Şedinţa publică din data de 29 martie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul contestaţiei
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorii A., prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G., precum şi B., D., C., F., G. şi E., în calitate de membri A., au formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România, în Parlamentul European, şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024.
În motivarea contestaţiei, s-a susţinut, în esenţă, că nelegalitatea deciziei de admitere a Protocolului de constituire a alianţei electorale dintre H. şi A., reprezentat prin domnul I., înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, derivă din faptul că protocolul a fost adoptat/emis fără verificarea situaţiei juridice a conducerii formaţiunii politice A..
Contestatorii au învederat că protocolul anterior menţionat a fost semnat nelegal de către domnul I., cu încălcarea art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., ce indică, în mod imperativ, necesitatea exercitării atribuţiei de aprobare a participării partidului la alianţele electorale, de către Comitetul National de Conducere al Partidului (A.), respectiv de către C.N.C., forul deliberativ al partidului.
Mai mult decât atât, contestatorii au subliniat că Alianţa Electorală "H." nu a fost negociată de către Biroul Naţional de Conducere al Partidului, forul executiv care, potrivit dispoziţiilor art. 46 alin. (1) lit. v) din statutul A., negociază alianţele cu alte formaţiuni politice.
Au arătat contestatorii că aprobarea Comitetului Naţional de Conducere al Alianţei Electorale nu a existat, acesta nefiind nici măcar convocat în condiţiile statutului, organizaţiile din partid neavând cunoştinţă despre această alianţă sau despre semnarea protocolului, atât semnarea protocolului cât şi participarea la alegeri în cadrul unei alianţe electorale, nefiind supusă aprobării forurilor competente în acest sens.
În continuare, printr-o serie de argumente, contestatorii au evocat nelegalitatea semnării atât a protocolului înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât şi a alianţei electorale "H." de către domnul I., câtă vreme acesta nu ar mai avea calitatea de preşedinte al partidului de 4 ani, respectiv din anul 2020, când a candidat la alegerile generale din 2020, pe listele altui partid politic, respectiv, pe listele J.. În susţinerea acestui argument contestatorii au furnizat o succintă prezentare a demersurilor întreprinse în vederea schimbării conducerii partidului şi a contextelor litigioase generate de acestea.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Având în vedere că, la dezbaterea contestaţiei, pârâtul A.- prin I. a invocat excepţiile lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamanţilor: A. prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G., precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B., D., C., F., G. şi E., iar reclamanţii, prin apărătorii aleşi, au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului I. pentru pârâtul A., Înalta Curte, în baza art. 248 din C. proc. civ., va analiza cu prioritate excepţiile antereferite, cu precizarea că aspectul privind reprezentarea A. prin B. ori prin I. antamează, aşa cum s-a arătat mai sus, şi o critică de nelegalitate a deciziei contestate.
2.1. Cu privire la excepţiile lipsei calităţii de reprezentanţi a numiţilor B. (invocată de pârâţi), respectiv I. (invocată de reclamanţi), pentru A., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 49 alin. (1) şi (2) din legea partidelor politice nr. 14/2003: "(1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din România. (2) Instituţia cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucureşti".
Înalta Curte consideră însă că, deşi Registrul Partidelor Politice este instrumentul de evidenţă a acestei categorii de persoane juridice de drept public, conform Legii nr. 14/2003, care reflectă situaţia juridică a partidelor, în privinţa menţiunilor a căror înscriere este impusă de prevederile art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 14/2003, nu este exclus ca, într-un litigiu precum cel de faţă, părţile interesate să facă dovada că menţiunile înscrise nu corespund situaţiei juridice reale.
Pe de altă parte, Înalta Curte subliniază că scopul procedurii judiciare aflate pe rolul Înaltei Curţi (cât şi al procedurii administrative desfăşurate în faţa Biroului Electoral Central) nu îl reprezintă tranşarea disputelor litigioase ale părţilor cu privire la persoana care are dreptul de a exercita funcţia de preşedinte al A., aceste aspecte fiind în competenţa de soluţionare a Tribunalului Bucureşti, conform Legii nr. 14/2003.
Astfel, Înalta Curte, în prezenta analiză circumscrisă limitelor antereferite, constată că, prin sentinţa nr. 89/DEC/22.11.2023 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă (în respectiva cauză, A., prin preşedinte B., a solicitat să se ia act de modificarea componenţei Biroului Naţional de Conducere al A., conform Congresului Extraordinar al partidului din 13.03.2021 ce a avut loc la Braşov şi să se dispună înregistrarea acestuia în Registrul Partidelor Politice al Tribunalului Bucureşti), hotărâre care se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie conform art. 430 alin. (4) C. proc. civ. (apelul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti) s-a statuat că:, ...se observă că un membru ales al BNC la acel congres a fost persoana care se pretinde ca reprezentant al petentei. Or, potrivit înscrisului depus odată cu cererea de intervenţie, la data de 12.12.2020, prin hotărârea nr. 10 a fost decisă excluderea din partid a domnului B.. Aşadar, la data numirii sale în calitate de preşedinte al partidului şi de membru al Biroului Naţional de Conducere, acesta nu mai deţinea calitatea de membru al partidului. În condiţiile în care această hotărâre din 12.12.2020 există şi efectele ei nu au fost suspendate sau hotărârea nu a fost anulată, efectele ei nu pot fi negate, în lipsa unor dispoziţii legale sau statutare în acest sens.
Aşadar, nici voinţa sa în luarea deciziilor nu poate exprima un vot valabil şi nici desemnarea sa în vreo funcţie de conducere a partidului nu poate fi acceptată ca fiind validă, în lipsa calităţii sale de membru al partidului, împrejurare care de asemenea, atrage nevalabilitatea deciziei congresului .
Deşi, aparent, această problematică vizează calitatea de reprezentat în formularea cererii de faţă, cum a susţinut intervenientul, fiind o chestiune care implică o analiză a condiţiilor de modificare a statutului şi de verificare a validităţii hotărârii din 13.03.2021, reprezintă, în realitate, o chestiune de fond, aşa cum s-a stabilit la termenul din data de 28.09.2023. Tribunalul reţine că propunerile acestuia sub forma moţiunii nu puteau fi avute în vedere în luarea deciziilor, domnul B. nu putea participa la luarea deciziilor, cum s-a întâmplat şi nu putea fi desemnat preşedinte al partidului sau membru în Biroul Naţional de Conducere."
Or, aceste statuări din considerentele unei hotărâri judecătoreşti care, aşa cum s-a arătat, conform art. 430 alin. (2) şi (4) din C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat provizorie, coroborate cu faptul că, în Registrul Partidelor Politice, în calitate de preşedinte figurează numitul I., iar, potrivit art. 5 alin. (2) din Statutul A., în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii, partidul este reprezentat de preşedintele partidului", sunt de natură a conduce la concluzia că, în prezent, calitatea de reprezentant, inclusiv în faţa instanţei judecătoreşti, al A. aparţine numitului I., în calitate de preşedinte.
Înalta Curte, faţă de limitele verificării în prezentul cadru procesual, consideră nerelevante susţinerile reclamanţilor cum că, prin candidatura la funcţia de deputat a numitului I., în anul 2020, pe listele unui alt partid, acesta şi-a pierdut inclusiv calitatea de membru A. (ceea ce ar fi fost constatat şi prin procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, şedinţa CNC al A., în Mun Reşiţa, jud. Caraş-Severin"), în condiţiile în care această situaţie de fapt a candidaturii din anul 2020, reluată în procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021, este anterioară situaţiei de fapt constatate în considerentele sentinţei nr. 89/DEC/22.11.2023 a Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Faţă de aceste statuări, Înalta Curte va admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamantului A. prin B., şi, în consecinţă, în baza art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., va anula cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., prin B..
Pentru aceleaşi considerente, se va respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al pârâtului A. invocată în privinţa numitului I..
2.2. Cu privire la excepţia lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamanţilor: A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G., Înalta Curte constată următoarele:
Cu ocazia dezbaterii contestaţiei, apărătorii reclamanţilor au susţinut că înţeleg să facă dovada reprezentării organizaţiilor judeţene a A., reclamante în prezenta cauză, prin persoanele fizice enumerate mai sus, cu procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, şedinţa CNC al A., în Mun Reşiţa, jud. Caraş-Severin".
Or, potrivit art. 24 alin. (4) din statutul A., organizaţiile partidului nu au personalitate juridică, reprezentarea lor fiind asigurată conform art. 5", iar art. 5 din acelaşi statut statuează că, în relaţiile cu autorităţile publice şi cu terţii, partidul este reprezentat de preşedintele partidului, iar, la nivelul structurilor organizatorice, de preşedinţii de organizaţii, în limitele competenţelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne", iar, potrivit art. 151 alin. (3) din C. proc. civ., reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale"
Astfel, fără a nega calitatea potenţială a organizaţiilor judeţene ale partidului, de a a fi parte în litigii pe rolul instanţelor judecătoreşti, Înalta Curte constată că, pentru a face dovada calităţii de reprezentanţi ai organizaţiilor judeţene în faţa instanţei judecătoreşti, persoanele fizice care au pretins această calitate ar fi trebuit să exhibe împuterniciri din partea acestor organizaţii, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză. Faptul că numiţii D., C., F., G. şi E. au semnat procesul-verbal încheiat la data de 23.01.2021 la, şedinţa CNC al A., în Mun Reşiţa, jud. Caraş-Severin", nu este de natură a substitui obligaţia acestora de a dovedi, în prezentul litigiu, calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor judeţene menţionate în petitul cererii de chemare în judecată, mai ales în condiţiile în care pârâtul A. reprezentat de numitul I. a susţinut inclusiv că respectivele organizaţii judeţene nu mai sunt în fiinţă (aspect care, însă, nu face obiectul verificării în prezentul litigiu).
În aceste condiţii, Înalta Curte va admite şi excepţia lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamanţilor: A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G., şi, pe cale de consecinţă, în baza art. 82 alin. (1) din C. proc. civ., va anula cererea formulată de reclamanţii menţionaţi, pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.
2.3. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B., D., C., F., G. şi E., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 36 din C. proc. civ.:, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii". Or, ceea ce, în prezentul litigiu, este de natură să confere calitate procesuală activă reclamanţilor persoane fizice, rezidă în calitatea acestora de membri ai A., întrucât, în această calitate se pot pretinde "beneficiari" ai actului contestat.
Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 2/17.09.2022 a Comitetului Naţional de Conducere, invocată de către pârâtul A.- prin numitul I., prin care se tinde a dovedi că persoanele fizice antereferite nu au calitatea de membri ai A., nu este opozabilă reclamanţilor, fiind, astfel, lipsită de efecte juridice, în condiţiile în care, cu privire la actul, cu natură juridică" amintit (Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 530/2013, a constatat că hotărârea privind excluderea din partid reprezintă un, act cu natură juridică" şi nu o, hotărâre cu caracter de act politic"), pe care pârâtul îşi întemeiază susţinerile, nu s-a făcut dovada comunicării către destinatari (printre aceştia figurând şi reclamanţii de mai sus) astfel că aceştia nu au avut posibilitatea să îl conteste. Or, atâta timp cât, prin depunerea în instanţă a Hotărârii nr. 2/17.09.2022 a Comitetului Naţional de Conducere- A., s-a dorit a se dovedi că reclamanţii B., D., C., F., G. şi E., nu mai au calitatea de membri de partid, iar instanţa constată că hotărârea menţionată, în raport cu aceştia, este lipsită de efecte juridice, dintr-o interpretare logică, rezultă că reclamanţii nu au pierdut calitatea de membri A., ceea ce justifică calitatea procesuală a acestora în prezentul litigiu.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B., D., C., F., G. şi E..
2.4. Cu privire la fondul contestaţiei
Examinând contestaţia formulată de contestatorii B., D., C., F., G. şi E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, Înalta Curte constată că este nefondată, urmând a fi respinsă în consecinţă.
În esenţă, reclamanţii au susţinut că Decizia nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central pentru alegerea membrilor din România, în Parlamentul European, şi pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024, este nelegală pretinzând că: a) protocolul anterior menţionat a fost semnat nelegal de către domnul I., cu încălcarea art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., care prevede, în mod imperativ, necesitatea exercitării atribuţiei de aprobare a participării partidului la alianţele electorale, de către Comitetul National de Conducere al Partidului (A.), respectiv cu încălcarea dispoziţiilor art. 46 alin. (1) lit. v) din statut, întrucât Alianţa Electorală "H." nu a fost negociată de către Biroul Naţional de Conducere al Partidului; b) contestatorii au evocat nelegalitatea semnării atât a protocolului înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât şi a alianţei electorale "H." de către domnul I., câtă vreme acesta nu ar mai avea calitatea de preşedinte al partidului de 4 ani, respectiv din anul 2020, când a candidat la alegerile generale din 2020, pe listele altui partid politic, respectiv, pe listele J..
Înalta Curte constată că, potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 33/2007, partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
Dacă prin dispoziţiile art. 7 alin. (2) din legea anterior amintită se prevede că protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia, Înalta Curte subliniază faptul că prin dispoziţiile art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, se prevede că protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la biroul electoral competent în termen de 10 zile de la data constituirii acestuia.
De asemenea, prin dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 33/2007, se arată că Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
Înalta Curte constată că în şedinţa din 20.03.2024 Biroul Electoral Central a analizat protocolul de constituire a Alianţei electorale dintre H. şi A. cu denumirea H., formată de H., reprezentat prin doamna K. şi de A., reprezentat prin domnul I., protocol înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024.
Biroul Electoral Central a constatat că protocolul de constituire a alianţei electorale "H.", întocmit şi depus cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/2007 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024, este asumat de două partide înscrise în Registrul partidelor politice la poziţiile nr. 310 şi nr. 4, unde sunt menţionaţi în calitate de preşedinţi semnatarii protocolului, astfel că prin decizia nr. 2/D/20.03.2024 a admis protocolul de constituire a alianţei electorale "H.," decizie ce a fost publicată pe pagina de internet a Biroului Electoral Central la data de 20.03.2024.
Cu privire la criticile conform cărora decizia contestată ar fi nelegală întrucât protocolul înregistrat la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC2024 din 20.03.2024, cât şi alianţa electorală "H.", poartă semnătura numitului I. cu privire la care se pretinde că nu mai are calitatea de preşedinte al A., Înalta Curte constată că statuările de la pct. 2.1 din considerentele de mai sus sunt de natură a dovedi că aceste critici sunt nefondate, în mod legal Biroul Electoral Central dispunând înregistrarea alianţei electorale la solicitarea numitului I., în calitate de preşedinte al A.
Cu privire la criticile conform cărora decizia contestată ar fi nelegală întrucât protocolul de constituire al alianţei electorale "H.", încalcă prevederile art. 45 alin. (1) lit. i) şi ale art. 46 alin. (1) lit. v) din Statutul A., Înalta Curte le constată, de asemenea, nefondate.
Potrivit prevederilor art. 46 alin. (1) lit. v), Biroul Naţional de Conducere negociază alianţe, fuziuni sau protocoale de colaborare cu alte formaţiuni politice", iar, potrivit art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., Comitetul Naţional de Conducere aprobă participarea partidului în alianţe electorale, parlamentare sau guvernamentale".
Referitor la pretinsa nererespectare a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A., Înalta Curte, constată că pârâtul A., prin reprezentant I., a dovedit că, prin Hotărârea nr. 4/17.02.2024, Comitetul naţional de Conducere- CNC, al A., a aprobat, constituirea unei alianţe electorale între A. şi H., sub denumirea de H., în vederea participării la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024". Or, faţă de faptul că numitul I. are, la această dată, calitatea de reprezentant al A., coroborat cu faptul că Hotărârea nr. 4/17.02.2024 reprezintă un act în fiinţă, cu privire la care nu s-a făcut dovada anulării/revocării, Înalta Curte, faţă de limitele sesizării, constată că, la constituirea alianţei electorale în cauză, au fost respectate prevederile art. 45 alin. (1) lit. i) din Statutul A.
În ce priveşte pretinsa nerespectare a art. 46 alin. (1) lit. v), Înalta Curte constată, că dispoziţia se referă la negocierea alianţelor, în timp ce, de esenţa constituirii este aprobarea participării partidului în alianţe electorale, negocierea reprezentând, logic, o operaţiune premergătoare aprobării. Astfel, ceea ce poate fi contestat în faţa instanţei este lipsa ori un eventual viciu al aprobării participării partidului în alianţe electorale, ca act final care consfinţeşte alianţa şi nu, izolat, operaţiunile premergătoare aprobării.
În concluzie, nefiind date criticile invocate de către reclamanţi cu privire la fondul cauzei, pe cale de consecinţă, contestaţia urmează a fi respinsă, ca nefondată.
3. Soluţia Înaltei Curţi şi temeiul legal al acesteia
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 7 alin. (6) din Legea nr. 33/2007, va admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamanţilor: A. prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G., şi, pe cale de consecinţă, va anula cererea formulată de reclamanţii A. prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G. pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant; va respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al pârâtului A. invocată în privinţa numitului I.; va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B., D., C., F., G. şi E..
De asemenea, va respinge contestaţia formulată de contestatorii B., D., C., F., G. şi E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei calităţii de reprezentant în privinţa reclamanţilor: A. prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G..
Anulează cererea formulată de reclamanţii A. prin B., A.-Organizaţia Judeţeană Brăila prin C., A.-Organizaţia Judeţeană Sibiu prin D., A.-Organizaţia Judeţeană Arad prin E., A.-Organizaţia Judeţeană Caraş Severin prin F., A.-Organizaţia Judeţeană Botoşani prin G. pentru lipsa dovezii calităţii de reprezentant.
Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al pârâtului A. invocată în privinţa numitului I..
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor B., D., C., F., G. şi E..
Respinge contestaţia formulată de contestatorii B., D., C., F., G. şi E. împotriva Deciziei nr. 2D/20.03.2024, de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "H.", emisă de Biroul Electoral Central, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 29 martie 2024.