Şedinţa publică din data de 20 martie 2024
Deliberând asupra prezentelor recursuri, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a solicitat suspendarea şi anularea Ordinului nr. 493/2016 şi a amenajamentului silvic aprobat, invocând, totodată, excepţia de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emise de AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI Gorj.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1047 din 30 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea în anulare formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj.
A admis excepţia de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emise de A.P.M. Gorj.
A anulat Ordinul Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 493/2016 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeş, Direcţia Silvică Gorj.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj şi recurs incident reclamanta A..
Prin recursul formulat, recurenţii-pârâţi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică Gorj şi Ocolul Silvic Padeş au solicitat admiterea căii de atac, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motivele de la art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
În dezvoltare, în susţinerea primului motiv de casare, au arătat că hotărârea recurată nu este corect motivată nici în ceea ce priveşte soluţia de anulare a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 a Agenţiei de Protecţie a Mediului Gorj, întrucât a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data adoptării sale, după cum anularea acestei decizii nu putea să atragă automat anularea Ordinului de ministru nr. 493/09.03.2016 şi a întregului amenajamentul silvic al Direcţiei Silvice Gorj - Ocolul Silvic Padeş.
Astfel, au precizat aceştia că Ordinul nr. 493/09.03.2016 a fost emis în considerarea Referatului de aprobare nr. 165373/DI/02.02.2016 al Direcţiei Politici şi Strategii în Silvicultură, în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură din Ministerul Mediului şi Pădurilor nr. 316/05.11.2015 şi ţinând cont de Decizia etapei de încadrare a Agentei pentru Protecţia Mediului Gorj nr. 31/24.08.2015, cu respectarea prevederilor legale - art. 19, art. 21 alin. (2)1, art. 22 din Legea nr. 46/2008, H.G. nr. 918/2002.
Cât priveşte principiului precauţiei în luarea deciziei, arată că prin Adresa nr. x/10.06.2015 Agenţia de Protecţie a Mediului a depus Memoriul de prezentare a Amenajamentului Ocolului Silvic Padeş întocmit de ICAS - Staţiunea de Cercetare, Dezvoltare si Experimentare Craiova, cu respectarea Ordinului nr. 19/2010. Mai mult decât atât, prin Adresa nr. x/17.06.2015, compartimentul Biodiversitate a solicitat Agenţiei de Protecţie a Mediului - Serviciul avize, acorduri, autorizaţii, revizuirea memoriului de prezentare, deoarece unele dintre informaţiile conţinute nu erau suficiente pentru luarea unei decizii în ceea ce priveşte evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planului asupra ariilor naturale. Iar, după refacerea documentului, compartimentul Biodiversitate a considerat că planul de amenajare silvică nu necesită parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată, întrucât derularea lui nu are impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate. Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj chiar a impus o serie de măsuri stricte pentru evitarea producerii impactului negativ asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate prezentate în zona planului de amenajare silvică.
Fata de toate aceste consideraţii, apreciază recurenţii că a fost respectată procedura de evaluare adecvată şi conchid în sensul că Decizia etapei de încadrare nr. 31/2015 a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 195/2005, H.G. nr. 1076/2004, a Ordinului nr. 19/2010 şi a O.U.G. nr. 57/2007.
Referitor la incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., au susţinut recurenţii-pârâţi că prima instanţa a încălcat şi a aplicat greşit normele de drept material incidente în cauză.
Critica principală a acestora o constituie aprecierea potrivit căreia nulitatea Deciziei de evaluare atrage după sine, în mod automat, anularea Ordinului de ministru şi a întregului amenajament, fără a fi făcută o analiza proprie îndeplinirii condiţiilor de legalitate în ceea ce priveşte adoptarea acestui act administrativ.
Astfel, au susţinut recurenţii că Ordinul de ministru nr. 493/2016, fiind un act de sine stătător, nu depinde de existenta sau inexistenta unei decizii de evaluare adoptata de o entitate terţa cum este Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj. Decizia etapei de încadrare nu produce efecte în ceea ce priveşte procedurile şi modul de evaluare a impactului asupra mediului a viitoarelor planuri/programe/activităţi asupra ariilor naturale protejate, această evaluare realizându-se în continuare, conform actelor normative în vigoare incidente domeniului reglementarilor de mediu, ţinând seama de dispoziţiile O.U.G. nr. 57/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.
Prin urmare, nici decizia etapei de încadrare, nici măsurile adoptate prin proiectului planului de management nu produc efecte sub aspectul evaluării impactului asupra mediului a viitoarelor planuri/programe/activităţi asupra ariilor naturale protejate, nefiind de natura a crea prejudicii ariilor naturale protejate.
Mai arată că în cuprinsul Anexei la O.M. nr. 304/2018, este precizat faptul că în cazul în care administratorul ariilor naturale protejate nu deţine suficiente informaţii cu privire la speciile şi habitatele de interes conservativ care să-i permită evaluarea stării de conservare a acestora, are posibilitatea şi obligaţia de a prevedea în planul de acţiuni, măsuri care să vizeze inventarierea, cartografierea şi evaluarea stării lor de conservare. Prin urmare, în condiţiile în care însuşi legiuitorul prevede o astfel de posibilitate pentru administratorul ariei naturale protejate, consideră anacronică poziţia potrivit căreia, lipsa informaţiilor precizate mai sus ar putea constitui fundament al cazului bine justificat pentru anularea deciziei etapei de încadrare.
Recurenta-pârâtă Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj a formulat recurs împotriva sentinţei, susţinând că instanţa a încălcat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în sensul că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Criticile acesteia se referă la împrejurarea că A.P.M. Gorj a respectat procedura legală privind emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, fiind respectat principiul precauţiei în luarea deciziei, respectiv să fie realizate toate dovezile că nu se vor produce prejudicii semnificative care să conducă la deteriorarea factorilor de mediu, la deteriorarea statusului de conservare a speciilor şi habitatelor din aria protejată.
De asemenea, recurenta a susţinut că au fost respectate prevederile art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007, referitoare la cuprinsul memoriului de prezentare şi realizarea procedurii de evaluare adecvată.
În ceea ce priveşte măsurile de conservare a speciilor şi habitatelor din decizia etapei de încadrare, a precizat că în Decizia etapei de încadrare nr. 31 din 24.08.2015 au fost impuse măsuri pentru conservarea biodiversităţii, acestea regăsindu-se la rubrica "Conservarea Biodiversităţii" (pag. 12-13) şi la rubrica "Măsuri pentru menţinerea stabilităţii şi biodiversităţii ecosistemelor şi speciilor" (pag. 15-16).
Recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a formulat, la rândul său, recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii instanţei de fond şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.
Consideră incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., învederând că sentinţa atacată este nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte modul în care instanţa de fond a interpretat şi aplicat temeiurile legale în vigoare la data emiterii Ordinului contestat.
Astfel, arată că, potrivit art. 19 din Legea nr. 46/2008-Codul Silvic (forma în vigoare la data emiterii Ordinului atacat), modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului, iar ţelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor.
Amenajamentul silvic este un plan care prevede lucrări de gestionare şi gospodărire a pădurii, ce urmează a fi realizate pe parcursul celor 10 ani de aplicabilitate, fiind definit ca o lucrare multidisciplinară, ce cuprinde un sistem de măsuri privind organizarea şi conducerea pădurii spre starea cea mai corespunzătoare funcţiilor multiple ecologice, economice şi sociale, care i-au fost atribuite.
Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 21 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 46/2008-Codul silvic.
Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile Legii nr. 46/2008, se aplică prevederile şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură în acelaşi an în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat.
Precizează recurentul faptul că amenajamentul silvic ce face obiectul prezentului litigiu a fost elaborat de Institutul de Cercetări şi amenajări silvice - Staţiunea C.D.E.P. Craiova, actual Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "B.", care este specializat în cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare de investiţii, acordarea de consultanţă tehnică de specialitate, precum şi pentru implementarea de tehnologii noi în vederea gestionării durabile a pădurilor.
Mai mult, întocmirea amenajamentului silvic s-a făcut în baza normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor, care reprezintă o componentă de bază a regimului silvic, fiind în concordanţă cu prevederile Codului silvic, forma în vigoare la acea data.
Potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, evaluarea de mediu se efectuează pentru planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului şi se realizează în etape, după cum urmează:
- etapa de încadrare a planului sau programului în procedura evaluării de mediu;
- etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizare a raportului de mediu;
- etapa de analiză a calităţii raportului de mediu.
Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, şi care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri, astfel cum prevede art. 5 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din H.G. nr. 1076/2004.
Amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeş, Direcţia Silvică Gorj a fost întocmit în conformitate cu prevederile Planului de management şi a Regulamentului Parcului National Domogled - Valea Cernei şi al siturilor Natura 2000 (ROSCI0069/ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei. ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest şi ROSCI0198 Platoul Mehedinţi) fiind aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 493/2016, fiind conform cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura (CTAS) nr. 316/05.11.2015 şi ţinând cont de Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj
Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015 a fost adoptată în baza Planul de management, a avizelor favorabile emise de administratorii arii naturale protejate, ce sunt incluse şi în lipsa unor comentarii motivate din partea publicului, nefiind necesară evaluarea de mediu şi nici parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată, deoarece amenajamentul silvic nu are un impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar peste care se suprapun, fiind astfel respectate prevederile art. 7, ale art. 9 şi ale art. 12 din H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, precum şi prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Menţionează şi faptul că, atât în avizele primite, cât şi în Decizia etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015 au fost prevăzute anumite condiţii, măsuri, cu scopul de a proteja speciile şi habitatele care au fost declarate Situri Natura 2000.
A mai învederat recurentul că în mod temeinic instanţa de fond a respins criticile formulate de reclamantă privind încălcarea procedurii de consultare a publicului, reţinând faptul că atât Planul de management, cât şi amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul silvic Padeş, au fost supuse consultării publicului interesat şi dezbaterii publice, fiind astfel respectate prevederile art. 7, ale art. 9 şi ale art. 12 din Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Astfel, în lipsa unor comentarii motivate din partea publicului A.P.M. Gorj a decis emiterea Deciziei etapei de încadrare nr. 31/24.08.2015, nefiind necesară evaluarea de mediu şi nici parcurgerea etapei studiului de evaluare adecvată.
Mai arată că instanţa de fond, în mod eronat, a admis cererea reclamantei, calificând criticile privind încălcarea principiul precauţiei în luarea deciziilor ca întemeiate, fără a ţine seama că, atât decizia contestată, cât şi ordinul atacat, au fost emise în baza planului de management, a avizelor emise de administratorii ariilor protejate şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în preambulul acestora fiind invocate actele normative şi administrative ce constituie temeiurile de drept ale acestuia.
A. a formulat recurs incident, criticând hotărârea instanţei de fond pentru motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Astfel, cu privire la procedura de consultare a publicului la emiterea ordinului de ministru a susţinut încălcarea de către instanţa de fond a prevederilor art. 7 şi 8 din Convenţia de la Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000 şi ale art. 19, 20 din Codul silvic, întrucât ordinul de ministru este un act administrativ de interes public, ceea ce făcea necesar ca acesta să fie supus unei proceduri de consultare publică, în convenţie nefăcându-se referire la calitatea de act administrativ sau normativ, relevant fiind numai faptul că actul adoptat conţine reglementări cu impact asupra mediului.
A mai susţinut că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 7 coroborate cu acelea ale art. 6 din Convenţia de la Aarhus, atunci când a apreciat că a fost corect realizată procedura de consultare a publicului pentru decizia de încadrare, în condiţiile în care anunţurile publicate nu conţineau detalii relevante pentru obiectul procedurii de evaluare, neprecizând care este locaţia amenajamentelor şi nici faptul că se suprapun cu arii naturale protejate şi care anume. Mai mult anunţurile au fost publicate numai local, deşi situaţia ariilor naturale protejate la nivel comunitar este de interes general şi ar fi trebuit să fie informat publicul la nivel naţional.
A mai arătat recurenta-reclamantă că instanţa a încălcat dispoziţiile art. 3 şi 7 alin. (3) din H.G. nr. 1076/2004, precum şi ale art. 7 coroborat cu art. 6 din Convenţia de la Aarhus, a încălcat principiul precauţiei în luarea deciziilor, art. 191 din TFUE, art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, întrucât in mod nelegal şi cu încălcarea normelor de drept material a stabilit că în mod corect a fost începută exploatarea silvică în temeiul amenajamentului în anul 2014, deşi evaluarea de mediu şi aprobarea amenajamentului au survenit la un an, respectiv la doi ani după acest moment.
4. Apărări formulate în cauză
REGIA NAŢIONALA A PĂDURILOR - ROMSILVA - DIRECŢIA SILVICĂ GORJ, în nume propriu, precum şi pentru pârâtul-recurent Ocolul Silvic Padeş, a depus întâmpinare la recursul incident, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, întrucât în speţa de faţă, considerentele instanţei privind procedura consultării publicului nu reprezintă o dezlegare a unei probleme de drept distincte, după cum nici nu a prejudiciat în vreun fel partea, dat fiind că soluţia fondului îi este una favorabilă. Atâta timp cat în dispozitiv este menţionata soluţia, dispozitivul fiind cei care se execută, iar recurenta afirmă ca doreşte păstrarea dispozitivului, susţine că este incorect juridic a se face afirmaţia că hotărârea care îi profită este nelegală, neputând fi casată prin prisma motivului de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În subsidiar, a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat, deoarece a fost respectată procedura de consultare a publicului.
A. a formulat întâmpinare la recursurile declarate de recurenţii-pârâţi, invocând excepţia nulităţii acestora pentru nemotivare, iar, în subsidiar, solicitând respingerea lor ca nefondate.
II. Aspecte procedurale:
Excepţia nulităţii recursurilor declarate de recurenţii-pârâţi şi a inadmisibilităţii recursului incident au fost soluţionate la termenul de judecată din 06.03.2024, fiind respinse pentru considerentele arătate încheierea de şedinţă de la acea dată.
III. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs:
1. Recursurile declarate de recurenţii pârâţi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj, întrucât conţin critici comune, ce pot fi încadrate la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmează a fi analizate împreună şi admise pentru considerentele ce urmează:
În speţă, reclamanta A. a solicitat instanţei să se anuleze Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 493/2016, invocându-se şi excepţia de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj, ce a stat la baza emiterii ordinului.
Prima instanţă, procedând la soluţionarea excepţiei de nelegalitate a deciziei amintite, pe care a găsit-o întemeiată, a anulat, pe cale de consecinţă şi Ordinul nr. 493/2016, fără a mai analiza criticile de nelegalitate ce vizau acest din urmă act administrativ.
Înalta Curte, verificând legalitatea dezlegării date excepţiei, prin raportare la prevederile legale incidente şi criticile formulate de părţile pârâte, constată că instanţa de fond a interpretat şi aplicat greşit normele de drept material incidente în cauză, ceea ce face incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel:
Reclamanta a invocat nelegalitatea adoptării amenajamentului silvic Padeş şi a Deciziei de încadrare nr. 493/2016 emise de Administraţia Judeţeană de Mediu Gorj, susţinând că: a fost încălcată procedura de consultare a publicului, a fost încălcat principiul precauţiei în luarea deciziilor, nu au fost avute în vedere măsuri de conservare a speciilor/habitatelor ariilor protejate ca situri Natura 2000, s-a încălcat procedura reglementată de Ordinul 19/2010 privind evaluarea adecvată.
Prima instanţă a respins criticile de nelegalitate referitoare la procedura de consultare a publicului, dar le-a considerat întemeiate pe toate celelalte, cu consecinţa admiterii excepţiei de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 493/2016 emise de Administraţia Judeţeană de Mediu Gorj.
Contrar sentinţei instanţei de fond şi în acord cu recurenţii-pârâţi instanţa de control constată că Decizia de încadrare nr. 493/2016 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare la acel moment pentru considerentele ce succed:
Amenajamentul silvic răspunde definiţiei de plan/program prevăzută la art. 2 lit. c) din Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cu modificările ulterioare, fiind inclus ca atare în Ordinul nr. 995/2006 - Anexă pct. 2 lit. e). Prevede lucrări de gestionare şi gospodărire a pădurii, ce urmează a fi realizate pe parcursul celor 10 ani de aplicabilitate, fiind definit ca o lucrare multidisciplinară, ce cuprinde un sistem de măsuri privind organizarea şi conducerea pădurii spre starea cea mai corespunzătoare funcţiilor multiple ecologice, economice şi sociale, ce i-au fost atribuite. Elaborarea amenajamentelor silvice se face în concordanţă cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului, sub coordonarea şi controlul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, potrivit art. 21 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.
Procedura de evaluare de mediu aplicabilă la acel moment amenajamentelor silvice era cea reglementată de Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004, care transpunea în legislaţia naţională Directiva 2001/42/CE.
Evaluarea adecvată se realiza conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care transpunea prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice, ale Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, cu modificările ulterioare.
Analizând respectarea sau nu a procedurii instituite de H.G. nr. 1076/2004, se reţine că potrivit dispoziţiilor art. 5 alin. (2) "Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care:
a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, şi care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri (…); ori care
b) datorită posibilelor efecte afectează ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 462/2001".
Conform art. 5 alin. (3) "Se supun evaluării de mediu numai dacă pot avea efecte semnificative asupra mediului: (subl. n.)
a) planurile şi programele prevăzute la alin. (2), care determină utilizarea unor suprafeţe mici la nivel local; (…)".
Iar art. 5 alin. (4) dispune în sensul că "Decizia asupra existenţei efectelor semnificative potenţiale asupra mediului ale planurilor şi programelor prevăzute la alin. (3) se ia printr-o examinare caz cu caz, conform prevederilor art. 11".
Prima instanţă a considerat că în cauză sunt incidente prevederile art. 5 alin. (2) lit. b) din H.G. nr. 1076/2004 şi raportat la împrejurarea că în cadrul amenajamentului au fost identificate, la nivelul anului 2020, 1616,42 ha care îndeplineau criteriile Ordinului nr. 3397/2012, din care 519,45 ha erau suprafeţe cu arborete incluse în catalogul pădurilor virgine şi cvasivirgine, iar 1096,97 ha erau suprafeţe cu arborete posibil virgine/cvasivirgine, a conchis în sensul că amenajamentul ar putea afecta semnificativ aria reglementată, ca atare, în mod nelegal A.P.M. Gorj nu a parcurs procedura stabilită de Ordinul 19/2010.
Privitor la acest aspect, Înalta Curte constată, în primul rând, că judecătorul fondului îşi întemeiază soluţia pe date din Raportul de activitate nr. x/16.09.2020 privind verificarea încadrării arboretelor cuprinse în amenajament din punct de vedere al îndeplinirii criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine din România şi din Scrisoarea de punere în întârziere din 12.01.2020, emisă în condiţiile art. 258 din TFUE, ambele emise la o distanţă de patru ani faţă de momentul elaborării actului administrativ atacat în speţă. Or, verificarea actului se realizează prin raportare la evenimente, date şi dispoziţii normative contemporane emiterii sale, avute în vedere de autoritate şi care justifică măsura dispusă. Iar realizatorul amenajamentului silvic, actualul Institut Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură "B.", referitor la aplicarea OM nr. 3397/2012 pentru pădurile din Ocolul Silvic Padeş, a arătat că la realizarea amenajamentelor, ediţia 2014, arboretele care au făcut obiectul acestora au fost analizate din punct de vedere al criteriilor şi indicatorilor de identificare a pădurilor virgine şi cvasivirgine (…) neidentificându-se păduri care să îndeplinească toate criteriile în mod cumulativ .
În al doilea rând, se reţine că, într-adevăr, în amenajamentul propus sunt cuprinse arii naturale protejate, ceea ce a făcut necesară parcurgerea procedurii evaluării adecvate, conform prevederilor Ordinului nr. 19/2010, pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Procedura privind evaluarea adecvată se realizează în etape, după cum urmează: 1. etapa de încadrare a proiectului; 2. etapa studiului de evaluare adecvată, care conţine măsurile de reducere a impactului şi soluţiile alternative, după caz; 3. etapa măsurilor compensatorii, atunci când nu există soluţii alternative şi când impactul negativ persistă.
Cât priveşte prima dintre aceste etape, Înalta Curte observă că, după depunerea documentaţiei, autoritatea competentă pentru protecţia mediului parcurge următoarele activităţi: a) analizează documentaţia depusă de titular, efectuează vizita de amplasament; b) stabileşte componenţa comisiei de analiză tehnică; c) completează lista de control pentru etapa de încadrare conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvată şi solicită, după caz, informaţii suplimentare pentru definitivarea acesteia; d) convoacă membrii CAT şi comunică titularului data stabilită pentru prezentarea proiectului în CAT, în vederea participării titularului la şedinţă; e) prezintă CAT proiectul şi lista de control; autorităţile reprezentate în CAT exprimă puncte de vedere cu privire la potenţialul impact al proiectului supus analizei asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; f) definitivează lista de control privind etapa de încadrare a proiectului pe baza punctelor de vedere primite din partea membrilor CAT; g) ia decizia etapei de încadrare a proiectului.
Dintre activităţile enumerate, reclamanta a arătat că reprezentanţii autorităţii nu au efectuat vizite în teren, iar afirmaţia a fost însuşită de instanţa de fond.
O asemenea acţiune, în aprecierea Înaltei Curţi, nu este, însă, una obligatorie, ci lăsată la latitudinea autorităţii în domeniu, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte, de obiectul planului-programului şi dacă numai dacă s-ar identifica aspecte ce ar necesita o eventuală verificare. De altfel, în Ghid se arată că "Autoritatea competentă poate solicita orice alte informaţii, în cazul în care calitatea informaţiilor prezentate nu poate duce la luarea unei decizii. Informaţiile furnizate trebuie verificate prin vizite de amplasament". Aşadar, câtă vreme solicitarea informaţiilor este o opţiune pentru autoritatea competentă şi efectuarea vizitelor în teren îmbracă aceeaşi natură.
La finalul primei etape, autoritatea competentă pentru protecţia mediului decide, după caz, că: a) proiectul propus nu necesită parcurgerea celorlalte etape ale procedurii de evaluare adecvată, pentru acelea care nu au impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar; b) proiectul propus necesită efectuarea evaluării adecvate, în cazul celor cu impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar, prin elaborarea studiului de evaluare adecvată.
După luarea deciziei etapei de încadrare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului: a) informează titularul şi îi transmite acestuia anunţul public privind proiectul deciziei etapei de încadrare; b) publică pe pagina de internet proiectul deciziei etapei de încadrare şi anunţul privind proiectul deciziei etapei de încadrare.
Primind anunţului, titularul informează publicul asupra deciziei etapei de încadrare prin publicare în presa naţională sau locală, prin afişarea la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet, precum şi la sediul autorităţilor administraţiei publice locale pe raza cărora este propusă implementarea proiectului. Publicul interesat poate înainta observaţii la proiectul deciziei etapei de încadrare. Ulterior, autoritatea competentă pentru protecţia mediului invită membrii CAT să participe la adoptarea deciziei finale a etapei de încadrare.
În cauză, numai această primă etapă a fost parcursă, dat fiind că la finalul său s-a conchis în sensul că proiectul propus nu are impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar.
De aceea, este greşită argumentaţia instanţei de fond privitoare la obligativitatea emiterii de către autoritatea competentă a Avizului Natura 2000. Numai în situaţia în care se trecea la cea de-a doua etapă, a elaborării studiului de evaluare adecvată, necesar în cazurile în care se constata că proiectul planului ar fi putut avea un impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar, aceasta se putea finaliza fie prin trecerea la etapa soluţiilor alternative pentru proiectele pentru care s-a decis că impactul negativ persistă, fie prin emiterea avizului Natura 2000 pentru proiectele pentru care, în urma analizei măsurilor de reducere a impactului, s-a decis că impactul semnificativ este eliminat/redus.
În speţă, dimpotrivă, chiar administraţiile ariilor naturale protejate au avizat Amenajamentul Ocolului Silvic Padeş, după cum urmează: Avizul nr. x/30.07.2015 pentru situl Natura 2000 Nordul Gorjului de Vest, care cuprindea o serie de condiţii, Avizul nr. x/29.06.2015 privind Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei – Băile Herculane, fără a fi prevăzute măsuri suplimentare, Avizul nr. x/08.07.2015 pentru Geoparcul Platoul Mehedinţi, care cuprindea o serie de condiţii.
Mai mult, faţă de prevederile capitolului E din memoriul de prezentare revizuit, A.P.M. Gorj a impus o serie de măsuri pentru evitarea producerii impactului negativ asupra speciilor şi habitatelor din ariile naturale protejate de interes comunitar prezente în zona planului de amenajare silvică, acestea regăsindu-se la rubrica "Conservarea Biodiversităţii" (pag. 12-13) şi la "Măsuri pentru menţinerea stabilităţii şi biodiversităţii ecosistemelor şi speciilor" (pag. 15-16).
Raportat la argumentele expuse, Înalta Curte consideră că procedura de evaluare adecvată a fost una conformă Ordinului nr. 19/2010 şi nu se impunea admiterea excepţiei de nelegalitate a deciziei de neîncadrare, din această perspectivă, cum greşit a procedat instanţa de fond.
De asemenea, reţinerea încălcării principiului precauţiei analizat în jurisprudenţa CJUE, invocată de reclamantă şi însuşită de prima instanţă, este una formală, cu caracter general, care nu este de natură a confirma susţinerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Dimpotrivă, Înalta Curte constată că sunt întemeiate susţinerile recurenţilor-pârâţi privitoare la legalitatea etapelor ce au stat la baza adoptării deciziei de încadrare nr. 493/2016, inclusiv prin prisma procedurii evaluării de mediu.
Astfel, se are în vedere, în primul rând, că amenajamentul silvic reprezintă un plan, încadrat ca atare conform art. 5 alin. (2) lit. a), subsumat literei b din H.G. nr. 1076/2004, dacă s-ar dovedi că ar putea afecta ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 9 din H.G. nr. 1076/2004 "(1) Titularul planului sau programului este obligat să notifice în scris autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi să informeze publicul asupra iniţierii procesului de elaborare a planului sau programului şi realizării primei versiuni a acestuia, prin anunţuri repetate în mass-media şi prin afişarea pe pagina proprie de Internet, conform art. 29 alin. (2). (2) Titularul planului sau programului pune la dispoziţie autorităţii competente pentru protecţia mediului şi publicului, pentru consultare, prima versiune a planului sau programului".
În cauză, Ocolul Silvic Padeş a depus la A.P.M. Gorj Notificarea nr. x din 10.06.2015, însoţită de prima varianta a planului Amenajamentul Ocolului Silvic Padeş. Titularul planului a publicat în mass-media de 2 ori, la intervale de 3 zile calendaristice în ziarul Pandurul din data de 10.06.2015 si 15.06.2015, elaborarea primei versiuni a planului.
Întrucât în memoriu de prezentare erau date insuficiente pentru luarea unei decizii în ceea ce priveşte evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, s-a solicitat transmiterea acestora.
Titularul a depus a doua variantă a planului, înregistrată la APM Gorj cu nr. 5568 din 08.07.2015 .
Şi asupra acestei variante s-au solicitat clarificări punctuale, astfel că, în final, s-a depus Planul revizuit.
Potrivit prevederilor art. 11 din H.G. nr. 1976/2004 "(1) Pentru planurile şi programele prevăzute la art. 5 alin. (3) autorităţile competente pentru protecţia mediului decid dacă acestea pot avea efecte semnificative asupra mediului, printr-o analiză caz cu caz, luând în considerare criteriile relevante prevăzute în anexa nr. 1. (2) La realizarea încadrării se ţine cont de comentariile şi propunerile primite din partea publicului, potrivit art. 9 alin. (4)".
În speţă, ca urmare a consultării autorităţilor publice participante în cadrul şedinţei Comitetului Special Constituit din data de 24.07.2015, în conformitate cu prevederile articolului 5 alin. (3) (situaţie care nu a fost contrazisă de reclamantă) şi a anexei nr. 1, în lipsa comentariilor motivate din partea publicului, APM Gorj a decis că Planul Amenajamentul Ocolului Silvic Padeş nu necesită evaluare de mediu şi nu necesită evaluare adecvată şi se va supune adoptării fără aviz de mediu.
APM Gorj a adus la cunoştinţa publicului decizia motivată prin publicare pe pagina proprie de internet. Titularul a publicat în ziarul Pandurul din data de 03.08.2015.
În lipsa observaţiilor motivate din partea publicului APM Gorj a emis decizia etapei de încadrare nr. 31 din 24.08.2015, în conformitate cu prevederile art. 13 din H.G. nr. 1076/2004 "Planurile şi programele care, în urma etapei de încadrare, nu necesită evaluare de mediu urmează a fi supuse procedurii de adoptare fără aviz de mediu".
Înalta Curte constată, astfel, că autoritatea în domeniu, A.P.M. Dolj, a respectat etapele instituite de legiuitor şi, în limitele competenţei, ce îi permitea evaluarea de la caz la caz a efectelor unui asemenea plan asupra mediului, a decis în sensul că nu era necesar a se parcurge procedura obţinerii avizului de mediu.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) teza 1 şi alin. (2) C. proc. civ. se vor admite recursurile formulate de recurenţii-pârâţi, se va casa în parte sentinţa recurată şi se va respinge excepţia de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de Agenţia de Protecţie a Mediului Gorj, ca neîntemeiată.
În acest context, Înalta Curte constată că fondate sunt şi criticile recurenţilor-pârâţi privitoare la inexistenţa unei analize a judecătorului primei instanţe asupra nelegalităţii Ordinului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 493/2016 prin prisma criticilor de nelegalitate proprii enunţate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, ceea ce impune soluţia de casare cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
2. În ceea ce priveşte recursul incident formulat de recurenta-reclamantă, Înalta Curte reţine că nelegalitatea deciziei de încadrare nr. 493/2016 a fost motivată şi prin prisma faptului că nu ar fi fost respectată procedura de consultare a publicului, astfel cum se dispune prin art. 9 alin. (1) şi art. 12 alin. (1) din H.G. nr. 1076/2004, respectiv prin art. 7 coroborat cu art. 6 din Convenţia de la Aarhus.
Prima instanţă a respins critica ca neîntemeiată, observând că instituţiile pârâte au respectat prevederile legale în materie şi au asigurat posibilitatea publicului interesat de a lua cunoştinţă de procedura prealabilă emiterii deciziei de neîncadrare.
Înalta Curte constată, la rândul său, că, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din H.G. nr. 1076/2004 titularul are obligaţia informării publicului asupra iniţierii procesului de elaborare a planului sau programului prin anunţuri în mass media şi prin afişarea pe pagina proprie pe intranet.
Această primă versiune a planului/programului comunicată publicului în cadrul etapei de încadrare, este anunţată prin anunţuri în mass media realizate de două ori la interval de trei zile calendaristice.
Anunţul trebuie să conţină: faptul că prima versiune a planului/programului a fost elaborată; natura planului sau programului; declanşarea etapei de încadrare, locul şi orarul consultării primei versiuni a planului sau programului; posibilitatea de a transmite în scris comentarii şi sugestii la sediul autorităţii competente pentru protecţia mediului; termenul de trimitere a comentariilor şi sugestiilor, de 15 zile de la data publicării ultimului anunţ.
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 12 din H.G. nr. 1076/2004 "(1) Autorităţile competente pentru protecţia mediului aduc la cunoştinţă publicului decizia motivată a etapei de încadrare, prin publicare pe pagina proprie de Internet, în termen de 3 zile calendaristice de la luarea deciziei. Decizia se publică în mass-media de către titular. (2) Publicul poate formula comentarii privind decizia etapei de încadrare pe care le trimite în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului, în termen de 10 zile calendaristice de la publicarea anunţului.".
Recurenta-reclamantă afirmă, prin cererea de recurs incident că, în fapt, procedura de informare a publicului nu a fost una efectivă, câtă vreme nu au fost menţionate detalii relevante pentru obiectul procedurii de evaluare, neprecizând care este locaţia amenajamentelor şi nici faptul că se suprapun cu arii naturale protejate şi care anume, după cum anunţurile au fost publicate numai local, deşi situaţia ariilor naturale protejate la nivel comunitar este de interes general şi ar fi trebuit să fie informat publicul la nivel naţional.
Raportat la această critică, Înalta Curte constată că reclamanta este nemulţumită, în realitate, de modalitatea în care legislaţia reglementează procedura de informare şi de participare a publicului la adoptarea deciziilor în materie, care nu ar fi de natură a asigura consultarea efectivă a acestuia.
În acord cu poziţia prezentată, instanţa consideră, la rândul său, că anunţurile, prin conţinutul sumar şi prin lipsa posibilităţii pentru cei interesaţi de a lua parte efectiv la şedinţele de lucru în care se discută planul/programul, nu constituie o modalitate suficientă de consultare a publicului. Cu toate acestea, legislaţia naţională nu conţine o altă reglementare nici în procedura de evaluare strategică de mediu, nici în evaluarea de mediu a proiectelor, iar transpunerea defectuoasă a Convenţiei de Aarhus nu poate reprezenta un motiv pentru admiterea acţiunii reclamantei.
De aceea, cum autorităţile pârâte au pus în aplicare prevederile H.G. nr. 1076/2004, dar publicul nu şi-a manifestat intenţia de a participa la consultările iniţiate, se va respinge această critică, ca neîntemeiată.
Cât priveşte susţinerile referitoare la exploatarea silvică nelegală, în temeiul amenajamentului în anul 2014, deşi evaluarea de mediu şi aprobarea amenajamentului ar fi survenit la un an, respectiv la doi ani după acest moment, Înalta Curte constată că este corectă observaţia primei instanţe care a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 1076/2004 "Evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă", etape respectate în procedura de faţă.
În schimb, se va reţine că instanţa de fond nu a răspuns celeilalte critici de nelegalitate formulate de reclamantă împotriva Ordinului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 493/2016, ce ar fi fost adoptat după intrarea în vigoare şi aplicarea amenajamentului silvic, fără respectarea procedurii de consultare a publicului.
Pentru aceasta şi văzând soluţia în privinţa recursurilor principale, mai sus enunţată, Înalta Curte va admite şi recursul incident, iar prima instanţă, cu ocazia rejudecării, urmează a se pronunţa asupra nelegalităţii Ordinului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 493/2016 prin prisma criticii susţinute de reclamantă, dar şi a apărărilor părţilor pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva - Direcţia Silvică Gorj, Ocolul Silvic Padeş şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Gorj împotriva sentinţei nr. 1047 din 30 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi recursul incident formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Casează în parte sentinţa recurată.
Respinge excepţia de nelegalitate a Deciziei de încadrare nr. 31/24.08.2015 emisă de AGENŢIA DE PROTECŢIE A MEDIULUI Gorj, ca neîntemeiată.
Trimite cauza pentru o nouă judecată la aceeaşi instanţă pentru analizarea nelegalităţii Ordinului Ministerului Mediului, Apelor si Pădurilor nr. 493/2016 pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Ocolul Silvic Padeş, Direcţia Silvică Gorj.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 20 martie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.