Şedinţa publică din data de 14 martie 2024
Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 10 iulie 2020, sub nr. x/2020, contestatoarea A. a solicitat admiterea contestaţiei împotriva Rezoluţiei Inspectorului-Şef din 18 iunie 2020, emise în lucrarea C20-681 prin care a fost respinsă plângerea formulată şi a Rezoluţiei de clasare nr. 521/A/14.02.2020, date de Inspectorul Judiciar în dosarul nr. x al Direcţiei de inspecţie pentru judecători, prin care s-a clasat sesizarea privind conduita necorespunzătoare a judecătorului, B. din cadrul Judecătoriei Buftea, desfiinţarea rezoluţiilor inspectorului-şef şi rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 643 din 21 aprilie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Rezoluţiei Inspectorului-Şef din 18 iunie 2020, emise în lucrarea C20-681 şi a Rezoluţiei de clasare nr. 521/A/14.02.2020 date de Inspectorul judiciar în dosarul nr. x al Direcţiei de inspecţie pentru judecători, în contradictoriu cu intimata, Inspecţia Judiciară.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 643 din 21 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs contestatoarea A., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei atacate, admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
4. Soluţia instanţei de recurs
Prin decizia nr. 2775 din 17 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 643 din 21 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
5. Cererea de revizuire
Prin cererea înregistrată la data de 28 iulie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 2775 din 17 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, respectiv schimbarea în tot a deciziei atacate.
Revizuenta a învederat, în esenţă, că instanţa care a evocat fondul nu a analizat de ce judecătorul reclamat nu a studiat dosarul cauzei şi de ce a refuzat să soluţioneze dosarul, adică să rezolve suprapunerea reală a terenurilor aflate în litigiu şi, pe cale de consecinţă, celelalte capete, în condiţiile în care, potrivit legii, numai judecătorul o poate rezolva în absenţa înţelegerii părţilor.
6. Apărările formulate în cauză
Intimata Inspecţia Judiciară a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea revizurii, ca nefondată.
II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând cererea de revizuire formulată de revizuenta A., Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuentă pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea poate fi cerută dacă instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii, pentru motivele enumerate la pct. 1 – 11, hotărârile pronunţate asupra fondului sau dacă evocă fondul. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul, însă doar pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3 (dar numai ipoteza judecătorului), pct. 4 şi pct. 7-10 ale art. 509 alin. (1) C. proc. civ. (respectiv pct. 7 – 11, conform modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018).
Aşadar, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menţionat. Alin. (2) prevede, tot limitativ, ipoteze de excepţie, în care, chiar dacă nu s-a evocat fondul, hotărârea este susceptibilă de a fi atacată pe calea revizuirii. Revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) din C. proc. civ.. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate numai dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.
Cum prezenta revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., condiţiile de admisibilitate ale căii de atac extraordinare sunt analizate prin raportare atât la cerinţele anterior amintite, cât şi la cele specifice, deduse din cazul de revizuire invocat de revizuentă.
Înalta Curte reţine că antamarea fondului cauzei, prin hotărârea supusă revizuirii, este o condiţie de admisibilitate a căii de atac extraordinare, conform art. 509 alin. (1) C. proc. civ., aplicabilă în toate cazurile în care revizuirea se întemeiază pe pct. 1 din acest articol.
Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei instanţelor naţionale, hotărârile instanţei de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţa admite recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată. S-a mai reţinut că nu fac obiectul cererii de revizuire deciziile prin care se dispune respingerea recursului, ca nefondat ori respingerea/anularea în temeiul unei excepţii, care face inutilă cercetarea cauzei în fond. În această categorie au fost incluse şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în soluţionarea unor incidente procedurale (ex: strămutare) sau în soluţionarea unor aspecte de natură procedurală (conflict de competenţă, perimare, etc), care nu presupun analiza raporturilor juridice deduse judecăţii.
Aplicând aceste consideraţii de ordin teoretic la speţa de faţă, Înalta Curte reţine că, prin decizia nr. 2775 din 17 mai 2022, atacată cu revizuire, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantă, astfel că această decizie nu s-a pronunţat asupra fondului şi nici nu a evocat fondul, ci doar a constatat că sentinţa recurată nu este afectată de motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocate prin cererea de recurs.
De altfel, din motivele invocate rezultă că prin cererea de revizuire întemeiată pe acest motiv se tinde în realitate la o nouă judecare a recursului, revizuenta fiind nemulţumită de soluţia şi considerentele instanţei, situaţie inadmisibilă faţă de prevederile art. 6 alin. (1) din Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cu referire la respectarea principiului securităţii raporturilor juridice.
Prin urmare, raportat la motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, fiind îndreptată împotriva unei hotărâri care nu evocă fondul şi pentru motive care nu se circumscriu cazului de revizuire invocat.
În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 2775 din 17 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 2775 din 17 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2024.