptibili, pentru perioada 01 august 2008 - 31 martie 2009, în condiţiile Ordinului M.E.F nr. 1481 din 13 mai 2008.

S-a mai menţionat că, în baza Referatului nr. 5721 din 01 aprilie 2009 şi a prevederilor Memorandumului nr. xx/EB/78 din 27 martie 2009 privind acordarea unor reduceri comerciale la preţul de valorificare a gazelor naturale de către S.N.G.N. AX. S.A., Departamentul Vânzări Gaze a solicitat Adunării Generale a Acţionarilor continuarea sistemului de reducere existent la data 31 martie 2009 şi pentru perioada 01 aprilie 2009 - 31 decembrie 2009, respectiv 40 USD/mmc pentru consumatorii întreruptibili şi maxim 17 USD/mmc pentru restul clienţilor eligibili, în condiţiile prevederilor legale menţionate. Prin Hotărârea A.G.A. nr. 4/2009, s-a aprobat continuarea politicii de acordare a reducerilor practicate până la data de 31 decembrie 2009, cu respectarea condiţiilor prevăzute în A.G.A. nr. 11/2008.

Memorandumul a fost susţinut de inculpatul B. în şedinţa de Guvern din 17 februarie 2010, fiind aprobat, cu acea ocazie, de prim-ministrul SS. şi înregistrat la cabinetul acestuia sub nr. x din 19 februarie 2010.

Prin Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor a S.N.G.N. AX. S.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a fost aprobată continuarea politicii de acordare a reducerilor la preţul de valorificare a gazelor naturale din producţia internă pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2010, cu respectarea precizărilor Consiliului Concurenţei formulate în adresa din 10 februarie 2010 şi a condiţionalităţilor precizate în Memorandumul nr. z/4427 din 09 februarie 2010.

Ulterior, prin Hotărârea nr. 3 din 26 februarie 2010, Consiliul de Administraţie al S.N.G.N. AX. S.A., faţă de Memorandumul înregistrat sub nr. x din 19 februarie 2010 şi Hotărârea A.G.A. nr. 3 din 25 februarie 2010, a aprobat acordarea de reduceri de 30 USD/mmc la preţul de valorificare a producţiei interne de gaze naturale pe perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010.

Sintetizând, se observă că politica reducerii comerciale trasată prin acte emanate de la ministerul de resort a fost transpusă prin hotărârile organelor de conducere ale S.N.G.N. AX. S.A. care au prevăzut printre condiţiile de acordare lipsa datoriilor, unele dintre acestea permiţând eşalonarea lor cu respectarea condiţiilor legale, dar şi a hotărârilor anterioare şi a condiţionalităţilor menţionate, stabilindu-se că punerea în executare a acestora revine conducerii executive.

În consens cu prima instanţă şi opinia majoritară, consider că actele prin care datoriile restante au fost eşalonate, respectiv reeşalonate succesiv, au avut ca efect prorogarea scadenţei şi implicit înlăturarea caracterului exigibil al obligaţiei de plată. Sunt de acord şi cu faptul că, formal, eşalonarea reflectă voinţa părţilor nefiind interzisă ca atare de vreo dispoziţie legală sau de actele administrative şi cele societare.

Situaţia convenţiilor de eşalonare/reeşalonare a fost analizată în cuprinsul obiectivului III. 12 al expertizei, astfel că reţinând concluziile raportului de expertiză financiar-contabilă judiciară, care relevă că valoarea acestor datorii s-a majorat în fiecare an, atingând 526.233.025,06 RON la finalul anului 2010, se impune prezentarea succintă a acestora, convenţiile având relevanţă cu privire la modalitatea faptică prin care inculpatul G. şi-a exercitat atribuţiile de serviciu, în legătură cu condiţiile de acordare a reducerilor.

Astfel, în anul 2008, L. S.A. înregistra deja datorii, o parte dintre acestea fiind eşalonate prin Convenţia fără număr şi dată, pentru datoriile neachitate până la data de 30.04.2006, reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru plata penalităţilor şi pentru achitarea cheltuielilor de judecată, în valoare de 9.881.831 RON. S-a stabilit eşalonarea datoriei în 19 luni calendaristice, începând cu luna iunie 2006, cu un termen de graţie pentru rata eşalonată din datoria de bază de 7 luni.

Dobânda totală calculată şi prevăzută în convenţie a fost de 2.436.365 RON (24,66% pentru o perioadă de creditare de 2 ani şi jumătate), iar plata acesteia s-a convenit în acelaşi interval de timp, concomitent cu plata ratelor din datoria de bază.

Valorile eşalonate şi dobânda aferentă au fost achitate în perioada convenită, extinsă cu 35 de zile urmare a plăţii cu întârziere a ultimei rate din luna decembrie 2007.

În perioada iunie 2006 - decembrie 2007, pentru marea majoritate a ratelor a fost depăşită data de scadenţă, astfel că au fost achitate la termenul de scadenţă numai ratele aferente lunilor: iulie şi decembrie 2006, iulie, august, septembrie, noiembrie şi decembrie 2007.

Prin Convenţia de eşalonare nr. 40/21.04.2008 s-a convenit eşalonarea sumei de 113.128.549 RON, reprezentând contravaloarea facturilor de achiziţie a gazelor naturale neachitate până la data de 18.04.2008 şi a sumei de 122.981.416 RON reprezentând contravaloarea facturilor emise pentru penalităţi şi neachitate până la data de 31.03.2008.

Pentru datoria de 113.128.549 RON, s-a stabilit eşalonarea în 12 luni calendaristice, începând cu luna mai 2008, iar pentru datoria de 122.981.416 RON s-a stabilit recuperarea într-un număr de 36 de luni, în perioada mai 2009 - aprilie 2012.

Valoarea dobânzii de eşalonare nu a fost stabilită valoric în mod direct prin actul încheiat. A fost stabilită la "nivelul dobânzii legale în materie comercială, aplicabilă pentru luna calendaristică pentru care se plăteşte rata lunară."

În baza acestei convenţii a fost achitată suma de 47.136.895 RON aferentă debitului din facturi de achiziţie a gazelor naturale, contravaloarea a 5 (cinci) rate, inclusiv cea cu scadenţă în 30.09.2008. Pentru această valoare a fost achitată o dobândă în sumă de 4.763.989 RON (10,11% pentru valoarea achitată în cele cinci luni calendaristice).

Din cele cinci rate achitate, pentru rata nr. 3, scadentă în 31.07.2008, a fost depăşit termenul de plată, restul de plată a fost achitat în data de 04.08.2008.

Prin Actul adiţional la Convenţia de eşalonare nr. 40/2008, fără număr, încheiată în data de 27.02.2009, au fost modificate datele de scadenţă pentru ratele nr. 6 şi 7 (31.10.2008 şi, respectiv, 30.11.2008) în data de 15.12.2008, dată ulterioară celor de exigibilitate la plată a ratelor nr. 6, 7, 8 şi 9 din Convenţia nr. 40/2008.

Din acest document nu reiese data de scadenţă de 15.12.2008 modificată pentru ratele nr. 6 şi 7 şi, în fapt, acest act adiţional reprezintă o reeşalonare la plată, în perioada noiembrie 2009 - mai 2010, a sumei de 65.991.653,37 RON rămasă neachitată conform anexei nr. 1 la Convenţia de eşalonare nr. 40/2008, aşa cum reiese din graficul de eşalonare a sumei de 113.128.548,67 RON, precum şi a penalităţilor şi dobânzii aferente.

Prin Hotărârea Consiliului de Administraţie nr. 4/27.03.2009, în baza Referatului nr. x/19.03.2009 prezentat de Departamentul economic, a fost avizată Convenţia de eşalonare nr. 40/21.04.2008 şi Actul adiţional la aceasta şi a fost stabilită, în temeiul prevederilor legale şi statutare, transmiterea propunerii spre analiză şi decizie AGA.

În şedinţa din data de 08.05.2009 a AGA nu a fost luata nici o decizie în sensul aprobării actului adiţional deşi această aprobare era înscrisă pe ordinea de zi la pct. 8., actul nefiind valabil încheiat.

Începând cu rata nr. 6, inclusiv, L. S.A. nu a mai efectuat nicio plată aferentă ratelor rămase de achitat conform graficului de eşalonare. Conform prevederilor art. 7 din convenţie, neplata în termen de 60 de zile de la scadenţă a ratelor lunare stabilite în anexa nr. 1 la aceasta, a avut ca efect rezilierea de drept a convenţiei.

Prin adresa nr. x/30.10.2008, conducerea executivă S.N.G.N. AX. S.A. a răspuns la adresa nr. x/30.10.2008 emisă de L. S.A., în sensul că a fost de acord cu decalarea termenului scadent aferent ratei nr. 6 din Convenţia nr. 40/2008 pentru data de 30.11.2008. Or, modificarea clauzelor unui contract comercial se efectuează prin act adiţional la acel contract încheiat între părţi, urmare solicitării de modificare, aşa cum este prevăzut la art. 9 din Convenţie.

Prin adresa nr. x/28.11.2008, de răspuns la adresa L. S.A. nr. 805.896/18.11.2008, conducerea executivă S.N.G.N. AX. S.A. a fost de acord cu amânarea termenului scadent al facturilor x/09.2008, 40100493/09.2008, 40100516/10.2008 şi 40100536/11.2008 pentru data de 15.12.2008, prin acceptarea ca formă de garantare a valorii acestor facturi a unui Certificat de depozit pentru cantitatea de 100.000 tone de uree şi amânarea scadenţelor aferente Convenţiei de eşalonare nr. 40/2008 pentru data de 30.11.2008 conform anexelor 1 şi 2 care nu au fost transmise la dosar.

La sfârşitul adresei se face menţiunea că o decizie finală faţă de solicitările L. S.A., aprobate de conducerea executivă, urma să se ia în şedinţa din luna decembrie 2008.

Revenind la cele aprobate, modificarea clauzelor unui contract comercial se efectuează prin act adiţional la acel contract încheiat între părţi, luându-se în considerare solicitarea de modificare, aşa cum este prevăzut şi la art. 9 din Convenţia de eşalonare nr. 40/2008, precum şi la art. 26 din Contractul nr. x/2008, cu modificările şi completările ulterioare prin acte adiţionale, în baza căruia s-a efectuat livrarea gazelor naturale şi emiterea facturilor pentru care s-a solicitat decalarea termenului de scadenţă.

În concluzie, solicitările de modificare a clauzelor contractuale prin încheierea de acte adiţionale, nu s-au realizat prin acte legal întocmite, de modificare a contractelor comerciale încheiate între părţi conform clauzelor contractuale, ci prin acte administrative de corespondenţă cu clientul în cauză.

Consiliul de Administraţie întrunit în şedinţa din data de 09.12.2008, constatând modul de derulare a relaţiilor contractuale şi riscul recuperării creanţelor, a decis prin Hotărârea nr. 17/2008 sistarea în continuare, până la cota de avarie, a livrării gazelor naturale dacă L. S.A. nu achită obligaţiile la plată scadente la data de 15.12.2008 şi neacordarea de reduceri comerciale pentru cantitatea livrată până la cota de avarie.

Prin Convenţia nr. 128/14.07.2009, încheiată urmare a Memorandumului ME nr. y/2220/A.V./17.06.2009, au fost eşalonate datoriile reprezentând contravaloarea facturilor de achiziţie a gazelor naturale neachitate în valoarea de 251.066.186 RON şi a facturilor emise pentru achitarea penalităţilor aferente în valoare de 159.836.666 RON.

Pentru datoria de 251.066.186 RON, s-a stabilit eşalonarea în 48 luni calendaristice, începând cu luna august 2009, iar pentru datoria de 159.836.666 RON, s-a stabilit recuperarea într-un număr de 12 de luni, în perioada august 2013 - iulie 2014.

Valoarea dobânzii de eşalonare nu a fost stabilită în mod direct prin actul încheiat, fiind convenită în acelaşi mod ca şi la convenţia încheiată în anul 2008.

În baza acestei convenţii a fost achitată suma de 83.891.145 RON aferentă debitului din facturi de achiziţie a gazelor naturale, contravaloarea a 17(şaptesprezece) rate, inclusiv cea cu scadenţă în 31.12.2010. Pentru această valoare s-a stabilit şi achitat o dobândă în sumă de 8.009.278 RON (9,55% pentru valoarea achitată în cele cinci luni calendaristice.

În legătură cu convenţiile de eşalonare în cuprinsul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică, s-au efectuat următoarele precizări: "Referitor la aceste convenţii de eşalonare, se menţionează adresa nr. x/18.06.2007, prin care S.N.G.N. AX. S.A. face cunoscută, Consiliului Concurenţei, intenţia sa de a încheia cu L. S.A. o convenţie de eşalonare a datoriilor neachitate de aceasta în valoare totală de 139.713.607 RON, cu plata acestora în maxim 60 de luni şi cu acordarea unei perioade de graţie de 5 luni, iar în ceea ce priveşte dobânda, aceasta să fie stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR, la care se adaugă un procent de 1,5%.

Prin adresa nr. C. civ./329/06.07.2007, în legătură cu regulile privind ajutoarele de stat a acestor operaţiuni de eşalonare la plată a datoriilor, Consiliul Concurenţei comunică S.N.G.N. AX. S.A. următoarele aspecte relevante:

1. Potrivit articolului nr. 87 (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, ajutorul de stat este caracterizat prin următoarele patru elemente definitorii: (i)orice beneficiu acordat de stat sau din surse ale statului (ii) care ar putea distorsiona concurenţa, (iii) prin favorizarea unui anume agent economic sau a producţiei anumitor bunuri, (iv) în măsura în care ar afecta comerţul între Statele membre.

2. Astfel, pentru a determina dacă operaţiunea de eşalonare la plată a datoriilor pe care le are L. S.A. faţă de S.N.G.N. AX. S.A. reprezintă un ajutor de stat, trebuie să se analizeze îndeplinirea cumulativă a condiţiilor anterior menţionate.

3. Întrucât S.N.G.N. AX. S.A. este societate cu capital de stat,şi statul ca şi acţionar majoritar are reprezentanţi în AGA şi CA, rezultă că sunt implicate resurse ale statului.

4. Pentru a aprecia dacă eşalonarea datoriilor favorizează L. S.A. conferindu-i un avantaj, trebuie să se analizeze comportamentul S.N.G.N. AX. S.A., respectiv dacă această societate acţionează ca un creditor normal în condiţii de plată.

Potrivit principiului creditorului privat prudent, fondurile acordate din surse de stat unei societăţi nu implică ajutor de stat dacă, în circumstanţe similare, un creditor privat, de talie comparabilă cu cea a societăţii publice, ar fi acţionat în mod asemănător, urmărind maximizarea gradului de recuperare a creanţelor, într-o perioadă de timp rezonabilă.

5. Dacă în urma unei analize fundamentate, bazată pe comparaţia gradului de recuperare a creanţei în cele două variante, a eşalonării şi cea a executării silite, având în vedere importanţa clientului pentru societatea creditoare şi implicaţiile pe care le-ar avea intrarea în dificultate şi posibila lichidare a debitorului asupra activităţii creditorului, se consideră mai avantajoasă varianta creditării decât cea a executării silite,atunci operaţiunea nu ar implica elemente de ajutor de stat.

La realizarea analizei trebuie avută în vedere atât situaţia economico-financiară a debitorului cât şi capabilitatea acestuia de a obţine credite în condiţii normale de piaţă.

6. Termenii operaţiunii de eşalonare, respectiv rata dobânzii, perioada de eşalonare, perioada de graţie, garanţiile oferite, ar trebui să fie comparabili cu cei practicaţi de un creditor privat pentru o operaţiune asemănătoare şi ar trebui să reflecte gradul de risc al operaţiunii.

În finalul adresei, Consiliul Concurenţei atrage atenţia asupra faptului că, o dată cu aderarea la UE competenţele decizionale în materie de ajutor de stat s-au transferat la Consiliul Concurenţei de la Comisia Europeană, fiind singura autoritate abilitată să autorizeze măsurile de sprijin financiar din surse ale statelor membre.

Urmare celor prezentate, rezultă următoarele concluzii cu privire la operaţiunile de eşalonare la plată încheiate de S.N.G.N. AX. S.A. în perioada: 2004-2010:

1. Intrucât operaţiunile de eşalonare la plată au avut în vedere datorii scadente şi neachitate cu termene de scadenţă depăşite, unele chiar mai mari de un an de zile, acestea se încadrează în aria creditului financiar şi nu aria creditului comercial.

Astfel, S.N.G.N. AX. S.A. nu a stabilit prin actele comerciale încheiate pentru vânzarea gazelor naturale, plata în avans şi în rate într-un timp rezonabil a valorii mărfurilor livrate, ci a ales varianta creditului comercial prin amânare la plată pe baza datei de scadenţă a plăţii contravalorii gazelor livrate, care în această perioadă a fost stabilită succesiv la 15, 20, 30 şi 60 de zile de la data facturării sau încheierii lunii de livrare.

2. In actul de constituire a societăţii, se regaseste in cadrul obiectului de activitate şi realizarea de activităţi bancare. Activitatea de creditare financiară, în sfera căreia se înscriu şi aceste operaţiuni de eşalonare care nu s-au realizat în baza unor acte de legislaţie primară sau secundară emise de guvern ori de ministerul de resort, aşa cum s-au întâmplat până în anul 2004 (de exemplu O.U.G. nr. 37/2004), se realizează în baza legislaţiei şi a normelor de autorizare în acest sens emise de Banca Naţională a României.

S.N.G.N. AX. S.A. nu a invocat în convenţiile încheiate toate normele legislative şi/sau autorizaţiile necesare pentru efectuarea unor astfel de operaţiuni şi nu a remis DIICOT informaţii şi date în acest sens.

3. În conformitate cu normele BNR, prezentate în punctul de vedere al Consiliului Concurenţei, S.N.G.N. AX. S.A. împreună cu ministerul de resort pentru activitatea lui şi a debitorului său nu au efectuat:

ü Analiza tehnico-economică prin care să se determine dacă operaţiunea de eşalonare la plată a datoriilor pe care le are L. S.A. faţă de S.N.G.N. AX. S.A. reprezintă un ajutor de stat sau nu, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiilor anterior menţionate din legislaţia obligatorie a CE.

ü Analiza potrivit căreia în circumstanţe similare, un creditor privat cum ar fi S.C. KKKKKKKK. S.A., de talie comparabilă cu cea a societăţii publice, ar fi acţionat în mod asemănător şi ce ar fi însemnat pentru această societate cu capital majoritar privat maximizarea gradului de recuperare a creanţelor, într-o perioadă de timp rezonabilă.

ü Analiza fundamentată, bazată pe comparaţia gradului de recuperare a creanţei în cele două variante, a eşalonării şi cea a executării silite, având în vedere importanţa clientului pentru societate şi, împreună cu ministerele de resort implicaţiile pe care le-ar avea intrarea în dificultate şi posibila lichidare a debitorului asupra activităţii creditorului,

ü Analiza privind eficienţa, prudenţa, necesitatea şi riscul asupra activităţii financiare, comerciale şi a celei generale a societăţii in vederea acordării acestor credite pe o perioadă de 48 de luni şi termene de graţie mai mari de 4 ani calendaristici.

ü Analiza de risc a clientului debitor.

S.N.G.N. AX. S.A. nu a prezentat nici un document de analiză în sensul celor prezentate anterior.

Trebuie precizat şi că:

- L. S.A. putea solicita credite financiare de la orice instituţie financiară ori agent economic autorizat pentru plata acestor datorii şi pentru a nu ajunge în dificultate din punct de vedere al incidenţei legislaţiei ajutorului de stat, concurenţei din orice stat membru, atât ea ca agent economic cât şi furnizorul său de gaze, atâta timp cât aceste aspecte nu au fost analizate punctual, conform normelor legislative interne şi comunitare.

- S.N.G.N. AX. S.A., în perioada august 2007- ianuarie 2008, când L. S.A. nu a achiziţionat gaze din producţia internă direct de la aceasta, producătorul-furnizor de gaze naturale a livrat cantitatea furnizorilor intermediari cu care L. S.A. a contractat achiziţia de gaze. Aceşti furnizori au efectuat şi plăţi în avans pentru achiziţia acestor gaze, iar S.N.G.N. AX. S.A. şi-a încasat la timp contravaloarea gazelor vândute prin aceşti intermediari.

Prin urmare, în acest interval de timp, cantitatea de gaze naturale, pe care în mod tradiţional L. S.A. o achiziţiona de la acest producător, şi în condiţii avantajoase, a fost comercializată altor agenţi economici."

Din analiza situaţiei convenţiilor de eşalonare prezentată se observă că operaţiunile de eşalonare la plata au avut ca obiect datorii scadente şi neachitate cu termene de scadenţă depăşite, unele chiar mai mari de un an.

În contextul în care L. S.A. înregistra datorii considerabile -cele mai mari- şi cele mai vechi, iar evoluţia documentelor prezentate reflectă voinţa societăţii de a acorda reduceri comerciale clienţilor fără datorii sau cu datorii eşalonate achitate conform graficului, infirmă teza potrivit căreia eşalonarea/reeşalonarea datoriilor L. S.A. pe perioade de până la 48 de luni şi cu termene de graţie şi mai mari de 4 ani calendaristici, reprezintă voinţa societăţii, cu atât mai mult cu cât actele societare menţionează expres necesitatea respectării condiţiilor, cât şi a legislaţiei relevante.

Hotărârile luate de organele de conducere ale S.N.G.N. AX. S.A., cât şi contractele încheiate cu L. S.A, deşi nu au interzis eşalonarea datoriilor, au condiţionat acordarea reducerilor comerciale de plata datoriilor scadente, or, în cazul L. S.A. eşalonările/reeşalonările au avut ca scop exclusiv crearea aparenţei că această societate ar îndeplini condiţiile de acordare a reducerilor, cu alte cuvinte, că aceasta, în calitate de consumator întreruptibil, nu are datorii scadente, fiind practic repusă periodic în situaţia de a nu înregistra datorii scadente, tocmai urmare a eşalonării/reeşalonării celor vechi neachitate, ba chiar au fost aplicate reduceri comerciale la materii prime deja livrate, aşadar, prin aplicarea retroactivă a deciziilor adoptate de organele colegiale.

Contrar celor reţinute în sentinţa atacată, apreciez că procedând în această modalitate, conducerea executivă a S.N.G.N. AX. S.A., a asigurat îndeplinirea formală a clauzelor care condiţionau acordarea discount-urilor către L. S.A. de inexistenţa datoriilor restante din cuprinsul convenţiilor de furnizare a gazelor naturale perfectate între cele două societăţi.

Cu alte cuvinte, convenţiile de eşalonare/reeşalonare au avut ca efect repunerea L. S.A. în situaţia de a nu avea datorii curente scadente, ceea ce a permis acesteia să beneficieze în continuare de reducerile acordate de societatea naţională clienţilor săi deşi aceasta acumula cele mai mari şi mai vechi datorii la plata gazelor furnizate, fiind chiar singurul datornic care era implicat în producerea de îngrăşăminte chimice, cum se reţine în sentinţa penală atacată urmare a analizării probelor administrate, -actele juridice şi expertiza financiar fiscală, mecanismul în sine fiind în favoarea exclusivă a L. S.A. şi în detrimentul S.N.G.N. AX. S.A.

Este lipsit de relevanţă sub aspectul tipicităţii, faptul că S.N.G.N. AX. S.A. a înregistrat profit în intervalul relevant, având în vedere că acuzaţia este aceea de delapidare şi nu presupune falimentarea societăţii în patrimoniul căreia se află bunurile însuşite, ci doar crearea unei pagube. De altfel, profitul poate avea cauze multiple, iar presupunerea că neacordarea reducerilor către L. S.A. ar fi condus la pierderea clientului cu consecinţa pierderii profitului este o speculaţie. Cert este că L. S.A. nu mai îndeplinea condiţiile trasate prin actele societare ce se reflectau în clauzele contractuale privind lipsa datoriilor, situaţie în care trebuia să plătească un preţ mai mare pentru gazele furnizate, discount-ul necuvenit acordat diferenţa reprezentând în schimb, o pierdere certă în patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A.

Nici argumentul privind sprijinirea industriei chimice producătoare în scopul de a asigura necesarul de îngrăşăminte intern nu este plauzibil, pe de o parte, având în vedere că L. S.A. nu producea îngrăşăminte chimice, ci furniza gazul natural necesar producţiei altor societăţi comerciale care deţineau combinate, pe care ulterior o valorifica, iar, pe de altă parte, atât expertiza, cât şi notele care au stat la baza adoptării ordinelor ministeriale din 2008, atestă că într-o proporţie covârşitoare, de peste 75 %, producţia internă era destinată exportului, L. S.A. realizând exporturi în suma de 3.674.612.791,67 RON şi livrând către clienţii interni îngrăşăminte chimice în valoare de 744.079.337,54 RON (obiectivul IV, pct. 1 şi 2 din expertiză). Cu alte cuvinte, L. S.A. a beneficiat de reduceri comerciale sprijinit fiind de organele de conducere ale unei societăţi naţionale, plătind un preţ mult redus, pentru producţia de îngrăşăminte chimice destinată în principal exportului. Mai mult, în contextul în care L. S.A. în perioada de referinţă a fost singurul datornic care îndeplinea condiţiile cantităţii de gaze naturale contractate şi care opera pe piaţa îngrăşămintelor chimice, transpare din justificările declarative cuprinse în actele care au stat la baza acordării reducerilor comerciale, că această societate a fost destinatarul unic al actelor ministeriale şi societare menţionate.

În mod eronat prima instanţa a înlăturat necritic constatările cuprinse în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cursul urmăririi penale, în sensul că operaţiunile de eşalonare la plată se încadrează în aria creditului financiar şi nu în aria creditului comercial.

Astfel, potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Evaluând critic concluziile prezentate la pct. V din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, se constată că prin adresa nr. x/18.06.2007, S.N.G.N. AX. S.A. face cunoscută Consiliului Concurenţei intenţia sa de a încheia cu L. S.A. o convenţie de eşalonare a datoriilor neachitate de aceasta în valoare totală de 139.713.607 RON, cu plata în maxim 60 de luni şi cu acordarea unei perioade de graţie de 5 luni, iar în ceea ce priveşte dobânda, aceasta să fie stabilită la nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR, la care se adaugă un procent de 1,5%.

Prin adresa nr. C. civ./329/06.07.2007, în legătură cu regulile privind ajutoarele de stat a acestor operaţiuni de eşalonare la plată a datoriilor, Consiliul Concurenţei a comunicat S.N.G.N. AX. S.A. următoarele aspecte relevante cu referire la normele BNR:

"1. Potrivit articolului nr. 87 (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, ajutorul de stat este caracterizat prin următoarele patru elemente definitorii: (i) orice beneficiu acordat de stat sau din surse ale statului (ii) care ar putea distorsiona concurenţa, (iii) prin favorizarea unui anume agent economic sau a producţiei anumitor bunuri, (iv) în măsura în care ar afecta comerţul între Statele membre.

2. Astfel, pentru a determina dacă operaţiunea de eşalonare la plată a datoriilor pe care le are L. S.A. faţă de S.N.G.N. AX. S.A. reprezintă un ajutor de stat, trebuie să se analizeze îndeplinirea cumulativă a condiţiilor anterior menţionate.

3. Întrucât S.N.G.N. AX. S.A. este societate cu capital de stat,şi statul ca şi acţionar majoritar are reprezentanţi în AGA şi CA, rezultă că sunt implicate resurse ale statului.

4. Pentru a aprecia dacă eşalonarea datoriilor favorizează L. S.A. conferindu-i un avantaj, trebuie să se analizeze comportamentul S.N.G.N. AX. S.A., respectiv dacă această societate acţionează ca un creditor normal în condiţii de plată.

Potrivit principiului creditorului privat prudent, fondurile acordate din surse de stat unei societăţi nu implică ajutor de stat dacă, în circumstanţe similare, un creditor privat, de talie comparabilă cu cea a societăţii publice, ar fi acţionat în mod asemănător, urmărind maximizarea gradului de recuperare a creanţelor, într-o perioadă de timp rezonabilă.

5. Dacă în urma unei analize fundamentate, bazată pe comparaţia gradului de recuperare a creanţei în cele două variante, a eşalonării şi cea a executării silite, având în vedere importanţa clientului pentru societatea creditoare şi implicaţiile pe care le-ar avea intrarea în dificultate şi posibila lichidare a debitorului asupra activităţii creditorului, se consideră mai avantajoasă varianta creditării decât cea a executării silite, atunci operaţiunea nu ar implica elemente de ajutor de stat.

La realizarea analizei trebuie avută în vedere atât situaţia economico-financiară a debitorului cât şi capabilitatea acestuia de a obţine credite în condiţii normale de piaţă.

6. Termenii operaţiunii de eşalonare, respectiv rata dobânzii, perioada de eşalonare, perioada de graţie, garanţiile oferite, ar trebui să fie comparabili cu cei practicaţi de un creditor privat pentru o operaţiune asemănătoare şi ar trebui să reflecte gradul de risc al operaţiunii."

În finalul adresei, Consiliul Concurenţei atrage atenţia asupra faptului că, o dată cu aderarea la UE competenţele decizionale în materie de ajutor de stat s-au transferat la Consiliul Concurenţei de la Comisia Europeană, fiind singura autoritate abilitată să autorizeze măsurile de sprijin financiar din surse ale statelor membre.

Faţă de aceste chestiuni, concluzia din raportul de constatare în sensul că nu s-a ţinut cont de adresa Consiliului Concurenţei, obligaţie ce a fost evidenţiată şi de AGA, coroborat cu modalitatea concretă în care au fost eşalonate/reeşalonate creditele L. S.A. confirmă concluziile din raportul de constatare care nu contravine concluziilor expertizei, ci le completează.

Relevante sunt şi concluziile raportului de control al Primului Ministru care atestă că prin acordarea reducerii comerciale din luna iunie 2009 către L. S.A. nu au fost respectate condiţiile impuse prin Memorandumul nr. xx/EB/78/27.03.2009 şi prin Hotărârea Adunării Generale a acţionarilor nr. 4/09.04.2009, ceea ce a cauzat o pagubă S.N.G.N. AX. S.A. în valoare de 10.510.002,86 RON, controlul vizând perioada 01.01.2009-31.12.2009.

Caracterul fraudulos al modalităţii în care s-a procedat la acordarea reducerilor rezultă şi din lipsa unor documente justificative la baza emiterii ordinelor ministeriale, singura justificare pentru emiterea Ordinelor nr. 712, 912, 1317 şi 1481 din 2008 fiind Nota nr. x/19.02.2008 privind industria de îngrăşăminte chimice din România redactată de către Direcţia Generală de Politică Industrială din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor la baza căreia a stat exclusiv sesizarea primită din partea organizaţiei patronale TT. condusă de chiar directorul L. S.A., inculpatul C., fără nicio altă documentare. În aceeaşi situaţie sunt şi Memorandum-urile, justificările din cuprinsul lor reprezentând simple afirmaţii în lipsa oricărei documentări, studii de impact etc. (aspecte ce rezultă din adresa departamentului de specialitate după consultarea arhivei).

Ca atare, probatoriul administrat atestă că în perioada 2008-2010, în exercitarea funcţiei de administrator al S.N.G.N. AX. S.A. Mediaş, conducerea executivă a societăţii, prin reprezentanţii legali, a încheiat în mod repetat acte de dispoziţie prin care a trecut în mod fraudulos din patrimoniul S.N.G.N. AX. S.A. în stăpânirea efectivă a L. S.A., gaze naturale de valoarea reducerilor comerciale necuvenite, cu încălcarea condiţiei prevăzute prin actele emise de organele de conducere privind lipsa datoriilor sau plata ratelor conform convenţiilor de eşalonare, fapt ce a condus la diminuarea patrimoniului societăţii naţionale cu valoarea discount-urilor respective, fapta întrunind elementele de tipicitate ale infracţiunii de delapidare.

Cu privire la participaţia penală a inculpaţilor trimişi în judecată sub acuzaţia de complicitate la delapidare consider că probele administrate dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele acestora există, au avut aptitudinea de a înlesni săvârşirea infracţiunii prin aceea că au contribuit la crearea aparenţei de legalitate a acordării reducerilor comerciale sau au semnat acte juridice în lipsa cărora însuşirea nu ar fi fost posibilă. Fără a reda în detaliu conţinutul probelor ce atestă existenţa faptelor de complicitate şi vinovăţia inculpaţilor, fac precizarea că acestea au fost expuse pe larg în actul de sesizare şi îmi însuşesc această expunere în privinţa conţinutului mijloacelor de probă, cu excepţia convorbirilor telefonice obţinute în baza mandatelor de siguranţă naţională.

Punctual, participaţia penală a inculpatului B. constând în aceea că în calitate de ministru al economiei, în perioada ianuarie 2009- septembrie 2010, a promovat şi a susţinut activ aprobarea de către Guvernul României a Memorandum-urilor nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010, ce prevedeau acordarea de facilităţi comerciale la vânzarea gazelor naturale, memorandum-uri care au legitimat formal adoptarea hotărârilor organelor colegiale ale S.N.G.N. AX. S.A. privind acordarea reducerilor comerciale.

Relevante sub aspectul intenţiei cu care a acţionat inculpatul sunt stenogramele şedinţelor de Guvern, redate parţial în rechizitoriu, dar şi lipsa unei documentaţii reale a propunerilor formulate, acestea constituind simple afirmaţii, intenţia acestuia fiind relevată sugestiv de însăşi afirmaţiile sale din cadrul şedinţei de Guvern din data de 18 martie 2009 când a rugat participanţii la şedinţă să nu intre în detalii tehnice pe care "din păcate, nu le ştim foarte bine niciunul dintre noi" asigurându-i însă că măsurile propuse sunt măsuri efective şi reale pentru sprijinirea economiei şi că, dacă până atunci, aceste măsuri au fost discriminatorii, de acum ele vor fi nediscriminatorii, subliniind că toată lumea are de câştigat, cu atât mai mult cu cât S.N.G.N. AX. S.A. va solicita plata în avans.

Edificator este şi parcursul elaborării memorandumurilor respective prezentat în actul de sesizare şi confirmat de înscrisuri şi de declaraţiile celor implicaţi în acest proces direct sau indirect.

Referitor la inculpat C., participaţia acestuia la activitatea infracţională a constat în aceea că în perioada de referinţă (2008-2010), în calitate de administrator al L. S.A. şi consilier personal pe probleme de energie al inculpatului A., precum şi preşedinte al TT., a ajutat efectiv -prin negocierea contractelor, a condiţiilor de eşalonare şi reeşalonare a datoriilor şi prin încheierea în calitate de reprezentat legal al L. S.A. a unora dintre acestea. Implicarea în activitatea infracţională în cunoştinţă de cauză rezultă în principal din coroborarea declaraţiilor martorilor UUUU. membru al C.A. AX. S.A., IIIIII., HHHHHH., procesele-verbale de şedinţă ale organelor colegiale ale S.N.G.N. AX. S.A., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate potrivit autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti, redate pe larg în rechizitoriu.

Contribuţia inculpatului D. a constat în aceea în perioada anilor 2008-2010, în calitate de acţionar al S.C. UU. S.R.L., fost secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi angajat al L. S.A. în funcţia de consilier al inculpatului A. pe probleme energetice, a ajutat efectiv prin demersurile efectuate la nivelul Ministerului Economiei (în special la inculpata F., la care s-a interesat de evoluţia redactării şi semnării/aprobării actelor ministeriale) pentru emiterea de ordine şi memorandumuri în sensul creării unei aparenţe de legalitate pentru obţinerea de beneficii materiale de către L. S.A. de valoarea discount-urilor obţinute ilegal, cât şi demersurile efectuate -negocierea contractelor la persoanele din conducerea executivă.

Faptul că inculpatul s-a implicat cu intenţie în activitatea infracţională rezultă din coroborarea declaraţiilor martorilor UUUU., IIIIII. şi HHHHHH. cu procesele-verbale de şedinţă ale organelor colegiale şi procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate potrivit autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti, redate pe larg în rechizitoriu.

În ce priveşte participaţia penală a inculpatului E., aceasta a constat în aceea că în calitate de fost secretar de stat pentru politica industrială în cadrul Ministerului Economiei şi a semnat alături de ministrul economiei KK., Ordinele nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008, nr. 1481/13.05.2008 şi nr. 2652/09.09.2008, ordine care au trasat modul în care reprezentanţii ministerului de resort urmau să exercite atribuţiile acţionarului majoritar al S.N.G.N. AX. S.A., statul român, urmare cărora au fost adoptate de către Adunarea Generală hotărârile la care m-am referit şi care au creat aparenţa de legalitate a reducerilor comerciale acordate L. S.A.

Relevant sub aspect subiectiv este faptul că inculpatul a cunoscut, în virtutea funcţiei sale, că ordinele au fost emise urmare a notei transmise de TT. şi fără o documentare reală a situaţiei din industria chimică producătoare de îngrăşăminte, a impactului real al politicilor de acordare a reducerilor din punct de vedere economic, dar şi al cadrului legal, împrejurări ce atestă că s-a urmărit exclusiv crearea unei aparenţe de legalitate acordării reducerilor către L. S.A., chestiune ce rezultă şi din probele testimoniale redate pe larg în rechizitoriu.

Participaţia inculpatei F., constând în aceea că în calitate de fost director general adjunct/secretar general adjunct în cadrul Ministerului Economiei şi membru în organele colegiale de conducere ale S.N.G.N. AX. S.A., s-a implicat efectiv în redactarea şi chiar tehnoredactarea proiectelor/drafturilor de ordine şi memorandum-uri, în redactarea şi/sau obţinerea avizelor pentru Ordinele nr. 712/12.03.2008, nr. 912/25.03.2008, nr. 1317/25.04.2008 şi Memorandumurile nr. x/170189/17.03.2009, nr. y/2220/AV/17.06.2009 şi nr. z/4427/9.02.2010, în baza cărora în calitatea de membru în AGA a adoptat hotărârile de referinţă, este dovedită de chiar înscrisurile respective, dar şi de probele testimoniale, procesele-verbale de şedinţă, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate potrivit autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti, fiind indubitabil faptul că a cunoscut cauza ilicită care a stat la baza consimţământului societăţii naţionale prin implicarea activă în crearea aparenţei de legalitate a acordării reducerilor comerciale.

În ce priveşte contribuţiile inculpaţilor H., I. şi J., constând în aceea că, în perioada 2008-2010, au semnat în exercitarea funcţiilor de conducere pe care le deţineau în cadrul S.N.G.N. AX. S.A., contracte de livrare a gazelor naturale, acte adiţionale şi/sau contracte de tranzacţie este dovedită de chiar înscrisurile respective, iar faptul că au cunoscut cauza ilicită care a stat la baza consimţământului societăţii naţionale exprimat prin organele de conducere rezultă din procesele-verbale de şedinţă şi procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate potrivit autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti, dar şi din probele testimoniale.

Având în vedere că acuzaţia adusă inculpatei K. vizează fapte comise în perioadă în care a îndeplinit funcţia de director economic în cadrul S.N.G.N. AX. S.A. - martie 2005- decembrie 2007, în raport de considerentele expuse, soluţia primei instanţe de achitare este legală şi fondată pentru aceea că probatoriul administrat nu atestă dincolo de orice îndoială rezonabilă că în perioada respectivă reducerile acordate au fost obţinute prin manopere dolozive şi cu fraudarea reglementărilor incidente.

În fine, acuzaţiile aduse inculpatului A. constând în aceea că în calitate acţionar majoritar şi preşedinte al L. S.A. Bucureşti a purtat negocieri la nivelul S.N.G.N. AX. S.A. şi la nivelul Ministerului Economiei cu privire la eşalonarea şi reeşalonarea datoriilor înregistrate de societatea pe care o controla, direct cât şi prin intermediul inculpaţilor C. şi D., fiind indubitabil că L. S.A. a obţinut reducerile comerciale necuvenite aşa cum am arătat, că inculpatul cunoştea lipsa unei documentări reale care să fundamenteze măsurile luate la nivel ministerial şi al S.N.G.N. AX. S.A. în favoarea L. S.A. şi că acesta a avut legături strânse cu factorii decizionali, rezultă cu prisosinţă din modul în care au fost adoptate actele şi corelarea cu probele testimoniale care atestă implicarea constantă a inculpatului în procesul decizional, fapt confirmat de procesele-verbale de redarea a convorbirilor telefonice înregistrate în baza autorizaţiilor emise de Curtea de Apel Bucureşti, mijloace de probă ce nu au fost înlăturate în procedura de cameră preliminară.

În ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, se impun câteva constatări prealabile.

Astfel, sub aspectul obiectului probaţiunii, analiza instanţei poartă în mod necesar, dar şi suficient, potrivit art. 103 C. proc. pen. şi art. 396 C. proc. pen., asupra aptitudinii probelor administrate pe tot parcursul procesului penal de a dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, iar nu asupra tuturor împrejurărilor factuale adiacente, afirmate în actul de sesizare.

În al doilea rând, se impune observaţia că prima instanţă nu a avut în vedere interceptările şi înregistrările realizate în cauză potrivit C. proc. pen. din 1968, deşi legalitatea administrării probei a fost constatată atât prin prin încheierea din 22 ianuarie 2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, cât şi prin încheierea nr. 23/C din 14 iulie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017.3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală ca urmare a contestaţiilor exercitate.

Se reţine astfel că a fost constatată legalitatea administrării probelor încuviinţate de judecător, prin următoarele acte procesual-procedurale:

- încheierea nr. 100 din 20 august 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2010, prin care s-a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală în dosarul nr. x/2010, şi, în baza art. 91¹ şi urm. C. proc. pen. din 1968 a autorizat, pe o perioadă de 30 de zile, de la 20 august 2010 până la 18 septembrie 2010 inclusiv, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, precum şi a mesajelor tip sms privind mai multe posturi telefonice utilizate de inculpaţii A., D., F., G., C., J. şi H., dar şi de numiţii RR., WWWWWWWW., JJ., XXXXXXXX. şi SSSSS., fiind emisă în baza acestei hotărâri autorizaţia nr. x din 20 august 2010;

- încheierile nr. 124 din 15 septembrie 2010 (dosar nr. x/2010) şi nr. 141 din 14 octombrie 2010 (dosar nr. x/2010), prin care aceeaşi instanţă, la cererea unităţii de parchet menţionate, a autorizat, pe mai departe, pe o durată de câte 30 de zile, şi anume de la 19 septembrie 2010 până la 18 octombrie 2010 inclusiv şi, respectiv, de la 19 octombrie 2010 până la 17 noiembrie 2010 inclusiv, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice, precum şi a mesajelor tip sms pentru aceleaşi posturi telefonice folosite de persoanele anterior indicate, sens în care au fost emise de judecător autorizaţiile nr. x din 15 septembrie 2010 şi nr. 136 din 14 octombrie 2010;

- încheierea nr. 150 din 15 noiembrie 2011 (dosarul nr. x/2011), prin care Curtea de Apel Bucureşti a admis în parte cererea formulată de acelaşi organ judiciar şi a reînnoit, pe încă o perioadă de 30 de zile, de la 15 noiembrie 2011, ora 10:30, până la 15 decembrie 2011, ora 10:30, autorizaţia de interceptare şi înregistrare pe suport optic a convorbirilor telefonice şi a mesajelor tip sms primite şi efectuate la anumite posturi telefonice, dar şi autorizaţia de interceptare şi înregistrare audio-video în mediul ambiental a convorbirilor, comunicărilor şi imaginilor privindu-i pe numiţii A., D., F., G., C., J., H. şi JJ., emiţându-se autorizaţia nr. x din 15 noiembrie 2011.

În esenţă, s-a constatat că implicarea Serviciului Român de Informaţii a constat în aceea că serviciul secret a asigurat exclusiv suport tehnic şi că, în cauză, urmărirea penală a fost începută la data de 14.12.2011, pentru săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminare a economiei naţionale, prev. de art. 167 alin. (1) şi 165 alin. (1) şi (2) C. pen. din 1969, infracţiuni contra siguranţei statului, pentru aceleaşi infracţiuni fiind începută şi urmărirea penală faţă de numitul B. la data de 9.09.2013, în dosarul nr. x/2011, reunit ulterior la dosarul nr. x/2010 şi că înregistrările au fost încuviinţate şi realizate, în integralitate, în faza actelor premergătoare, astfel că activitatea Serviciului Român de Informaţii s-a circumscris competenţei legale ce îi revenea potrivit art. 224 alin. (2) C. proc. pen. din 1968.

În al treilea rând, se impun câteva precizări de ordin teoretic.

Astfel, infracţiunea prevăzută de art. 367 C. pen. -Constituirea unui grup infracţional organizat, incriminează ca infracţiune de sine stătătoare pluralitatea constituită de infractori.

Pluralitatea constituită este o formă a pluralităţii de infractori creată prin asocierea mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni şi se caracterizează prin aceea că ia naştere indiferent dacă asocierea a fost urmată de contribuţia efectivă a persoanelor respective la săvârşirea infracţiunii scop, spre deosebire de pluralitatea ocazională.

Ca atare, ca orice formă de pluralitate de infractori presupune participarea mai multor persoane la comiterea unei infracţiuni, în cazul pluralităţii constituite cel puţin la planificarea uneia, fiind suficient, deşi nu şi necesar, să se constate sub aspect obiectiv o contribuţie efectivă a participanţilor la săvârşirea aceleiaşi fapte, contribuţia fiecăruia înscriindu-se în antecedenţa cauzală, iar sub raport subiectiv, voinţa participanţilor de a coopera la comiterea faptei respective.

Din interpretarea art. 367 alin. (6) C. pen. pentru a exista o pluralitate constituită în forma incriminată prin voinţa legiuitorului este necesar să existe o grupare formată din trei sau mai multe persoane, să existe o înţelegere între membrii grupării de a acţiona în comun, să aibă ca scop săvârşirea unei infracţiuni şi să aibă o alcătuire durabilă.

În privinţa existenţei unei înţelegeri între membrii grupării, este adevărat că nu este suficient a se constata contribuţia fiecărui membru la realizarea infracţiunii scop, atunci când aceasta s-a realizat în materialitatea ei, fiind necesar să existe sub aspect subiectiv o înţelegere între membrii grupului de a lucra împreună -voinţa de a face parte din grup şi ştiinţa că se urmăreşte realizarea unei infracţiuni.

Ca atare, deşi este adevărat că statuarea asupra elementelor obiective constând în contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la realizarea infracţiunii scop, participaţia penală concretă a acestora la infracţiunea de delapidare, nu este suficientă pentru a concluziona asupra înţelegerii între persoanele implicate, existenţa acestui element subiectiv neavând o concretizare materială obiectivă, se poate deduce din acţiunile exterioare în care acesta se materializează, poziţia subiectivă a unei persoane în raport de consecinţa acţiunilor sale, oglindindu-se în chiar modul în care acţionează.

Aşadar, contrar primei instanţe şi opiniei majoritare, consider că nu este necesară dovedirea cu probe directe a unei înţelegeri între inculpaţi cu privire la constituirea, aderarea sau sprijinirea grupului infracţional organizat şi a modalităţii concrete în care aceasta s-a realizat -întâlniri, convorbiri, planuri de acţiune etc., în statuarea asupra temeiniciei sau netemeiniciei acuzaţiei, judecătorul statuând asupra acestor elemente constitutive prin aprecierea tuturor probelor administrate, probele neavând o valoare dinainte stabilită în conformitate cu art. 103 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.

Or, după legătura lor cu obiectul probaţiunii, probele se împart în probe directe şi probe indirecte. Prin probe directe se înţeleg probele care dovedesc direct vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului -recunoaşterea inculpatului, declaraţiile martorilor oculari, etc., iar probele indirecte sunt cele care nu dovedesc direct existenţa ori inexistenţa faptei sau vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului, dar care, prin coroborarea lor duc la concluzia că fapta a fost săvârşită sau că inculpatul este vinovat sau nu.

Aşadar, probele indirecte sunt elemente de fapt, care în corelaţie cu alte elemente de aceeaşi natură, împreună, pot constitui proba comiterii unei fapte penale sau a vinovăţiei unui inculpat.

Legea de procedură penală nu stabileşte aprioric valoarea diferitelor probe, aceasta trebuind să fie rezultatul aprecierii concrete de către organele judiciare a mijloacelor administrate în desfăşurarea procesului penal, de evaluarea judiciară a probelor depinzând soluţionarea procesului penal.

Este de necontestat că pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ori a vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, o singură probă directă poate fi suficientă - excepţie fac mijloacele probatorii prevăzute de art. 103 alin. (3) C. proc. pen., care nu pot face dovadă prin ele însele, ci numai prin coroborare cu alte probe ale dosarului.

La fel de necontestat este că o singură probă indirectă nu poate fi niciodată suficientă, ci sunt necesare mai multe probe indirecte, din a căror coroborare să se poată stabili neîndoielnic existenţa faptei ori vinovăţia unei persoane.

În concluzie, spre deosebire de probele directe care sunt apte prin ele însele, dată fiind legătura lor directă cu existenţa infracţiunii, să conducă la o soluţie certă în cauză, probaţiunea indirectă este mult mai complexă, fiind necesară strângerea unui ansamblu de elemente indirecte legate între ele, astfel încât versiunea pe care o confirmă să excludă orice altă versiune cu privire la fapta ce face obiectul acuzării, situaţie în care prezumţia de nevinovăţie este înlăturată.

Totodată, aşa cum s-a subliniat şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, utilizarea unor prezumţii de fapt sau de drept pentru a stabili vinovăţia unei persoane nu contravine echităţii procedurii. Prezumţiile de fapt şi de drept operează în orice sistem de drept, iar Convenţia nu le interzice, în principiu. Cu toate acestea, este necesar ca, în procesul penal, statele părţi să recurgă la prezumţii de fapt sau de drept în limite rezonabile, luând în considerare miza procesului şi cu respectarea dreptului la apărare. În orice caz, recurgerea la prezumţii de fapt trebuie să păstreze un raport de proporţionalitate rezonabilă cu scopul legitim urmărit (cauza Salabiaku c. Franţei, 10519/83, hotărârea din 07.10.1988, Västberga Taxi Aktiebolag and Vulic c. Suediei, 36985/97, hotărârea din 21.05.2003, decizia Falk contra Olandei din 19.10.2004 66273/01).

Aplicând aceste consideraţii teoretice şi jurisprudenţiale, deşi nu au fost administrate probe directe privind modalitatea faptică concretă în care s-a iniţiat şi constituit grupul infracţional organizat şi a înţelegerii între membrii grupării de a acţiona în comun, precum şi al înţelegerilor următoare de aderare şi sprijinire, consider că probele indirecte administrate atestă dincolo de orice îndoială rezonabilă existenţa grupului în sensul art. 367 alin. (6) C. proc. pen., iar contextul factual reţinut în cele ce preced, urmare a evaluării probatoriului administrat, confirmă că inculpaţii au acţionat concertat, acţiunile acestora fiind complementare prin succesiunea lor în timp şi justificarea lor reciprocă, astfel încât este exclus ca acţiunile lor să fie disparate, iar corelarea dintre acestea să fie o coincidenţă, lipsind orice altă explicaţie rezonabilă a contribuţiei fiecăruia la realizarea infracţiunii scop.

Aşadar, exigenţa privind existenţa exclusivă a unor probe directe a înţelegerii infracţionale de a constitui şi sprijini grupul infracţional, în primul rând, nu este justificată de normele procesual penale, iar, în al doilea rând, face, cel puţin dificil, dacă nu imposibil de probat infracţiunea, în condiţiile în care o astfel de înţelegere are prin excelenţă un caracter conspirativ, caracter care se perpetuează şi după ce infracţiunea s-a epuizat.

Acţiunea coordonată în crearea unei aparenţe de legalitate livrărilor de gaze către L. S.A. cu o reducere comercială substanţială, mecanismul prin care a fost eludată condiţia privind lipsa datoriilor, dar şi evitarea exigenţelor legale, sunt elemente care confirmă preexistenţa unei înţelegeri în lipsa oricărei alte explicaţii plauzibile.

Chiar dacă o atare concluzie se bazează pe corelarea probelor indirecte cu prezumţii de fapt, ea este proporţională cu scopul vizat prin prezentul proces penal, respectiv combaterea unui fenomen complex, cu dimensiuni economice, sociale, politice şi culturale care are ca efect subminarea încrederii în instituţiile publice şi care poate atrage, în cazuri, extreme, nerecunoaşterea legitimităţii statului, ducând la instabilitate politică şi economică.

În raport de structura grupului, consider că grefarea grupului infracţional organizat pe structuri ierarhice preexistente nu este de natură să infirme per se existenţa grupării, ci doar atestă că entitatea infracţională a pluralităţii constituite a profitat/folosit în interes propriu această ierarhie organizaţională, împrejurare care, în opinia mea, conferă faptei o gravitate mai ridicată şi celor implicaţi o periculozitate sporită. Este adevărat că simpla apartenenţă la structurile organizatorice ale S.N.G.N. AX. S.A., L. S.A. şi ale Ministerului Economiei nu dovedeşte apartenenţa la grupul infracţional şi că persoanele având rol de conducere potrivit organigramelor nu pot fi trase la răspundere, în mod automat, pentru acţiunile membrilor în realizarea planului asocierii, ci numai atunci când au avut un rol concret în realizarea unor acţiuni din programul asociaţiei criminale, rol care în cazul de faţă rezultă din modul în care înţelegerea infracţională s-a obiectivat şi care a fost deja menţionat.

Cât priveşte persoanele care au aderat sau au sprijinit grupul infracţional, trebuie avut în vedere caracterul sistematic al contribuţiei acestora la acţiunile menite să faciliteze realizarea infracţiunii scop, contribuţia acestora nefiind întâmplătoare, ocazională.

III. În ce priveşte soluţia în apel, consider că, subsecvent admiterii apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DIICOT -Structura Centrală, se impunea încetarea procesului penal având în vedere că, în raport de data săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii, a intervenit prescripţia răspunderii penale, cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Astfel, atât infracţiunea de grup infracţional organizat, cât şi infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, s-au consumat/epuizat în anul 2010.

Văzând dispoziţiile art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) C. pen., durata termenului general de prescripţie este de 10 ani pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 alin. (1) cu aplicarea art. 309 C. pen. şi pedepsită cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani şi 6 luni, iar pentru infracţiunea de grup infracţional organizat în varianta agravată prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., termenul general de prescripţie este de 8 ani, având în vedere că această infracţiune este pedepsită cu închisoarea de la 3 ani la 10 ani, termene fiind împlinite înainte de pronunţarea hotărârii atacate în considerarea legii penale mai favorabile în materie de prescripţie.

Astfel, având în vedere că în raport cu dispoziţiile legii penale în forma în vigoare la data săvârşirii faptelor, în considerarea limitei maxime a pedepsei prevăzută de legea penală pentru infracţiunile ce fac obiectul acestui dosar, de 20 de ani închisoare, termenul general de prescripţie era de 15 ani, iar cel special de cel puţin 22 de ani şi 6 luni, aplicând dispoziţiile cele mai favorabile, nu se impune evaluarea intervenirii acestei cauze de încetare în raport de C. pen. din 1968.

De asemenea, dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. în vigoare de la data de 1 februarie 2014, în varianta anterioară datei de 25 iunie 2018, statuau în sensul întreruperii cursului termenului prescripţiei prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză, astfel că aplicarea globală a acestei variante normative [inclusiv a dispoziţiilor art. 155 alin. (4) C. pen.] ar avea ca efect stabilirea unui termen de prescripţie specială de 16 ani, respectiv 20 de ani, termen neîmplinit până în prezent.

În schimb, ca o consecinţă a reconfigurării conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen. prin jurisprudenţa obligatorie relevantă a Curţii Constituţionale, concretizată în Deciziile nr. 297/2018 (publicată în M.O. partea I nr. 518 din 25 iunie 2018) şi nr. 358/2022 (publicată în M.O. partea I nr. 565 din 9 iunie 2022) s-a statuat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen., în varianta normativă în vigoare în perioada 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, au avut conţinutul "Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea..", fără a cuprinde vreun caz de întrerupere a cursului termenului de prescripţie. Ca efect al acestor decizii, rezultă că, în intervalul temporal anterior precizat, nu au existat, în legislaţia penală substanţială, cazuri de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale de prescripţie, prevăzute de art. 154 C. pen.

Subsecvent acestor decizii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunţat Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022, prin care a stabilit, cu caracter obligatoriu, că normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse, din perspectiva aplicării lor în timp, principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile.

Evaluată în contextul celorlalte dispoziţii pertinente în materia prescripţiei, această particularitate imprimă C. pen. în vigoare în intervalul de timp limitat, anterior menţionat -25 iunie 2018 - 30 mai 2022, caracterul unei legi penale de natură să asigure, în ansamblul său, o situaţie mai favorabilă şi, astfel, să devină aplicabilă în speţă, în conformitate cu principiul de aplicare a legii penale în timp, prevăzut de art. 5 alin. (2) C. pen.

În ce priveşte efectul întreruptiv al actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, în considerarea hotărârii pronunţate de Curtea Europeană de Justiţie, Marea Cameră, la data de 21 decembrie 2021, în cauzele conexate C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 şi C-840/19, apreciez că, infracţiunile deduse judecăţii nu intră în domeniul de reglementare a dreptului uniunii, neputând fi circumscrise unor infracţiuni care poate aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii.

Pentru considerentele anterior expuse, consider fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., şi de partea civilă S.N.G.N. AX. S.A., în privinţa inculpaţilor A., C., B., D., E., F., H., I., J. şi L. S.A. nefiind incidentă ipoteza prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., sub aspectul infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, impunându-se soluţia de încetare a procesului penal, conform prevederilor art. 396 alin. (8) C. proc. pen., iar în ce priveşte latura civilă, dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen. şi analiza particularităţilor cauzei în latura penală conduc la concluzia că fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, se impunea admiterea acţiunii civile şi obligarea inculpaţilor în solidar în limitele prejudiciului dovedit.

De asemenea, consider că în apelul Ministerului Public se impunea şi dispunerea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat faţă de inculpaţii A., C., B., D., E. şi F.