Şedinţa publică din data de 14 martie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea la data de 10 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, în contradictoriu cu pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, a solicitat anularea parţială a deciziei nr. 8038/2018, având ca obiect restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Oradea, str. x, jud. Bihor, înscris în C.F. nr. x Oradea sub nr. topo. x constând în construcţii şi terenul aferent în suprafaţă de 4478 mp, cu cheltuieli de judecată.
2. Hotărârea instanţei de fond pronunţată în primul ciclu procesual
Prin sentinţa civilă nr. din 14 octombrie 2020, Curtea de Apel Oradea – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a anulat acţiunea formulată de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, prin mandatara Episcopia Română Unită cu Roma, Greco - Catolică Oradea, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 6 din C. proc. civ.
3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în primul ciclu procesual
Prin decizia nr. 4236 din 28 septembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion împotriva sentinţei nr. 102/CA/14.10.2020 a Curţii de Apel Oradea, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei din urmă instanţe sub nr. x/2018*.
4. Hotărârea atacată în cauză
Prin sentinţa civilă nr. 101/CA/2023-PI din 20 aprilie 2023, Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant, invocată din oficiu şi a anulat acţiunea formulată de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, în contradictoriu cu pârâta Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
5. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 101/CA/2023-PI din 20 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, cu consecinţa respingerii excepţiei lipsei calităţii de reprezentant şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
Recurenta-reclamantă a învederat că instanţa de fond nu a respectat normele de procedură generale şi speciale referitoare la instituţia reprezentării judiciare, respectiv atât normele prevăzute în C. proc. civ., respectiv art. 85 alin. (3) şi art. 151 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., cât şi normele speciale din Legea nr. 51/1995 republicată şi din Statutul profesiei de avocat. De asemenea, a apreciat şi că instaţa de fond a încălcat şi limitele rejudecării cu privire la unele aspecte constate de către instanţa supremă prin decizia nr. 4236/2022.
Recurenta-reclamantă a susţinut, de asemenea, că instanţa de recurs a tranşat deja în primu ciclu procesual, cu putere de lucru judecat, calitatea avocatului de reprezentant al reclamantei, sancţionând doar încălcarea formală de către prima instanţă, în primul ciclu procesual, a principiului contradictorialităţii. Mai mult, nesocotind cele menţionate în împuternicirea avocaţială, instanţa de fond a încălcat şi prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, în acest sens fiind şi dispoziţiile art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011 a Consiliului U.N.B.R., precum şi prevederile art. 4 pct. 4.3. din Anexa nr. 1 din Statutul profesiei de avocat privitoare la modelul contractului de asistenţă juridiciară.
Raportat la aceste norme de procedură, generale şi speciale, demersurile instanţei de fond privind analiza calităţii de reprezentant a avocatului reclamantei - prin prisma altor criterii decât împuternicirea avocaţială ataşată acţiunii - contravin normelor procedurale. Aceasta, cu atât mai mult cu cât contractul de asistenţă juridică prevede acelaşi lucru, respectiv cu atât mai mult cu cât aceasta, prin procura autentică din 02 aprilie 2019, şi-a însuşit acţiunea introductivă şi şi-a exprimat acordul expres pentru reprezentarea sa în justiţie de către dl avocat A.. De altfel, prin art. 121 alin. (6) din Statutul profesiei de avocat este reglementată chiar o atare situaţie, în care un contract de asistenţă juridică se încheie în beneficiul unei terţe persoane, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, încheierea contractului în aceste condiţii. Această posibilitate reiese şi din Modelul standard al contractului de asistenţă juridică prevăzut în Anexa nr. 1 la Statutul profesiei de avocat, unde este indicată persoana cu care se încheie contractul de asistenţă juridică şi calitatea acesteia (inclusiv aceea de reprezentant), precum şi clientul pentru care se vor efectua serviciile avocaţiale descrise în contract.
Este greşită, în opinia recurentei-reclamante, şi concluzia instanţei de fond în sensul că avocatul acesteia este avocatul Episcopiei Greco-Catolice Oradea, deoarece acest lucru nu este consemnat nici în contractul de asistenţă juridică, nici în împuternicirea avocaţială, fiind o simplă "deducţie" a judecătorului fondului.
Nu în ultimul rând, aprecierea de către instanţa de fond a caracterului oarecum "caduc" al prevederilor statutare referitoare la reprezentarea în justiţie a persoanelor juridice reprezintă un raţionament analitic eronat, care nu are nimic în comun cu interpretarea dată de Înalta Curte prin Decizia nr. 9/2016 prevederilor art. 84 alin. (1) din C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii pronunţate de instanţa de fond.
Intimatul - intervenient Spitalul Clinic C.F. Oradea a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Intimatul-intervenient Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion este fondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, include toate neregularităţile procedurale care atrag sancţiunea nulităţii, cu excepţia celor menţionate la punctele 1-4, precum şi nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.
În cauză, Înalta Curte constată întemeiată critica formulată de recurenta-reclamantă privind încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor procedurale referitoare la reprezentarea convenţională ce au condus la anularea cererii de chemare în judecată, iar această împrejurare se circumscrie motivului de casare reglementat la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. civ., "Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii", iar conform art. 85 alin. (3) din acelaşi act normativ, "Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei".
Dispoziţiile art. 151 alin. (2) C. proc. civ. statuează că "Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii".
De asemenea, potrivit art. 126 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea nr. 64/2011 a Consiliului U.N.B.R. "(1) Contractul de asistenţă juridică prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi formularului împuternicirii avocaţiale".
Din procura specială autentificată în data de 13 decembrie 2005 prin încheierea de autentificare nr. x/2005 a B. rezultă că Congregaţia Notre Dame de Sion a împuternicit Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică Oradea să facă toate demersurile necesare în vederea reconstituirii/revendicării dreptului de proprietate pentru imobilele (construcţii şi terenuri) aflate pe raza judeţului Bihor, inclusiv prin angajarea unui avocat.
Ulterior, a fost încheiat de Episcopia Română Unită cu Roma Greco Catolică Oradea, în calitatea sa de mandatar, cu Cabinetul de avocat A., Contractul de asistenţă juridică nr. x/10.12.2018, având ca obiect redactare cereri cu caracter juridic, reprezentare juridică, contencios administrativ, fond şi recurs pentru clientul Congregaţia Notre Dame de Sion.
În cauză, împuternicirea avocaţială depusă la fila x din vol. I al dosarului instanţei de fond din primul ciclu procesual prevede că dreptul de reprezentare juridică în faţa Curţii de Apel Oradea se acordă avocatului A. de către clientul Congregaţia Notre Dame de Sion în baza contractului de asistenţă juridică nr. x/2018.
În consecinţă, în dezacord cu opinia judecătorului fondului, instanţa de control judiciar constată existenţa dreptului de a o reprezenta pe reclamantă în prezenta cauză în favoarea domnului avocat A., respectiv avocatul care a formulat cererea introductivă în cauză.
În acest context, se mai constată şi că situaţia reţinută în cauză nu este identică cu ipoteza premisă care a stat la baza Deciziei nr. 9/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a statuat că o persoană juridică nu ar putea reprezenta convenţional o altă persoană juridică în justiţie, prin raportare la art. 84 alin. (1) C. proc. civ.
În acest sens, se au în vedere şi dispoziţiile obligatorii ale Deciziei nr. 79 din 05 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, potrivit cu care în cazul în care în al doilea ciclu procesual se admite recursul, casându-se decizia atacată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va reţine cauza spre judecare în fond numai atunci când nu ar fi pusă în situaţia de a proceda la analizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la instanţa de apel sau, după caz, la prima instanţă.
Pentru considerentele expuse, constatând incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursul declarat de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta Congregaţia Notre Dame de Sion împotriva sentinţei civile nr. 101/CA/2023-PI din 20 aprilie 2023 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.