Şedinţa publică din data de 29 martie 2024
Deliberând, asupra contestaţiei de faţă, constată că aceasta este nefondată, pentru motivele ce vor fi arătate în cele ce urmează:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 29.03.2024, sub număr de dosar x/2024, contestatorul A. a formulat, în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, contestaţie împotriva măririi numărului de judecători desemnaţi şi a formaţiunilor politice şi altor membrii prevăzuţi în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 ce formează Biroul Electoral Central ce se organizează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia alegerilor pentru cetăţenii României în Parlamentul European din anul 2024.
În susţinerea acţiunii s-a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, precum şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 adoptată de Guvern în 08 martie 2024 şi publicată în M.Of nr. 195 din 8 martie 2024.
S-a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 raportat la art. 24, alin. (1) din Legea nr. 33/2007 pentru a se constata neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului învederat si ordonanţei de urgenţă privind comasarea alegerilor, precum şi a decide asupra excepţiei ridicate în faţa Înaltei Curţi care are competenţa de a verifica dacă excepţia este sau nu este contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ale art. 29 din Legea 47/1992 şi îndeplineşte condiţiile de admisibilitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a arătat că forma adoptată nu este democratică şi constituţională, că reprezintă o ameninţare directă la adresa libertăţii şi corectitudinii procesului electoral, la drepturile şi libertăţile individuale ale fiecărui cetăţean, pentru democraţia din România, încercând prin aceasta formă, prin unele dispoziţii contrare prevederilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale a României, să se încalce Constituţia şi să se organizeze şi să se comaseze cele două scrutinuri de alegeri, prilej de a frauda alegerile, de a putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, complexitatea si durata operaţiunilor putând afecta procesul electoral.
Sub un prim aspect contestatorul citează art. 24 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 şi arată că, analizând art. 2, alin. (2),(4) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024 se reţine că Biroul Electoral Central organizat pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuit din 21 de membri, din care 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, restul fiind preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente, precum şi reprezentanţi ai formaţiunilor politice si alţi membri, ceea ce înseamnă o majorare nejustificată a numărului de judecători şi a componenţei membrilor, fără motivare în fapt şi în drept, ţinând cont că la momentul actual nu există situaţii excepţionale care să justifice o mărire a componentei Biroului Electoral Central.
Sub al doilea motiv, s-a invocat încălcarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale reprezentate de Decizia CCR nr. 51/2012 prin care s-a statuat ca fiind neconstituţională comasararea alegerilor locale cu cele parlamentare, arătând că, redimensionând durata mandatelor în curs ale aleşilor locali, legea criticată încalcă principiul neretroactivităţii legii, iar comasarea alegerilor ar putea crea dificultăţi privind exercitarea dreptului de vot, complexitatea şi durata operaţiunilor putând afecta procesul electoral.
A invocat contestatorul şi Decizia nr. 761/2014 prin care s-a statuat neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă nr. 55/2014 care permitea migraţia politică a aleşilor locali, dar numai în privinţa consilierilor locali si judeţeni.
Arată contestatoarea că actualul guvern, prin noua ordonanţă de urgenţă adoptată, încurajează migraţia politică şi a consilierilor locali si judeţeni şi a primarilor, care vor putea candida pentru un alt partid decât acela din care au făcut parte atunci când au fost aleşi, fără riscul de a-şi pierde mandatul.
În ceea ce priveşte încălcarea Deciziei nr. 859/2015 prin care s-a statuat că motivele de oportunitate sau utilitate nu constituie "situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată" care să justifice adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, a susţinut contestatorul că prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă privind comasarea alegerilor, fără respectarea principiilor şi fără o dezbatere publică reală, se constată o subminare a procesului democratic care încalcă şi prevederile Recomandării Comisiei Europene din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive şi rezilienţe în Uniune şi la consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European.
Al treilea motiv de neconstituţionalitate l-a constituit încălcarea standardelor europene în materie electorală, prevăzute în Recomandarea Comisiei Europene din 12 decembrie 2023, care subliniază importanţa stabilităţii legislaţiei electorale şi evitarea modificărilor cu mai puţin de un an înainte de alegeri, în special la elemente fundamentale cum ar fi componenţa comisiilor electorale.
S-a statuat că stabilitatea legii electorale este esenţială pentru integritatea şi credibilitatea proceselor electorale, iar modificarea frecventă a normelor sau modificarea acestora în pragul alegerilor pot crea confuzie atât pentru alegători, cât şi pentru funcţionarii responsabili cu procesul electoral, iar normele respective riscă să fie denaturate sau aplicate în mod eronat, aceste modificări putând fi percepute şi ca un instrument de influenţare a rezultatelor în favoarea candidaţilor aflaţi în funcţie.
S-a invocat neconstituţionalitatea ordonanţei şi faţă de încălcarea principiului constituţional prevăzut în art. 8, alin. (2) din Constituţia României potrivit căruia partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor
Chiar dacă prin noua ordonanţă de urgenţă aleşii locali nu-şi pierd funcţiile obţinute prin votul obţinut la alegerile locale anterioare, pe listele unui partid, asumându-şi partidul şi programul politic al acelui partid, mai exact sub condiţia apartenenţei acestora la partidul politic din partea căruia au candidat sau pe listele cărora au fost aleşi, se reţine că votul pentru un ales local nu reprezintă numai opţiunea exclusivă a electoratului pentru persoana acelui candidat, ci şi opţiunea pentru partidul şi pentru programul politic al partidului care susţine acel candidat iar alesul local primeşte prin vot mandatul de a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale şi în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte în momentul alegerii.
Or, prin admiterea persoanelor ce deţin un mandat de ales local de a se înscrie în orice partid politic pentru a candida din partea acestuia la alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din data de 9 iunie 2024 se încalcă grav legislaţia actuală şi legea fundamentală.
De aceea, introducerea posibilităţii ca un ales local, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, pentru a participa la noile alegeri să îşi păstreze mai departe statutul de ales local, are drept consecinţă modificarea configuraţiei politice la nivelul structurii alese şi, astfel, se ajunge la denaturarea votului exprimat de cetăţeni.
Sub un alt motiv, s-a arătat că soluţia propusă nu asigură cu adevărat exercitarea deplină a dreptului la vot, având în vedere termenele limitate pentru schimbarea reşedinţei prevăzute la art. 14 din Ordonanţa de urgenta nr. 21/2024 şi riscul de a crea situaţii inechitabile între alegători în aceeaşi secţie de votare, ceea ce contravine principiilor de simplitate şi egalitate în exercitarea dreptului de vot. Timpul scurt poate produce confuzie şi o prezenţă mai slabă la alegeri atât pentru alegatorii care doresc să-şi stabilească reşedinţa în altă localitate ("viză de flotant") să poată vota acolo, cât şi pentru tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani prin devansarea alegerilor locale, astfel cum a statuat chiar şi Curtea Constituţională în decizia nr. 426/2023.
Totodată, prin instituirea termenului de 60 zile, respectiv reducerea propusă a perioadei pentru înregistrarea unui vot pe baza reşedinţei (vizei de flotant) chiar înainte de alegeri, se vor limita semnificativ drepturile de vot ale multor tineri, lucrători şi persoane care se bazau pe legislaţia existentă.
Mai mult, prin emiterea acestei ordonanţe de urgenţă fără a fi în "situaţii extraordinare" se reţine fraudarea deghizată a scrutinului prin extinderea dreptului unui alegător de a "susţine mai multe liste de candidaţi sau candidaţi independenţi" prevăzut în art. 8, alin. (4), în număr nelimitat, fără a motiva urgenţa care a dus la modificarea art. 18, alin. (1) din Legea nr. 33/2007 ce prevede ca un alegător poate susţine un singur/o singură partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau candidat independent.
A invocat contestatorul şi lipsa unei situaţii extraordinare, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, conform cărora Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Or, elaborarea unei ordonanţe de urgenţă pentru comasarea alegerilor si legiferarea traseismului politic, cu modificarea unor aspecte esenţiale precum mandatul aleşilor locali, susţinerea mai multor liste de candidaţi sau candidaţi independenţi şi în situaţia în care, la momentul prezent nu sunt situaţii excepţionale, nu este justificată în conformitate cu art. 115 din Constituţia României, astfel cum s-a statuat în Decizia nr. 426/2023 a Curţii Constituţionale.
Deşi prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, coaliţia B. a invocat reducerea cheltuielilor şi a perioadei electorale, în condiţiile în care în România în anul 2024 se vor desfăşura 4 tipuri de scrutine electorale, Curtea Constituţională a argumentat în Decizia 51/2012 că, considerentele financiare singure nu pot justifica amendamentele care impactează drepturile electorale fundamentale sau încalcă principiile constituţionale. Aceeaşi soluţie s-a pronunţat şi în decizia nr. 859/2015.
Sub un alt motiv de neconstituţionalitate s-a arătat că prin comasarea celor două tipuri de scrutin, cu circumscripţii total diferite, una având circumscripţia România, iar alta circumscripţia domiciliului alegătorului, se va ajunge la situaţii paradoxale şi tensionate în care, în cadrul aceleiaşi secţii de votare unora dintre alegători li se vor înmâna mai multe buletine de vot, iar altora un singur buletin de vot, punând sub semnul întrebării integritatea procesului electoral, reducând şi capacitatea de procesare a numărului de alegători şi prelungirea duratei de verificare a acestora.
De asemenea, prin Ordonanţa privind comasarea alegerilor, precum şi legiferarea traseismului politic prin O.U.G. nr. 21/2024 se încalcă nu doar principiile constituţionale şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, ci se ignoră şi standardele europene în materie electorală.
Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi îndeplinirea condiţiilor impuse prin dispoziţiile Legii nr. 47/1997, a considerat contestatorul că se impune intervenţia Curţii Constituţionale pentru a constata neconstituţionalitatea articolului 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 si a ordonanţei de urgenţă privind comasarea alegerilor, în ansamblul ei, precum şi a decide asupra excepţiei ridicate în faţa Înaltei Curţi care are competenţa doar de a verifica dacă excepţia este sau nu este contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3) ale art. 29 din Legea 47/1992.
În drept, cererea s-a întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 47/1992, respectiv art. 29 -33, art. 146, lit. d) din Constituţie.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că motivele invocate sunt neîntemeiate, contestaţia fiind nefondată, pentru motivele ce for fi arătate în cele ce urmează:
Potrivit art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024: "Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale la alegerile din data de 9 iunie 2024 se înfiinţează: Biroul Electoral Central, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birouri electorale de circumscripţie judeţeană, Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti, birouri electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, birouri electorale de circumscripţie ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birouri electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate.(2) Biroul Electoral Central este alcătuit din 21 de membri, după cum urmează: a) 7 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care un preşedinte şi un locţiitor;b) preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale Permanente;c) membri propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020;d) membri propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019;e) un membru desemnat în baza propunerii grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor; f) membri propuşi de partidele politice care participă la alegerile din data de 9 iunie 2024, altele decât cele prevăzute la lit. c), d) şi e), în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi depuse pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 şi, în caz de egalitate, prin tragere la sorţi."
Prin cererea de faţă, contestatorul A. a formulat a formulat contestaţie împotriva măririi numărului de judecători desemnaţi şi a formaţiunilor politice şi altor membrii prevăzuţi în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024 ce formează Biroul Electoral Central ce se organizează pe lângă Autoritatea Electorală Permanentă cu ocazia alegerilor pentru cetăţenii României în Parlamentul European din anul 2024.
Prin precizările verbale din dezbaterile publice din data de 29.03.2024, contestatorul a arătat că actul administrativ contestat este procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, iar ceea ce se contestă este numărul, iar nu şi calitatea persoanelor.
Or, numărul de judecători desemnaţi, de reprezentanţi ai formaţiunilor politice şi alţi membri prevăzuţi în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, ce formează Biroul Electoral Central este prevăzut în textul O.U.G. nr. 21/2024, iar contestatorul nu critică aplicarea în concret a acestor dispoziţii de lege într-un cadru particular, ci însuşi textul de lege, a cărui constituţionalitate o contestă prin excepţia de neconstituţionalitate invocată în prezentul litigiu.
În aceste condiţii, Înalta Curte, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, poate doar să constate admisibilitatea sau inadmisibilitatea excepţiei, şi să dispună sesizarea Curţii, respectiv respingerea cererii de sesizare a Curţii, fără a putea analiza ea însăşi respectivele critici de neconstituţionalitate.
Prin urmare, reţinându-se că actul administrativ atacat, respectiv procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, este legal în raport de dispoziţiile art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, contestatorul neformulând vreo critică în concret cu privire la aplicarea textului de lege, ci criticând însuşi textul pe care îl atacă prin excepţia de neconstituţionalitate ce va fi soluţionată în dosarul asociat prezentului dosar, Înalta Curte urmează să respingă contestaţia formulată, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatul Biroul Electoral Central, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată, astăzi, 29 martie 2024, în şedinţă publică.