Şedinţa publică din data de 5 martie 2024
Asupra cererii de chemare în judecată de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul cererii de chemare în judecată.
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 26.06.2023, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secţia pentru Judecători solicitând anularea acestora şi admiterea cererii de transfer.
Hotărârea contestată.
Prin Hotărârea nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secţia pentru Judecători s-a respins cererea de transfer la Judecătoria Aiud, Judecătoria Cluj – Napoca sau la Judecătoria Gherla formulată de domnul A., judecător la Judecătora Vatra Dornei.
Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei
Prin contestaţia formulată reclamantul – judecător în cadrul Judecătoriei Vatra Dornei a solicitat anularea Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a secţiei de Judecători din cadrul CSM în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii sale de transfer soluţionată în etapa 1 şi în consecinţă admiterea cererii sale prin analiza legalităţii acestuia, raportat la dispoziţiile art. 188 şi următoarele din Legea nr. 303/2022.
Se solicită obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care reclamantul să fie transferat de la Judecătoria Vatra Dornei către una din instalaţiile faţă de care s-a solicitat transferul, în ordinea solicitată prin cerere respectiv Judecătoria Aiud, judecătoria Cluj Napoca şi Judecătoria Gherla.
După expunerea situaţiei de fapt reclamantul invocă în contestaţia formulată următoarele aspecte de nelegalitate, care vizează în esenţă excesul de putere al autorităţii pârâte în ceea ce priveşte respingerea cererii sale de transfer prin aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 188-192 din Legea nr. 303/2022.
Sunt invocate în contestaţie următoarele aspecte de nelegalitate.
Primul aspect de nelegalitate invocat priveşte situaţia legalităţii avizului conform al preşedintelui instanţei unde îşi desfăşoară activitatea Judecătoriei VTRA Dornei, aviz negativ şi nemotivat pentru contestator raportat la avizul favorabil care s-a emis personal în calitatea sa de preşedinte al Judecătoriei Vatra Dornei.
Faţă de avizul favorabil se invocă motive de nulitate absolută inclusiv faptul că a fost emis în condiţii de un vădit conflict de interese, aspect asupra căruia solicită a fi verificată legalitatea prin raportare la dispoziţiile art. 271 şi 272 din Legea nr. 303/2022.
Un alt aspect de nelegalitate invocat priveşte faptul că autoritatea pârâtă a analizat cererea sa de transfer concomitent cu cererea de transfer a d-nei judecător B. în calitatea sa de Preşedinte al Judecătoriei Vatra Dornei, fiind determinant în opinia contestatorului, în respingerea cererii sale de transfer avizul negativ emis în raport de cererea sa şi respectiv avizul pozitiv emis de d-na judecător în calitatea sa de preşedinte în vederea soluţionării proprii cereri de transfer.
Contestatorul critică ca nelegală această modalitate de analiză a cererilor de transfer arătând că propria cerere respinsă nu a fost în concret analizată, deoarece nu este motivată în raport de circumstanţele personale şi de criteriile prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022.
Contestatorul arată că motivele personale de transfer nu au fost analizate, hotărârea contestată fiind nemotivată în ceea ce-l priveşte şi emisă în consecinţă cu exces de putere, fiind afectate cariera profesională şi viaţa privată.
Se solicită admiterea acţiunii şi depunerea de acte de către pârât în sensul actelor şi relaţiilor care au stat la baza emiterii Hotărârii nr. 765/30.03.2023 prin care s-a respins cererea sa de transfer cât şi actele care au stat la baza Hot. 901/30.03.2023 care o priveşte pe d-na judecător B..
Se depune la dosar hotărârea contestată şi dovada plângerii prealabile.
La dosar intimatul CSM a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată.
Motivat Curtea a admis în şedinţa publică din 21. XI.2023 proba cu acte astfel cum a fost solicitată de contestator şi a dispus emiterea adresei către intimat pentru comunicare avize – dosar recurs.
Intimatul a depus la dosar actele solicitate, iar contestatorul a depus acte în susţinerea contestaţiei pe aspectele personale şi profesionale arătate în acţiune.
Curtea, analizând legalitatea şi temeinicia Hotărârii nr. 765/30.03.2023 emisă de secţia pentru judecători din cadrul CSM prin care cererea de transfer formulată de contestator de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Aiud, Judecătoria Cluj Napoca şi Judecătoria Gherla a fost respinsă, apreciază pentru următoarele considerente contestaţia ca nefondată, în cauză neputând fi reţinute aspectele de nelegalitate invocate de contestator.
Curtea apreciază că Hotărârea secţiei pentru judecători din cadrul CSM nr. 765/30.03.2023 a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 188 (1) şi (3) din Legea nr. 303/2022 şi a criteriilor prevăzute de art. 192 din acelaşi act normativ prin prisma raportului dintre interesul individual al contestatorului şi cel general al instanţelor implicate în procedura de transfer
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 188 alin. (1) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, "(1) Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet la alt parchet, inclusiv la şi de la instanţele şi parchetele militare, ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul motivat al preşedintelui instanţei sau al conducătorului parchetului de unde se transferă şi unde se transferă, însoţite de punctul de vedere al preşedinţilor curţilor de apei sau al procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel în circumscripţia cărora se află instanţa sau parchetul de unde se transferă şi unde se transferă. în cazul în care transferul se solicită în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel este necesar punctul de vedere al preşedintelui respectivei curţi de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă respectiva curte de apel.
(2) Transferul nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze, potrivit legii. în cazul transferului la instanţe sau parchete superioare unde are dreptul să funcţioneze potrivit gradului profesional avut, judecătorul sau procurorul care se transferă trebuie să fi funcţionat efectiv cel puţin un an la o instanţă ierarhic inferioară sau, după caz, la un parchet ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate."
De asemenea, potrivit art. 190 alin. (3) şi alin. (4) din Legea nr. 303/2022, "(3) în termen de 5 zile de la data publicării informaţiilor prevăzute la alin. (2), judecătorii sau procurorii pot depune la Consiliul Superior ol Magistraturii cereri de transfer pentru posturile care or putea deveni vacante ca urmare a admiterii unei cereri de transfer formulate în condiţiile alin. (1). Dispoziţiile referitoare la conţinutul cererii prevăzute ta alin. (1) se aplică în mod corespunzător.
(4) Toate cererile de transfer formulate în condiţiile alin. (1) pentru un anumit post vacant, depuse în termen la Consiliul Superior al Magistraturii, se analizează şi se soluţionează de secţia pentru judecători, respectiv de secţia pentru procurori în aceeaşi şedinţă, în baza criteriilor prevăzute la art. 192."
Totodată, conform art. 192 din Legea nr. 303/2022, "La soluţionarea cererilor de transfer ale judecătorilor la alte instanţe şi ale procurorilor la alte parchete se au în vedere următoarele criterii:
a)motivele cuprinse în avizele motivate şi punctele de vedere prevăzute la art. 188 alin. (1);
b)volumul de activitate al instanţei sau al parchetului de la care se solicită transferul şi la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele sau la parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
c)specializarea judecătorului sau a procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secţiei sau completului corespunzător specializării;
d)vechimea la instanţa sau la parchetul de la care se solicită transferul;
e)vechimea efectivă în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror;
f)vechimea în gradul aferent instanţei sau parchetului la care se solicită transferul;
g)disponibilitatea de a activa în secţia sau în completul corespunzător specializării postului vacant;
h)domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului;
i)distanţa dintre domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi sediul instanţei sau al parchetului la care funcţionează judecătorul sau procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia;
j)starea de sănătate şi situaţia familială."
Din interpretarea tuturor dispoziţiilor legale privitoare la transferul judecătorilor şi procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar reprezintă atributul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât ocuparea posturilor vacante trebuie să se raporteze la raţiunile şi la necesităţile sistemului judiciar, pentru evitarea provocării unor grave disfuncţionalităţi în activitatea parchetelor şi a instanţelor, cu păstrarea unui just echilibru între interesele parchetului/instanţei implicate în procedură şi interesul privat al solicitantului.
Curtea nu va reţine ca fondat aspectul de nelegalitate invocat privind analiza concomitentă a celor două cereri de transfer de la Judecătoria Vatra Dornei şi excesul de putere reclamat legat de admiterea cererii de transfer a d-nei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare, raportat şi la nulitatea avizului negativ acordat contestatorului de către d-na judecător B. în calitatea sa de preşedintă a Judecătoriei Vatra Dornei.
În prima sesiune de transferuri din anul 2023 au fost analizate cumulativ şi comparativ ambele cereri de transfer în condiţiile în care de la Judecătoria Vatra Dornei cu 4 posturi de judecători prevăzuţi în schemă erau formulate 2 cereri de transfer care au fost analizate prin raportare la criteriile prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022, fiind apreciată ca având prioritate cererea de transfer formulată de d-na judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare.
Astfel, secţia a apreciat că nu era oportună şi admiterea cererii de transfer a contestatorului, având în vedere schema redusă de judecători la Judecătoria Vatra Dornei, volumul de activitate şi posibilităţile de ocupare a posturilor pe termen scurt, aceasta fiind o instanţă neatractivă, care s-a confruntat în mod constant cu dificultăţi de ocupare a posturilor, precum s-a relevat în punctul de vedere al Curţii de Apel Suceava.
În acest context, secţia pentru judecători a avut în vedere că prin aprobarea ambelor cereri de transfer s-ar fi creat un deficit de personal semnificativ de natură a se răsfrânge negativ în activitatea instanţei, ca urmare a supraîncărcării celorlalţi judecători şi a acordării unor termene mai lungi, cu consecinţa afectării celerităţii soluţionării cauzelor şi, în mod indirect, a justiţiabililor.
Având în vedere că cei doi magistraţi îndeplineau aceleaşi condiţii de vechime în funcţia de judecător şi la instanţă, analiza comparativă a fost făcută în cuprinsul hotărârii contestate prin prisma situaţiei existente la instanţele la care s-a solicitat transferul şi a situaţiei personale a celor doi judecători. De altfel, aceeaşi analiză comparativă a fost realizată şi în cuprinsul Hotărârii secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 901/30.03.2023 prin care s-a admis transferul doamnei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare.
Secţia pentru judecători a avut în vedere datele existente în evidenţa direcţiei de resort, din care a rezultat că la Judecătoria Vatra Dornei (instanţa de la care s-a solicitat transferul) erau ocupate toate cele 4 posturi de judecător prevăzute în schemă, fiind vacantă funcţia de preşedinte al instanţei, ocupată prin delegare, iar un post de execuţie era temporar vacant.
În anul 2022, la Judecătoria Vatra Dornei, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 941, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 776, comparativ cu media naţională de 893.
Conform evidenţelor aceleiaşi direcţii, la Judecătoria Aiud, instanţă la care a solicitat transferul contestatorul, dintre cele 8 posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 6 posturi, fiind vacante 2 posturi de judecător. De asemenea, erau temporar vacante 2 posturi, dintre care 1 post ocupat.
La Judecătoria Aiud, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1178, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 884, comparativ cu media naţională de 893.
Între opţiunile de transfer ale contestatorului a fost şi Judecătoria Cluj-Napoca unde din schema de 45 posturi de judecător erau ocupate efectiv 35 de posturi (cu luarea în considerare a celor 6 transferuri admise de la această instanţă în şedinţa secţiei pentru judecători din 28.03.2023). De asemenea, era vacantă funcţia de preşedinte al secţiei civile, ocupată prin delegare, iar 12 posturi erau vacante temporar, dintre care 2 posturi erau ocupate pe perioadă nedeterminată, în condiţiile legii, şi 3 posturi erau ocupate prin delegare. Totodată, pentru 3 posturi vacante temporar (în materie civilă) s-a aprobat ocuparea, pe perioadă nedeterminată, în condiţiile legii, fiind utile în respectiva etapă a sesiunii de transfer.
La Judecătoria Cluj-Napoca, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1008, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 889 comparativ cu media naţională de 893.
De asemenea, prin prisma opţiunilor de transfer ale contestatorului, la Judecătoria Gherla, dintre cele 9 posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 7 posturi, fiind vacante 2 posturi de judecător. De asemenea, erau temporar vacante 2 posturi, dintre care un judecător era delegat la o altă instanţă.
La Judecătoria Gherla, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 872, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 853, comparativ cu media naţională de 893.
Având în vedere că în hotărârea contestată s-a precizat că Judecătoria Baia Mare (la care a fost transferată doamna judecător B.) se confrunta cu o situaţie dificilă că potrivit evidenţelor direcţiei de resort dintre cele 25 de posturi de judecător, prevăzute în schema de personal, erau ocupate efectiv 17 posturi (la care urma să se adauge un post ca urmare a selecţiei de la concursul de admitere în magistratură), dintre care 2 posturi ocupate de judecători stagiari, fiind vacante 8 posturi. La această instanţă erau ocupate efectiv 15 posturi. Dintre cele 4 posturi vacante temporar, 2 posturi au fost ocupate pe perioadă nedeterminată, în condiţiile legii. în respectiva sesiune de la începutul anului 2023 erau utile pentru transfer 7 posturi de judecător.
La Judecătoria Baia Mare, în anul 2022, încărcătura cauzelor/judecător a fost de 1290,9, comparativ cu media naţională de 1159, iar încărcătura cauzelor/schemă a fost de 877, comparativ cu media naţională de 893.
Practic, la data organizării sesiunii de transfer, Judecătoria Baia Mare funcţiona cu 60% din schema de judecători, iar volumul de activitate raportat la fiecare judecător depăşea cu mult media naţională, spre deosebire de instanţele la care a solicitat transferul contestatorul unde gradul de ocupare a schemei de personal era de aproximativ 80%. iar volumul de activitate se situa sub media naţională sau era aproape de aceasta.
Prin urmare, argumentele contestatorului referitoare la pretinsa analiză incompletă a criteriilor prevăzute de art. 192 din Legea nr. 303/2022 sunt neîntemeiate, având în vedere că în cuprinsul hotărârii contestate au fost indicate motivele şi opţiunile pe care le-a indicat în cererea de transfer, traseul său profesional, precum şi datele statistice înregistrate la instanţele implicate în procedura transferului.
Contrar susţinerilor contestatorului cu privire la nulitatea avizului favorabil acordat de d-na judecător B. în calitatea sa de preşedinte al Judecătoriei Vatra Dornei raportat la avizul negativ acordat pentru contestator, Curtea apreciază că aceste avize consultative nu au fost determinante în soluţiile administrative dispuse respectiv de admitere a cererii de transfer a d-nei judecător B. de la Judecătoria Vatra Dornei la Judecătoria Baia Mare, respectiv de respingere a cererii de transfer a contestatorului de la Judecătoria Vatra Dornei.
Astfel, secţia pentru judecători a analizat în mod coroborat şi unitar toate criteriile de transfer prevăzute de lege, respectiv numărul posturilor vacante şi al posturilor temporar vacante la instanţele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora, volumul de activitate al instanţei de la care s-a solicitat transferul şi la care s-a solicitat transferul, vechimea la instanţa de la care s-a solicitat transferul, vechimea în funcţia de judecător, motivele prevăzute de art. 188 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 expuse în punctul de vedere al Curţii de Apel Suceava care a fost nefavorabil transferului contestatorului, verificate prin prisma datelor obiective emise de direcţia de resort din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Deşi a fost menţionat în mod generic avizul negativ cu caracter consultativ al Judecătoriei Vatra Dornei, secţia pentru judecători a dezvoltat în cuprinsul hotărârii contestate punctul de vedere nefavorabil exprimat de conducerea Curţii de apel Suceava în care a fost prezentată dificultatea ocupării posturilor de la Judecătoria Vatra Dornei.
Curtea nu va reţine ca fondat aspectul de nelegalitate privind pretinsa nemotivare a hotărârii contestate prin neanalizarea situaţiei personale invocate de contestator raportat la motivele de ordin personal invocate.
Curtea apreciază că hotărârea contestată – ca act administrativ este motivată corespunzător într-un mod ce garantează legalitatea, oportunitatea şi previzibilitatea neputându-se reţine un exces de putere în sensul art. 2 alin. 1 lit. "n" din Legea nr. 554/2004.
Au fost analizate de autoritatea pârâtă în mod corect criteriile legale de transfer prevăzute de art. 192 lit. h) şi i) din Legea nr. 303/2022, inclusiv toate aspectele de ordin personal care nu au fost apreciate ca reprezentând situaţii de excepţie de natură să determine inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat, hotărârea contestată fiind legal emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 188 şi următoarele din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
În consecinţă Curtea va aprecia ca nefondată contestaţia urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 765/30.03.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secţia pentru Judecători, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.