Şedinţa publică din data de 28 februarie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Suceava, au solicitat să se dispună obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii de salarizare pe numele reclamanţilor, prin care să fie salarizaţi având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pentru viitor, cu eliminarea plafonării instituite asupra salariilor de bază brute lunare urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, unde este cazul.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1131 din data de 9 mai 2023, Tribunalul Cluj – secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Cluj, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Suceava, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
În motivarea soluţiei, Tribunalul Cluj a reţinut că sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 7 din Secţiunea I a Capitolului VIII din Anexa V din Legea nr. 153/2017, potrivit cărora personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie la organele de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea, iar împotriva hotărârilor acestora se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Faţă de aceste prevederile legale şi raportat la obiectul acţiunii, a apreciat ca fiind competentă material şi teritorial să judece prezenta cerere secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 35 din data de 11 ianuarie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată din oficiu şi declină competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Cluj, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă dintre Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Bucureşti, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, curtea de apel a reţinut că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Secţiunea I a Capitolului VIII din Anexa V din Legea nr. 153/2017, competenţa Curţii de Apel Bucureşti de soluţionare a cauzei este determinată de contestarea unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale, condiţie neîndeplinită în prezentul dosar.
Având în vedere că reclamanţii nu deţin calitatea de funcţionar public şi prin raportare la obiectul cauzei, constând în acordarea unor drepturi salariale, instanţa a apreciat că stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei se impune a fi realizată prin normele de drept comun, care reglementează jurisdicţia muncii, prevăzute de Codul Muncii.
Făcând aplicarea art. 269 alin. (2) şi (3) din Codul Muncii, competenţa de soluţionare a cauzei ar fi trebuit să revină Tribunalului Suceava, respectiv tribunalului în circumscripţia căruia îşi au domiciliul reclamanţii, însă, având în vedere că, în cauză, Curtea de Apel Suceava deţine calitatea de pârâţi, reclamanţii în mod corect au făcut aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) şi (21) din C. proc. civ., prin învestirea Tribunalului Cluj, respectiv a unei instanţe de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Suceava, în a cărei circumscripţie se afla instanţa competentă potrivit legii.
3. Soluţia Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat, în temeiul art. 1 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâtei la emiterea unor noi decizii de salarizare, prin care să fie salarizaţi prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 RON, începând cu data de 01.08.2016 şi în continuare, pentru viitor, cu eliminarea plafonării instituite asupra salariilor de bază brute lunare urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Dispoziţiile art. 7 Capitolul VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 dispun: "(1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului National al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, Parchetului de pe lângă înalta buhe de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituţii din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.
(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti."
Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă că legiuitorul a stabilit o competenţa specială a Curţii de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrativ, în situaţia în care litigiul dedus judecăţii are ca obiect plângerea formulată împotriva hotărârilor prin care se soluţionează contestaţia împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale.
Înalta Curte constată că, la dosarul cauzei, nu au fost depuse ordine de salarizare şi nici hotărârile Colegiului de Conducere prin care au fost soluţionate contestaţiile formulate împotriva acestora, înscrisuri care ar fi putut genera ipoteza că prezentului litigiu îi sunt aplicabile dispoziţiile speciale prevăzute de legea salarizării, norme speciale mai sus arătate.
Aşadar, în cauză, nu sunt incidente dispoziţiile speciale ale art. 7 din Capitolul VII din Anexa V la Legea nr. 153/2017, normele juridice prin care este stabilită competenţa Curţii de Apel Bucureşti fiind de strictă interpretare, neputând fi aplicate nici prin analogie sau simetrie juridică.
În acest context, Înalta Curte că instanţa competentă să analizeze raportul juridic dedus judecăţii din perspectiva normelor de drept materiale incidente, este Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, cu aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi alin. (21) din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A., în nume propriu şi pentru B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH. şi II., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Suceava, în favoarea Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 28 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.