Şedinţa publică din data de 23 ianuarie 2024
Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 13 aprilie 2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 57.738 RON, care reprezintă contravaloarea investiţiilor realizate de către reclamanta la imobilul situat în Oradea, str. x din care a fost evacuată la data de 29.11.2017, creanţa fiind constituită din totalul cheltuielilor necesare şi utile pentru funcţionarea în condiţii normale a imobilului, constituirea unui drept de retenţie în favoarea sa asupra imobilului situat în Oradea, judeţul Bihor, până la achitarea integrală a debitului în cuantum de 57.738 RON.
2. Hotărârea pronunţată la fond
Prin sentinţa civilă nr. 214 din 15.01.2019 pronunţată de Judecătoria Oradea, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L.. A fost obligată pârâta să achite reclamantei suma de 45.012 RON. A fost obligată pârâta să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 3.455 RON. Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelanta S.C. B. S.R.L., solicitând admiterea apelului, cu consecinţa respingerii acţiunii ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru si onorariu avocaţial.
3. Hotărârea pronunţată în apel
Prin decizia civilă nr. 1163/A/2019 din 19 decembrie 2019, Tribunalul Bihor – secţia I civilă a admis apelul declarat de apelanta S.C. B. S.R.L., în contradictoriu cu intimata C., împotriva sentinţei civile nr. 214/15.01.2019, pronunţate de Judecătoria Oradea.
A schimbat în parte sentinţa civilă nr. 214/15.01.2019, pronunţată de Judecătoria Oradea, după cum urmează:
A obligat apelanta pârâta la plata sumei de 15.770,83 RON, reprezentând cheltuieli necesare şi utile efectuate de intimata reclamantă la imobilul apelantului situat în str. x, mun. Oradea, jud. Bihor.
A obligat apelanta pârâta la plata sumei de 1.180 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, efectuate în primă instanţă de către intimata reclamantă.
A menţinut restul dispoziţiilor hotărârii apelate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta C., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Oradea – secţia I civilă sub nr. x/2018.
Prin încheierea din 14 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost suspendată judecarea cauzei în baza art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Prin încheierea din 25 ianuarie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de recurenta-reclamantă şi s-a menţinut suspendarea judecării cauzei, dispusă în baza art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.
Prin încheierea din 22 noiembrie 2022, Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de către recurenta-reclamantă C., a menţinut suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului penal nr. x/2020 al Judecătoriei Oradea.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 22 noiembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia I civilă a formulat recurs reclamanta C. la data de 18 aprilie 2023, fără a indica vreun motiv de casare dintre cele limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi repunerea pe rol a dosarului nr. x/2018, dosarul nr. x/2020 fiind soluţionat definitiv.
La data de 30 octombrie 2023, ulterior comunicării raportului, reclamanta a depus o completare a motivelor de recurs, prin care a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., menţionând că hotărârile pronunţate sunt pronunţate cu interpretarea greşită a materialului probator administrat în cauză sub aspectul fondului cauzei, cu încălcarea legislaţiei care reglementează materia dreptului de proprietate. A mai indicat că imobilul în litigiu a fost achiziţionat de reclamantă împreună cu fostul soţ, D., decedat, fiind locuinţă de familie. La 07.11.2018, fostul său soţ a transmis dreptul de proprietate numitului E., nefiind achitată nicio rată din preţul convenit. Arată că deţine posesia imobilului din 2019, când a revenit să locuiască în locaţia respectivă, soţul îmbolnăvindu-se.
Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.
5. Procedura de filtru
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că în opinia raportorului, decizia atacată în prezenta cauză este supusă recursului.
Totodată, s-a reţinut că în opinia raportorului, se pune problema nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Completul de filtru C9, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună punct de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la 7 şi 17 iulie 2023.
Reclamanta C. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin rezoluţia din 29 noiembrie 2023, s-a fixat termen de judecată la 23 ianuarie 2024, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raportul întocmit în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) din acelaşi articol.
În speţă, cererea de recurs conţine o simplă declarare a căii de atac împotriva încheierii din 22 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea – secţia I civilă, fără a se indica vreun motiv pentru care hotărârea recurată ar fi nelegală, recurenta menţionând doar că solicită admiterea recursului şi repunerea pe rol a dosarului nr. x/2018, dosarul nr. x/2020 fiind soluţionat definitiv.
Astfel, prin cererea respectivă nu s-a depus decât o declaraţie de recurs, nu şi dezvoltarea motivelor de recurs, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.
Cât priveşte completarea motivelor de recurs depusă la data de 30 octombrie 2023, ulterior comunicării raportului, prin care s-au invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., se constată sub un prim aspect, că aceasta este depusă tardiv, întrucât s-a depăşit termenul de motivare de 30 zile reglementat de art. 485, art. 487 în referire la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., în raport de data comunicării încheierii, 07.12.2022 şi de data declarării recursului împotriva încheierii (18 aprilie 2023).
De altfel, se constată şi că respectiva completare conţine critici raportat exclusiv la soluţia pronunţată pe fondul pricinii, iar nu critici care să vizeze încheierea recurată, completarea suferind aşadar de aceeaşi carenţă procedurală de nulitate anterior enunţată.
Pentru ansamblul acestor considerente, întrucât în cuprinsul cererii de recurs nu s-a indicat niciun motiv de fapt sau de drept în susţinerea căii de atac, Înalta Curte constată că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de motivare a recursului, astfel încât este incidentă sancţiunea nulităţii instituită de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., nefiind incidentă nici ipoteza art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. privind invocarea din oficiu a unor eventuale motive de casare de ordine publică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă C. împotriva încheierii de şedinţă din 22 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Oradea – secţia I civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu recurenta-pârâtă S.C. B. S.R.L..
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 23.01.2024.