Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, la data de 15.02.2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, a solicitat următoarele:
(i) constatarea vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;
(ii) obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare plăţilor reprezentând indexările şi actualizările aferente pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015;
(iii) obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI să restituie sumele reţinute din pensie reprezentând indexările şi actualizările aferente pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare.
Totodată, a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea acestei excepţii.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 403 din data de 22 mai 2023, Tribunalul Brăila – secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În motivarea acestei soluţii, tribunalul a reţinut că obiectul principal al judecăţii îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României, măsura apreciată de reclamant ca fiind vătămătoare în privinta drepturilor şi intereselor sale legitime, invocându-se, totodată, şi excepţia de neconstituţionalitate.
Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă". Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol "În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Independent de faptul că la data sesizării instanţei cu cererea de chemare în judecată, ordonanţa de urgenţă criticată pentru neconstituţionalitate era deja declarată neconstituţională printr-o decizie a CCR, competenţa de judecată aparţine instanţei de contencios administrativ. Totodată, capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat şi restituirea contribuţiilor ce i-au fost reţinute din pensie urmare a ordonanţei de urgenţă criticate pentru neconstituţionalitate, reprezintă un capăt de cerer accesoriu aflat tot în competenţa instanţei de contencios administrativ în conformitate cu art. 123 din C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii se judecă de instanţa competentă păentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe de judecată. Pe de altă parte, această cerere accesorie se încadrează şi în prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, reprezentând o cerere de acordare a unor despăgubiri.
În concluzie, prezentul litigiu nu poate fi calificat ca un litigiu de asigurări sociale, întrucât într-un astfel de litigiu nu se poate pretinde decât restituirea sumelor în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi art. 65 din Legea nr. 223/2015, prin decizie de revizuire.
Faţă de această împrejurare, tribunalul a apreciat că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare revine instanţei de contencios administrativ, iar în temeiul art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 şi având în vedere că se atacă o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, competentă material să soluţioneze cauza este Curtea de Apel Galaţi.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 232 din data de 10 octombrie 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios adminstrativ şi fiscal şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei promovate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Brăila – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel Galaţi a reţinut că obiectul principal al acţiunii nu este reprezentat de constatarea neconstituţionalităţii unei dispoziţii, ci repararea unui prejudiciu, competenţa soluţionării prezentei cauze aparţinând instanţei cu plenitudine de competenţă în materia contenciosului administrativ, respectiv tribunalulului.
Facând trimitere la alin. (1) al art. 1 din Legea nr. 554/2004 potrivit căruia "reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului", a apreciat că îi revine competenţa soluţionării cauzei în fond instanţei de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalului Brăila, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În urma declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2023
2.3. Prin sentinţa civilă nr. 2 din data de 4 ianuarie 2024, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de asemenea, a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie si Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Facând trimitere la decizia nr. 1761 din data de 26 septembrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal asupra conflictului de competenţă, Tribunalul Brăila a apreciat că, în prezenta cauză, competenţa materială revine secţiei de contecios administrativ a Curţii de Apel, având în vedere dispoziţiile art. 1 şi 10 din Legea nr. 554/2004, precum şi împrejurarea că se contestă o ordonanţă emisă de Guvernul României, autoritate publică centrală.
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 teza a II-a, art. 134 şi art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecăţii şi a dispoziţiilor legale aplicabile.
Înalta Curte reţine, cu titlu preliminar, că demersul reclamantului nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuţie aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligaţii de achitare a pensiei, ci urmăreşte înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc direct asupra dreptului legitim al acestuia la pensie şi sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind incidentă procedura specială reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea efectuării controlului de constituţionalitate al actului Guvernului, sesizare ce a fost formulată în cauză.
Potrivit art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative."
Aşadar, natura pretenţiilor reclamantului este cea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanţă a Guvernului apreciată neconstituţională.
Prin urmare, acţiunea reclamantului intră în competenţa instanţei de contencios administrativ, faţă de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce priveşte instanţa de contencios administrativ competentă din punct de vedere material se reţine incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din acelaşi act normativ.
În speţă, socotindu-se vătămat în drepturile şi interesele sale legitime, reclamantul a solicitat obligarea autorităţilor pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii, în stabilirea competenţei materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităţilor publice pârâte (Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne), faţă de care s-a solicitat finanţarea şi acordarea de despăgubiri în situaţia în care prevederile ordonanţei de urgenţă vor fi declarate neconstituţionale, competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă revenind, pe cale de consecinţă, secţiei de contencios administrativ a curţii de apel.
Reţine Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluţii de principiu adoptate în cadrul Şedinţei judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curţi de unificare a jurisprudenţei, consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituţia României şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că: "Raportat la scopul urmărit de către reclamanţi prin introducerea acestor acţiuni pe rolul instanţelor de judecată, respectiv la obiectul acţiunii, constând în obligarea autorităţii pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri şi la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei aparţine, în conformitate cu dispoziţiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel în a cărei circumscripţie teritorială îşi au domiciliul reclamanţii".
În raport şi de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reţine, potrivit înscrisurilor din dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Galaţi, motiv pentru care constată că această instanţă este competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza în fond.
4. Temeiul legal al soluţiei pronunţate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi– secţia contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.