Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023
Deliberând asupra recursului declarat în cauză, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş sub dosarul nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâţilor Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş şi Penitenciarul Aiud la plata sumei de 200.000 euro, despăgubiri pentru fiecare zi de detenţie petrecută în condiţii necorespunzătoare, în perioadele 2009 - 2012 şi 2012 - 2013.
2. Sentinţa pronunţată de prima instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 611 din 12 mai 2022, Tribunalul Mureş a anulat, ca netimbrată, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş şi Penitenciarul Aiud.
3. Hotărârile pronunţate de instanţa de apel
Prin decizia nr. 910/A din 4 noiembrie 2022, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a admis apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 611 din 12 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Mureş în dosarul nr. x/2021, a anulat hotărârea atacată şi a stabilit termen pentru judecarea cauzei la 26 ianuarie 2023.
Prin decizia nr. 83/A din 10 februarie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a respins, ca neîntemeiate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, şi excepţia inadmisibilităţii/prematurităţii invocată de pârâtul Penitenciarul Aiud.
A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş şi Penitenciarul Aiud, ca fiind prescris dreptul material la acţiune.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 83/A din 10 februarie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A., formulând următoarele critici:
Recurentul-reclamant a susţinut că Statul Român s-a angajat să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, consacrate prin jurisprudenţa CEDO, acesta fiind direct răspunzător de suferinţa şi condiţiile inumane la care a fost supus.
De asemenea, a arătat că se consideră îndreptăţit să fie despăgubit pentru perioada pe care a executat-o în condiţii de detenţie necorespunzătoare, pretenţiile sale fiind justificate.
A mai menţionat că judecătorul delegat cu supravegherea privării de libertate nu are competenţa de a stabili despăgubirile datorate pentru condiţiile inumane din penitenciare, ci instanţei de judecată îi revine această competenţă.
Recurentul-reclamant nu a indicat motivele de casare pe care se întemeiază recursul.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
5. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Penitenciarul Aiud a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în motivele de nelegalitate. De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că decizia recurată este legală.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, invocată de intimatul-pârât Penitenciarul Aiud, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
În conformitate cu textele legale enunţate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de lege presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.
Cum recursul este o cale de atac extraordinară şi nedevolutivă (nu are loc o rejudecare a fondului pricinii), susţinerile referitoare la modul în care instanţa de apel a stabilit situaţia de fapt şi a interpretat probatoriul administrat în cauză nu se pot constitui în critici de nelegalitate, care să poată fi deduse judecăţii în recurs. Dimpotrivă, acestea pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, însă nu pot fi cenzurate în recurs, deoarece prin intermediul acestei căi de atac se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate.
În cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva deciziei nr. 83/A din 10 februarie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă, recurentul-reclamant şi-a expus nemulţumirea faţă de soluţia de respingere a acţiunii, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Susţinerile recurentului-reclamant relevă nemulţumirea acestuia faţă de soluţia dispusă de instanţa de apel, întrucât acesta se consideră îndreptăţit să fie despăgubit de intimatul-pârât Statul Român pentru condiţiile inumane în care a fost deţinut în penitenciar.
Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt formulate în mod imprecis, recurentul rezumându-se la expunerea unor afirmaţii pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, iar din analiza criticilor nu reiese relevanţa pe care acestea o prezintă în raport cu soluţia de respingere, ca prescrisă, a cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, susţinerile prezentate în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă motive de nelegalitate a deciziei recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre cazurile de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 83/A din 10 februarie 2023 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2023.