Şedinţa publică din data de 23 februarie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional Pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de Supraveghere Bucureşti, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării Deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc - Comitetul de supraveghere Bucureşti.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 338 din 19 iunie 2023, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, reprezentat legal de domnul B. - Vicepreşedinte, şi, în consecinţă, a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc – Comitetul de supraveghere până la pronunţarea instanţei de fond şi a obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum 4.520 RON.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului se arată că simplu fapt că un act administrativ produce efecte asupra veniturilor reclamantei nu poate constitui temei suficient pentru suspendarea unui act administrativ.
Potrivit legii, înscrisul a cărui suspendare se solicită trebuie să fie act administrativ, respectiv să fie un act unilateral cu caracter unilateral, emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concreta legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice. Nu poate fi considerat act administrativ un simplu înscris cu rol de informare, de notificare.
Important de precizat este că, nici un act normativ emis până în prezent, cu privire la desfăşurarea jocurilor de noroc, nu prevede vreo derogare sau vreo înlesnire de la normele legale în vigoare, care să poată fi acordată vreunui organizator de jocuri. Deci, este clar că pentru a-şi desfăşura activitatea, reclamanta trebuia să respecte mai întâi condiţiile minime obligatorii prevăzute de lege, respectiv de legislaţia din domeniul jocurilor de noroc.
Recurentul consideră că reclamanta nu a prezentat şi nu poate prezenta argumente care să întărească opinia instanţei că motivele prezentate în cuprinsul cererii de chemare în judecata reprezintă un caz bine justificat şi o pagubă iminentă, pentru care a încălcat legea.
În ceea ce priveşte îndeplinirea cumulativă în cauza dedusă judecăţii a condiţiilor cazului bine justificat şi a pagubei iminente, urmare a emiterii actului administrativ de revocare a licenţei de organizare de jocuri de noroc, precizează faptul că acestea nu sunt îndeplinite şi nici nu sunt de natură a răsturna, prin ele însele, prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat.
În susţinerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii şi practică judiciară.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata S.C. A. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
5. Soluţia instanţei de recurs
Analizând cu prioritate excepţia lipsei de interes, invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, motiv pentru care constată că recursul a rămas fără interes.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile rezidă în justificarea unui interes.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce investeşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
Înalta Curte constată că, în cauză, prin sentinţa civilă nr. 545 din 29 noiembrie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea Deciziei nr. 647/30.03.2023 şi a Deciziei nr. 1670/31.07.2023, emise de pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc-Comitetul de supraveghere şi a dispus suspendarea executării deciziei nr. 647/30.03.2023 emisă de pârât, până la soluţionarea definitivă a cauzei.
Literatura de specialitate şi practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acţiunii ci şi pe tot parcursul soluţionării unei cauze.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurentul nu mai are interes în susţinerea prezentului recurs, având în vedere că acţiunea în anularea actului a fost admisă, iar suspendarea operează până la soluţionarea definitivă a cauzei.
6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca rămas fără interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes.
Respinge recursul declarat de recurentul – pârât Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc împotriva sentinţei civile 338/2023 din 19 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca rămas fără interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 23 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.