Şedinţa publică din data de 23 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj a solicitat anularea Deciziei nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 formulată de reclamantă privind imobilul situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris iniţial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 şi ulterior în CF nr. x Blaj sub nr. top. x şi apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (reconvertită în format electronic în CF nr. x Blaj, nr. top. x) şi în consecinţă, să se dispună în principal, restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris iniţial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51, iar în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea în favoarea reclamantei a deciziei privind acordarea de despăgubiri în condiţiile legii, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta a formulat precizare de acţiune prin care a solicitat să se dispună anularea Deciziei nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă cu referire la cererea de retrocedare nr. x/27.02.2003 formulată de reclamantă privind imobilul situat în Mun. Blaj, jud. Alba, compus din teren înscris iniţial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 şi ulterior în CF nr. x Blaj sub nr. top. x şi apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (reconvertită în format electronic în CF nr. x Blaj, nr. top. x) şi construcţie edificată pe acesta la data preluării, dar neevidenţiată în cartea funciară, şi în consecinţă, să se dispună, în principal, restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului situat în Mun. Blaj, jud. Alba, înscris iniţial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 (compus din teren şi construcţie neîntabulată în CF), iar, în subsidiar, obligarea pârâtei la emiterea în favoarea reclamantei a deciziei privind acordarea de despăgubiri în condiţiile legii.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Alba Iulia – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 158/2020 din 11 noiembrie 2020, a respins, ca nefondată, acţiunea astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparţinut Cultelor Religioase din România.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
După o amplă prezentare a situaţiei de fapt, în motivarea recursului se arată că sentinţa atacată conţine motive contradictorii şi a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
În ceea ce priveşte motivele contradictorii pe care se întemeiază soluţia instanţei de fond, recurenta consideră că acestea rezidă din faptul că instanţa de fond a reţinut, în fapt, că imobilul înscris iniţial sub A I 2 în CI nr. 290 Blaj sub nr. topo. 51, transcris apoi în favoarea Oraşului Blaj în CI- nr. 788 Blaj sub nr. topo x şi apoi în CF nr. x Blaj sub nr. topo x, apare înscris în favoarea reclamantei în baza încheierii nr. 5495/25.11.1992.
În opinia recurentei, instanţa de fond a omis să constate faptul că, după ce imobilul cu nr. topo x a fost transcris din CF iniţial x Blaj, nu mai apar nici un fel de menţinuni cu privire la nr. top. x dezmembrări, parcelări, înstrăinări, transcrieri în alte cărţi funciare, imobilul fiind intabulat şi în prezent în aceasta carte funciară conform menţiunii de sub B+1 în favoarea Oraşului Blaj.
În condiţiile în care imobilul a fost dobândit în proprietate de unitatea administrativ-teritorială potrivit înscrierii de sub B+1 în baza încheierii nr. 124/19.02.1949, apare menţiunea "În baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, dreptul de proprietate asupra imobilelor transcrise aici din CF nr. x. 72. 60 şi 63 se intabulează în favoarea Oraşului Blaj".
Prin urmare, imobilul înscris iniţial sub nr. topo x în CF nr. x a fost transcris în CF nr. x Blaj în favoarea Oraşului Blaj şi a rămas înscris şi în prezent în favoarea Oraşului Blaj.
Se mai arată că în CF nr. x Blaj (CF după reconversie nr. x Blaj), terenul de sub nr. top x, în suprafaţă de 1745 mp, apare înscris sub A+2, fără să fie vreo menţiune privind încheierea de carte funciară în baza căreia a fost înscris în CF nr. x. Sub B+2 apare înscrierea în baza încheierii nr. 5495 25.11.1992 conform căreia: "în baza adresei nr. x/1992, a Decretului-Lege nr. 26/1990 şi a Protocolului încheiat la dala de 9 oct. 1992, asupra imobilului de sub A+1, cât şi a imobilelor de sub A + 2+6, transcrise din CF nr. x, se întabulează dreptul de proprietate cu titlu de lege în favoarea Mitropoliei Română Unită cu Roma Greco-Catolică".
Prin urmare, imobilul înscris iniţial sub nr. topo x în CF nr. x apare în foaia A a CF nr. x Blaj fără a exista vreo menţiune că a fost transcris în acest CF din CF iniţial x Blaj sau din CF nr. x Blaj (în acesta din urmă fiind înscris şi în prezent în favoarea Oraşului Blaj).
Instanţa de fond a omis a avea în vedere adresa nr. x/04.07.2017 a BCPI Blaj din care rezultă că "dosarul solicitat (6495/1992 -s.n.) lipseşte din Arhiva OCIM Alba"
În ceea ce priveşte reţinerea potrivit căreia imobilul ce face obiectul acţiunii nu figurează în lista bunurilor restituite în baza H.G. nr. 466/1992, bunuri proprietate de stat care s-au predat prin efectul Decretului-Lege nr. 126/1990, aspect care rezultă şi din adresa nr. x/28.06.2016 a Primăriei Mun. Blaj recurenta precizează că instanţa de fond a omis a avea în vedere faptul că prin aceeaşi adresa nr. x 28.06.2016 a Primăriei Mun. Blaj această instituţie a precizat că pentru imobilul înscris în CF nr. x Blaj cu nr. topo x "nu s-a emis de către UAT Blaj - Mun. Blaj nicio dispoziţie de restituire în natură sau dispoziţie de plată despăgubiri în favoarea nici unei entităţi"
Şi în ceea ce priveşte temeiul naţionalizării imobilului dedus judecăţii, instanţa de fond reţine motive contradictorii.
Faptul că imobilul înscris iniţial sub A+2 în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51 a fost preluat abuziv de la reclamantă rezultă cu certitudine din următoarele:
- înscrierea sub B + 7 din CF nr. x Blaj, privind încheierea nr. 124 19.02.1949, din care rezultă că "în baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, imobilul de sub A+2 se transcrie în CF nr. x în favoarea Oraşului Blaj";
- sub B+l din CF nr. x Blaj în baza încheierii nr. 124/19.02.1949, unde apare menţiunea " În baza Decretului nr. 358 publicat în M.Of. nr. 281 din 9 decembrie 1948, a Procesului-Verbal nr. 5 din 8 ianuarie 1949, dreptul de proprietate asupra imobilelor transcrise aici din CF nr. x. 72. 60 şi 63 se intabulează în favoarea Oraşului Blaj;
- Procesul-verbal nr. x/08.01.1949 din care rezultă că s-a preluat imobilul din str. x, proprietatea fondului "A.", care a fost atribuit în proprietate Primăriei Oraşului Blaj;
- Încheierea nr. 124/1949 privind întabularea imobilelor înscris în CF nr. x în favoarea Oraşului Blaj;
- Procesul-verbal din 29.10.1948 privind inventarierea bunurilor aflate la dispoziţia Administraţiei Capitulare din cadrul Mitropoliei Unită cu Roma, în care la pag. 8 la bunurile Fondului "A.", la pct. 1 este indicat preluat imobilul din str. x;
- Inventarul imobilelor aparţinând Administraţiei Capitulare, din care rezultă că imobilul situat la acel moment în Blaj, str. x, era compus din 3 camere, 1 baie, 1 grajd, 1 wc, descriere care în ceea ce priveşte construcţia este identică cu cea din extrasul "Dosarului cuprinzând lucrările de inventariere a bunurilor imobiliare aflate pe teritoriul oraşului Blaj aparţinând cultelor" întocmit de Primăria oraşului reşedinţă Blaj în anul 1940 unde la poziţia 209 referitoare la imobilul înscris în CF x Blaj apare în coloana 9 următoarea menţiune: "clădire compusă de 3 camere, 1 cămară, 1 magazie de lemn, 1 wc, construite din cărămidă acoperită cu ţiglă, suprafaţa clădirii este de 97,68 mp, iar a terenului needificat de 1675 mp, întreţinut de Mitropolie în stare bună".
În opinia recurentei, este irelevantă "legătura" dintre top x iniţial - care este mai mult decât evident că a fost naţionalizat în baza Decretului nr. 358/1948 şi top. x 1 şi 51 2 care aparent au fost naţionalizate ulterior, în anul 1955, de la persoane fizice, nefăcând obiectul cauzei cum şi dacă au ajuns aceste topografice din proprietatea Oraşului Blaj (unde au fost înscrise în 1949 în CF nr. x Blaj) în proprietatea unor persoane fizice, pentru ca apoi să fie preluate de stat în baza sentinţei civile nr. 224/1955 a Tribunalului Târnăveni.
Astfel, recurenta consideră că instanţa a făcut o aplicare greşită a dispoziţiilor legale reţinute ca fiind incidente (art. 5 alin. (2) din Regulamentul din aplicare aprobat prin H.G. nr. 1164/2002 - s.n.) deoarece intimata a cerut să se depună la dosarul administrativ o expertiză extrajudiciară pentru lămurirea situaţiei imobilelor deduse judecăţii din prisma înscrierii acestora în mai multe cărţi funciare.
În acest sens, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a formulat cererea de retrocedare "cu privire la imobilele identificate în CF x Blaj, top x, trecut în CF x top x, fără a se menţiona alte evidenţe de carte funciară, context în care în mod corect pârâta a dat eficienta evidentei de carte funciara în acord cu prevederile art. 21 din Legea 7/1996, motivând suficient decizia atacată".
În primul rând trebuie menţionat că, potrivit cererii nr. x/27.02.2003, s-a solicitat restituirea imobilului "clădire şi teren, înscrise în CF nr. x Blaj top. x trecut din CF nr. x Top x", indicând în acest sens cartea funciară iniţială în care a fost înscris dreptul de proprietate anterior naţionalizării - CF nr. x Blaj - şi cartea funciară la momentul formulării cererii - CF nr. x Blaj.
Or, în condiţiile în care aceeaşi instanţă a reţinut că nu se poate "contesta susţinerea reclamantei că, în fapt, nu i s-a restituit imobilul identificat în cartea funciară" (pag. 9 alin. (7) din hotărâre), reţinerea instanţei potrivii căreia, în ceea ce priveşte obiectul cererii nr. x/2003, pârâta a soluţionat corect cererea prin respingerea acesteia raportat la faptul că reclamanta este intabulată în cartea funciară, este nelegală, având în vedere obiectul cauzei, respectiv soluţionarea unei cereri de restituire a unui imobil naţionalizat în mod abuziv, fără titlu valabil, cu privire la care nu s-a emis nici un titlu de restituire, nici în procedura administrativă prevăzută de O.U.G. nr. 94/2000, nici pe drept comun printr-o hotărâre judecătorească, aspect necontestat şi reţinut ca atare de instanţa de fond.
În opinia recurentei, este greşită reţinerea instanţei de fond în sensul că întabularea în cartea funciară ar constitui dovada dreptului de proprietate asupra imobilului a cărui restituire a solicitat-o, prezumţia existenţei acestui drept fiind înlăturată de chiar lipsa unui titlu valabil care să fi stat la baza acestei întabulări, care să confere deplinătatea dreptului de proprietate, cu toate atribuţiile acesteia, inclusiv posesia.
În concluzie, recurenta-reclamantă susţine că instanţa de fond, pornind de la premise contradictorii şi reţinând că poate analiza acţiunea dedusă judecăţii doar în "limitele de evaluare desprinse din prevederile O.U.G. nr. 94/2000 şi H.G. nr. 1164/2002 şi din obiectul cererii de restituire" a pronunţat o hotărâre nelegală din prisma încălcării sau aplicării legale a temeiurilor de drept incidente pricinii.
În susţinerea recursului sunt indicate şi redate texte de lege incidente pricinii.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Incidente procedurale
Prin încheierea din 30.09.2022 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a suspendat recursul declarat de Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj împotriva Sentinţei 158/2020 din 11 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul dispoziţiilor art. 413 alin. (1) C. proc. civ., până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2022, aflat pe rolul Judecătoriei Blaj.
6. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin decizia contestată de recurenta-reclamantă, Comisia Specială de Retrocedare a constatat faptul că cererea de retrocedare a rămas fără obiect, întrucât imobilul, clădire şi teren, situat în municipiul Blaj, judeţul Alba, înscris în cartea funciară electronică nr. x, provenită din coversia pe hârtie a cărţii funciare nr. x a localităţii Blaj-oraş, nr. top. x, se află în proprietatea tabulară a Mitropoliei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, de Alba Iulia şi Făgăraş cu titlu de restituire în temeiul Decretului nr. 126/1990, cu alte cuvinte, se află deja în proprietatea solicitantei.
S-a reţinut că imobilul nr. top. x care, potrivit susţinerilor reclamantei este în fapt, la momentul actual nr. top. x şi y.
Instanţa, dând eficienţă rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, a statuat faptul că imobilul identificat cu nr. top. x apare ca intrat în posesiunea statului, care atestă că imobilul a aparţinut unor persoane fizice (...) legătura dintre top. x şi top. x şi y nu a fost demonstrată, fiind evident că imobilele în discuţie, din perspectiva evidenţei de carte funciară, au fost naţionalizate în baza unor titlul diferite, având proprietari originari diferiţi.
Astfel, s-a apreciat faptul că reclamanta a formulat cererea de retrocedare cu privire la imobilele identificate în C.F. x Blaj, top. x, trecut în C.F. x top. x, fără a se menţiona alte evidenţe de carte funciară, context în care pârâta a dat eficienţă evidenţei de carte funciară în acord cu prevederile art. 21 din Legea nr. 7/1996.
Înalta Curte reţine faptul că prin Decizia nr. 4554/19.11.2015 emisă de pârâtă s-a respins ca rămasă fără obiect cererea cu privire la imobilul înscris iniţial în CF nr. x Blaj sub nr. topo. 51, transcris în CF nr. x Blaj şi apoi în 789 Blaj, având în vedere faptul că imobilul solicitat se află în proprietatea tabulară a reclamantei cu titlu de restituire în baza Decretului nr. 126/1990, aspect care, reţine pârâta, reiese din analiza extraselor de carte funciară.
Instanţa de fond a reţinut că toate apărările cu privire la suprapunerile de carte funciară puteau fi valorificate de reclamantă în cadrul unei acţiuni în rectificare de carte funciară care să aibă ca efect identificarea imobilelor înscrise în cartea funciară, radierea încheierilor de Cf cu privire la top x, eventual sistarea cărţii funciare în care aceasta apare ca fiind proprietară.
Instanţa de fond a mai reţinut că o astfel de evaluare nu poate fi realizată pe cale incidentală în cadrul contestaţiei împotriva deciziei comisiei care a dat valoare înscrierilor de carte funciară în limita competenţelor sale.
De asemenea, instanţa de fond a mai constatat că prin acţiunea formulată, reclamanta tinde la obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin intermediul căreia să se îndrepte erorile de carte funciară şi lipsurile elementelor topografice care nu au permis nici expertului să tragă concluzii certe cu privire la evidenţa de carte funciară.
Prin sentinţa civilă nr. 173/2023 Judecătoria Blaj a admis cererea formulată de reclamanta Mitropolia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Blaj, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Blaj prin Primar şi, în consecinţă, a constatat nulitatea titlului care stă la baza înscrierii dreptului de proprietate al reclamantei, de sub B+2 din CF nr. x Blaj-Oraş cu nr. top. x, asupra imobilului teren cu destinaţia "grădină" în suprafaţă de 1745 mp şi construcţie extratabulară înscrise sub A+2 în CF sus-menţionat, a dispus anularea parţială a încheierii de carte funciară nr. x/25.11.1992 cu privire la înscrierea dreptului reclamantei, privind imobilul de sub A+2 din CF nr. x Blaj-Oraş, a dispus rectificarea CF nr. x Blaj-Oraş prin radierea dreptului de proprietate al reclamantei cu privire la nr. topo. 51 privind imobilul teren cu destinaţia "grădină" în suprafaţă de 1.745 mp şi construcţie extratabulară, înscrise sub A+2 în CF sus-menţionat şi prin radierea parţială a încheierii de carte funciară nr. x/25.11.1992 cu privire la top. x şi revenirea la situaţia de carte funciară anterioară în sensul înscrierii dreptului de proprietate al pârâtului Municipiul Blaj asupra imobilului cu nr. topo x din CF nr. x Blaj-Oraş.
Având în vedere sentinţa civilă nr. 173/2023 a Judecătoriei Blaj definitivă şi faptul că recurenta-reclamantă solicită fie restituirea în natură, în totalitate sau în parte, a imobilelor care fac obiectul cauzei (cu privire la care instanţa de fond a reţinut că nu poate fi contestat că, în fapt, nu s-au restituit), fie acordarea de despăgubiri, pentru acele părţi din imobilele naţionalizate care nu pot fi restituite în natură, fie obligarea intimatei la emiterea unei decizii de restituire în natură, în totalitate sau în parte/de acordare de despăgubiri pentru imobilele ce fac obiectul cauzei, Înalta Curte urmează a casa hotărârea pronunţată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de fond, în raport cu sentinţa civilă nr. 173/2023 a Judecătoriei Blaj, va analiza toate susţinerile, argumentele şi apărările părţilor, va administra orice probă necesară şi utilă soluţionării cauzei, urmând a analiza şi aspectele de fond invocate în susţinerea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. şi pe care Înalta Curte nu le-a mai analizat, faţă de soluţia casării cu trimitere.
7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de recurenta – reclamantă Mitropolia Română Unită cu Roma Greco - Catolică Blaj împotriva Sentinţei 158/2020 din 11 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 23 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.