Şedinţa publică din data de 14 martie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16 mai 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Casa Naţională de Pensii Publice, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi Casa de Pensii Sector 4, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- anularea dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, publicată în M. Of. nr. 1202/18.12.2021, care modifică Codul fiscal anterior, în sensul reţinerii CAS din venituri de pensii lunare care depăşesc suma de 4.000 RON, ca fiind neconstituţionale;
- obligarea pârâtelor de rândul 3, 4 şi 5 să sisteze reţinerea din pensia sa lunară a contribuţiei CAS şi revenirea la situaţia anterioară, privind achitarea pensiei, fără reţinerea contribuţiei CAS;
- obligarea pârâtelor de rândul 3, 4 şi 5 să îi achite sumele reţinute din pensie începând cu data de 01 ianuarie 2022 la zi, cu titlu de contribuţii CAS;
- obligarea pârâtului de rândul 2 sa aloce pârâtelor de rândul 3,4 şi 5 a sumelor reţinute cu titlu de contribuţii CAS din pensia sa începând din 01 ianuarie 2022, până la data sistării reţinerii, în vederea restituirii de către pârâte către ea a acestor sume;
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În temeiul art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 şi art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, a solicitat ca prin încheiere să se dispună sesizarea Curţii Constituţionale a României privind neconstituţionalitatea art. XXIV pct. 11-14, 16-20 din O.U.G. nr. 130/2021 publicată în M.Of. nr. 1202/18.12.2021.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, Casa de Pensii Sector 4, Casa Naţională de Pensii Publice, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Casa Naţională de Pensii Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate, ca fiind temeinică şi legală.
Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate, ca fiind temeinică şi legală.
5. Cererea de renunţare la judecata cauzei
La data de 29 august 2023, recurenta-reclamantă A. a depus la dosarul instanţei de recurs o cerere de renunţare la judecata cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (5) C. proc. civ.
La data de 13 septembrie 2023, intimata-pârâtă Casa Naţională de Pensii Publice a depus note de şedinţă prin care a solicitat să se admită cererea de renunţare la judecată.
II. Soluţia instanţei de recurs
Potrivit art. 406 alin. (1) din C. proc. civ.: "Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă".
Dispoziţiile art. 406 alin. (5) şi alin. (6) din C. proc. civ. reglementează situaţia formulării cererii de renunţare la judecată în căile de atac:
"(5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.
(6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă."
Având în vedere că manifestarea de voinţă, în sensul renunţării la judecata cererii, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei-reclamante, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., va lua act de renunţarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Întrucât cererea de renunţare la judecată a fost formulată în calea de atac a recursului, Înalta Curte va face aplicarea art. 406 alin. (5) şi alin. (6) din C. proc. civ. şi va anula sentinţa civilă nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de renunţarea reclamantei A. la judecata cererii de chemare în judecată.
Anulează sentinţa civilă nr. 2183 din 22 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.