Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023
Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 322 din 13 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 158 din 14 aprilie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022, fiind obligat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Înalta Curte, examinând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire, constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât prin hotărârea împotriva căreia petentul A. a formulat cerere de revizuire nu s-a rezolvat fondul cauzei. Astfel, s-a constatat că prin sentinţa penală nr. 158 din 14 aprilie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2019 al Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Prin urmare, având în vedere că această cale extraordinară de atac a fost formulată împotriva unei hotărâri prin care nu s-a rezolvat fondul cauzei, ci a fost respinsă, ca neîntemeiată, o cerere de strămutare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că este inadmisibilă cererea de revizuire (în acelaşi sens este şi jurisprudenţa instanţei supreme, sentinţa nr. 431/2019). Deopotrivă, şi jurisprudenţa anterioară a Înaltei Curţi era în acelaşi sens:
"Pot fi atacate cu revizuire numai hotărârile definitive prin care s-a soluţionat fondul cauzei, prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal. Cererea de revizuire îndreptată împotriva altor hotărâri definitive este inadmisibilă" (Î.C.C.J., Completul de 9 judecători, decizia nr. 42/2005 şi decizia nr. 21/2006).
Împotriva sentinţei penale nr. 322 din 13 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a formulat contestaţie la executare petentul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, fiind repartizată aleatoriu Completului 7.
În cererea scrisă, contestatorul a susţinut că există motivele de îngrădire a executării silite a creanţei de 100 RON stabilită în dosarul nr. x/2022, ca reprezentând cheltuieli avansate de stat pentru desfăşurarea procesului penal, nu poate să-i fie pretinsă deoarece respectiva creanţă nu este dovedită, fiind stabilite de către judecătorii cauzei, în mod subiectiv după rămânerea în pronunţare.
Examinând contestaţia formulată, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen.., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
Argumentele contestatorului care stau la baza contestaţiei la executare se referă la faptul că a fost obligat la cheltuieli de judecată care nu au fost dovedite prin mijloace de probă.
Pe calea contestaţiei la executare întemeiată pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. nu se poate modifica ori desfiinţa hotărârea judecătorească definitivă, acest caz referindu-se doar la nelămuriri ivite cu ocazia punerii în executare a hotărârilor penale, cauzate, în cele mai multe situaţii, de redactarea greşită a dispozitivului hotărârii sau împiedicări la executare care trebuie să se datoreze unor cauze legale prin care nu se poate pune în executare hotărârea sau nu poate continua executarea hotărârii.
Examinând actele dosarului se constată că în cauza s-a făcut o trimitere pur formală la dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., deoarece nu există nicio nelămurire cu privire la punerea în executare a hotărârii, suma fiind stabilită în mod clar şi neechivoc în sarcina contestatorului, criticile acestuia vizând, astfel cum s-a arătat, aspecte referitoare la lipsa de suport probator a cuantumului cheltuielilor judiciare către stat la care a fost obligat şi nu imposibilitatea punerii lor în executare.
Expresia "cheltuieli judiciare avansate de stat" semnifică toate sumele de bani cheltuite pe parcursul desfăşurării procesului penal, din bugetul de stat, respectiv din sumele de bani alocate în acest scop, conform art. 272 alin. (2) C. proc. pen.., din bugetul Ministerului Justiţiei, al Ministerului Public sau al altor ministere de resort, în scopul suportării unor cheltuieli prilejuite de procedurile desfăşurate. Aceste cheltuieli sunt prevăzute în cuprinsul art. 272 şi 273 C. proc. pen... Art. 272 alin. (1) C. proc. pen.. reglementează ca făcând parte din categoria cheltuielilor judiciare sumele de bani necesare pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea probelor, conservarea mijloacelor materiale de probă, onorariile avocaţilor, precum şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului penal. În acest sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 117 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 7 mai 2020.
Prin urmare, suma datorată cu titlu de cheltuieli judiciare către stat reprezintă cheltuieli de procedură şi rezultă din culpa procesuală a părţii a cărei cerere a fost respinsă, iar legea procesual penală nu permite contestarea cuantumului acestora în faza de executare a hotărârii.
Ca urmare, împrejurările invocate de contestator nu se încadrează în motivul de contestaţie prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. şi nici în vreunul din celelalte cazuri de contestaţie la executare expres şi limitativ prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 322 din 13 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2022.
Conform dispoziţiilor art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va fi obligat petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 322 din 13 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2022.
Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2023.