Şedinţa publică din data de 14 noiembrie 2023
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
I.1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, la data de 30 martie 2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la o altă instanţă egală în grad.
I.2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă
Prin încheierea nr. 16 din data de 6 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea nr. 20 din data de 20 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a respins, ca nefondată, cererea de strămutare a judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, formulată de petentul A..
Împotriva acestei încheieri, petentul A. a formulat recurs.
I.3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în recurs
Prin decizia nr. 16 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii nr. 16 din data de 06 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.
I.4. Calea de atac exercitată
Împotriva deciziei nr. 16 din data de 17 ianuarie 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2022 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, A. a formulat cerere de revizuire.
Fără a întemeia în drept cererea de revizuire, revizuentul A. a susţinut că instanţa de recurs nu a luat în considerare hotărârea nr. 552 din data de 15 martie 2007 a Tribunalului Suceava.
De asemenea, a susţinut că deşi legea prevede că nicio autoritate publică nu poate încălca independenţa judecătorului şi nu poate desfiinţa o hotărâre judecătorească, Tribunalul Suceava a indus în eroare instanţa şi nu a explicat cauza cererii de strămutare. Cererea de strămutare a fost formulată întrucât hotărârea nr. 552 din data de 15 martie 2007 nu a fost pusă în executare din pricina refuzului Primăriei, Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc şi Curţii de Apel Suceava.
S-a mai susţinut că Primăria Moldoviţa a vândut terenul de 0,50 ha al revizuentului altor persoane, acesta fiind motivul pentru care nu îl pune în posesie.
I.5. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 15 martie 2023, sub nr. x/2023.
Cum în cauză nu s-a impus comunicarea cererii de recurs, întrucât revizuentul este singura parte în dosar, prin rezoluţia din 16 martie 2023, s-a stabilit termen de judecată la data de 14 noiembrie 2023, dispunându-se citarea revizuentului cu menţiunea de a achita taxa de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 26 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
La data de 30 mai 2023, revizuentul a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON aferente cererii de revizuire .
La termenul de judecată din data de 14 noiembrie 2023, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cererea de revizuire, din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate, conform dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanţa sa.
Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 509 C. proc. civ., calea de atac a revizuirii poate fi exercitată numai împotriva unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul. Din interpretarea textului rezultă că numai hotărârile instanţei de recurs prin care se evocă fondul cauzei pot fi atacate cu revizuire, deoarece calea de atac extraordinară a revizuirii este un mecanism de îndreptare a unor greşeli de fapt, în scopul restabilirii adevărului în cauză, ce ţin de specificul căii de atac.
Cererea de revizuire, ce formează obiectul dosarului de faţă, fără a cuprinde vreunul din motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ., este îndreptată împotriva unei hotărâri care s-a respins recursul ca inadmisibil, motivat de faptul că legea nu permite exercitarea acestei căi de atac împotriva unei hotărâri prin care a fost respinsă cererea de strămutare, aceasta fiind definitivă.
Or, din dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că pentru hotărârile judecătoreşti, legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă au fost pronunţate asupra fondului sau dacă prin ele se evocă fondul cauzei.
Hotărârea care evocă fondul cauzei este acea hotărâre care este rezultatul unei analize de fond făcute de instanţele de control judiciar, care, statuând în drept în mod diferit faţă de modalitatea în care au făcut-o primele instanţe, reapreciază probele administrate de instanţele inferioare, reţine o altă situaţie de fapt şi pronunţă o soluţie diferită de cele anterior date în aceeaşi cauză.
În categoria acestor hotărâri nu intră hotărârea prin care s-a respins recursul pe motiv că este inadmisibil, întrucât instanţa nu evocă fondul, ci soluţionează cauza în baza unei excepţii procesuale, aceea a inadmisibilităţii, care prin ipoteză nu presupune analizarea fondului sau evocarea acestuia.
Este adevărat că în speţa de faţă hotărârea a cărei revizuire se cere este o hotărâre dată în recurs, însă aceasta nu îndeplineşte cerinţele legale în raport cu care să poată fi supusă revizuirii, întrucât în cuprinsul ei nu a fost analizat şi nici evocat fondul.
Pe de altă parte, în speţa pendinte, pe lângă faptul că revizuentul nu invocă vreun temei de drept, cererea de revizuire nu dezvoltă niciun motiv încadrabil între cele strict prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ. care permit exerciţiul acestei căi de atac, ci reiterează doar aspecte legate de fondul raportului juridic dezlegat de Tribunalul Suceava. Or, acest aspect atrage de asemenea inadmisibilitatea cererii de revizuire.
Ca atare, faţă de aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul A., cu domiciliul în jud. Suceava, împotriva deciziei nr. 16 din 17 ianuarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 noiembrie 2023.