Şedinţa publică din data de 4 aprilie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul contestaţiei
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, formulată în temeiul dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 33/2007, contestatorii A., B. şi C. solicită anularea Deciziei nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central şi admiterea cererii de rectificare a Protocolului de constituire a alianţei electorale "A.".
În fapt, contestatorii arată că au depus la Biroul Electoral Central protocolul de constituire a alianţei electorale, cererea fiind înregistrată cu nr. x din 21.03.2024.
Prin Decizia nr. 3D/22.03.2024, Biroul Electoral Central a dispus admiterea protocolului de constituire a alianţei electorale "A.".
Urmare a identificării unei erori materiale în Protocol, au înaintat către Biroul Electoral Central Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.", acesta fiind înregistrat la BEC cu nr. x/BEC 2024 din 01.04.2024.
Prin Decizia nr. 9D/02.04.2024, Biroul Electoral Central a respins efectuarea rectificării conţinută în Actul rectificativ al protocolului de constituire a alianţei electorale "A.".
În cuprinsul acestei decizii, BEC a calificat Actul rectificativ ca fiind un act de modificare a protocolului, reţinând că se propune modificarea art. 1 din Protocolul de constituire a alianţei electorale cu denumirea "A.", înregistrat la Biroul Electoral Central nr. 3D/22.03.2024, în sensul că denumirea integrală a alianţei este "A.".
Totodată, a constatat faptul că "documentul intitulat "act rectificativ" a fost depus ulterior termenului prevăzut la art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024", fapt care reprezintă "încălcarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/2007, (...) precum şi ale art. 5 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2024".
Contestatorii invocă nelegalitatea şi netemeinicia Deciziei nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central, susţinând, în primul rând, că decizia este nemotivată.
În acest sens, se arată că orice act administrativ trebuie motivat atât în fapt, cât şi în drept, motivarea reprezentând o condiţie de valabilitate a acestuia. Emitentului unui astfel de act îi revine obligaţia de a indica în mod neechivoc elementele de fapt şi de drept care au stat la baza soluţiei dispuse, atât pentru a putea fi cunoscute de destinatar, pentru a i se permite formularea de eventuale apărări, dar şi pentru ca instanţele de judecată să poată exercita un control efectiv al legalităţii actului, drept o garanţie împotriva arbitrariului.
Astfel, motivarea îndeplineşte, pe de o parte, o funcţie de transparenţă în profitul destinatarilor actului, care vor putea să verifice dacă actul este sau nu întemeiat, iar, pe de altă parte, permite instanţei de judecată să realizeze controlul jurisdicţional, reconstituind raţionamentul efectuat de autorul actului administrativ pentru a ajunge la adoptarea acestuia, fiind imperativ ca argumentele proprii ale autorităţii ori instituţiei publice să figureze chiar în cuprinsul actului.
În ceea ce priveşte decizia contestată, se poate observa cu uşurinţă faptul că din cuprinsul acesteia lipsesc motivele care au stat la baza soluţiei dispuse, atât cu privire la calificarea Actului rectificativ ca fiind un act de modificare a Protocolului, cât şi cu privire la presupusa depăşire a termenului în care un asemenea act ar fi putut fi formulat.
În actul contestat, BEC s-a rezumat la a face referire la Actul rectificativ şi la normele legale presupus a fi încălcate, fără prezentarea unei argumentări proprii din care să rezulte concluzia de respingere a rectificării solicitate.
Ori, maniera în care BEC a procedat la emiterea deciziei este nelegală, înlăturând voinţa părţilor fără nicio motivare, astfel încât se impune admiterea prezentei contestaţii.
În al doilea rând, contestatorii susţin că actul depus este rectificativ, nu modificator.
În opinia acestora, decizia contestată reflectă un exces de putere al BEC, dreptul de apreciere al acestuia fiind exercitat dincolo de limitele prevăzute de legiuitor prin dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 33/2007.
Astfel, decizia este criticabilă şi din perspectiva calificării de către BEC a Actului rectificativ drept act de modificare al Protocolului.
Conform art. 1266 alin. (1) C. civ., "Contractele se interpretează după voinţa concordantă a părţilor", iar potrivit art. 1325 C. civ., "Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale".
Modificarea unui document juridic (sau a oricărui act, în general), implică adăugarea, eliminarea sau schimbarea unor clauze sau prevederi, care afectează substanţa sau conţinutul acestuia. Aceasta este o operaţiune complexă şi care necesită un proces riguros pentru a asigura conformitatea cu intenţiile şi interesele părţilor implicate.
Modificarea poate fi efectuată pentru a reflecta schimbările de circumstanţe şi/sau noile acorduri sau negocieri între părţi, ceea ce nu este cazul în situaţia dată.
Pe de altă parte, rectificarea este o operaţie care are ca scop corectarea unei erori materiale sau evidente dintr-un document, fără a afecta substanţa sau intenţia iniţială a acestuia. Procesul de rectificare are ca scop restabilirea acurateţei şi clarităţii documentului, fără a aduce modificări semnificative la nivelul conţinutului sau a drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate.
Rectificarea poate fi efectuată pentru a remedia greşeli de redactare, erori tipografice sau omisiuni care nu sunt reprezentative pentru voinţa părţilor, necesitând o intervenţie minimă asupra documentului, după cum se poate observa inclusiv din documentul depus la BEC.
În acest context, rectificarea denumirii integrale a alianţei electorale din "A." în "A." are ca scop corectarea unei erori materiale care s-a strecurat în Protocol, la momentul încheierii acestuia.
Această eroare constă în utilizarea aceleiaşi sintagme atât pentru denumirea integrală, cât şi pentru denumirea prescurtată, deşi intenţia reală a părţilor implicate în protocol a fost cea materializată ulterior în Actul rectificativ.
În acest sens, trebuie avut în vedere faptul că din cuprinsul Protocolului rezulta cu claritate că denumirea integrală a alianţei este identică cu cea prescurtată, aspect ce indică existenţa unei erori de tehnoredactare a actului, fiind evident că o denumire nu poate fi în acelaşi timp şi integrală, şi prescurtată.
Conform art. 5 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 14/2003, "Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. (...) Prevederile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în mod corespunzător".
Cu privire la alianţele electorale, nici Legea nr. 33/2007 şi nici O.U.G. nr. 21/2024 nu prevăd vreo dispoziţie referitoare la denumirea integrală şi denumirea prescurtată.
Însă, de vreme ce elementele de identificare sunt definite printr-o enumerare, rezultă că denumirea integrală şi denumirea prescurtată sunt diferite, neexistând raţiunea pentru care un partid/o alianţă să aibă aceeaşi denumire integrală şi prescurtată.
În cauză sunt aplicabile şi argumente de ordin semantic, denumirea integrală şi denumirea prescurtată fiind două sintagme distincte, fiecare având un scop şi o semnificaţie specifică. Denumirea integrală este forma completă şi oficială a denumirii unei alianţe, în timp ce denumirea prescurtată este o versiune mai scurtă şi simplificată a aceleiaşi denumiri. Această distincţie semantică este importantă pentru a evita confuziile şi pentru a asigura claritatea în comunicare.
Denumirea integrală şi denumirea prescurtată sunt utilizate în contexte diferite şi au roluri distincte în comunicare, iar această separare funcţională reflectă natura diferită a celor două concepte şi necesitatea de a le trata separat.
Subsecvent, din analiza semnului electoral convenit de părţi, care constituie anexă a Protocolului, se poate observa utilizarea denumirii "A.", fapt ce arată intenţia părţilor semnatare ale Protocolului de a utiliza această sintagmă drept denumirea integrală încă de la momentul depunerii acestuia, aspect cunoscut de BEC şi chiar menţionat în decizia de admitere a Protocolului.
Mai mult, conform art. 3 din Protocol, "A." va prelua ca semn electoral semnul permanent al partidului A., inclus în Anexa 1 a prezentului protocol". Or, această siglă are trecut sub ea numele "A.", eroarea materială fiind evidentă cu privire la denumirea integrală avută în vedere de către părţile semnatare.
Este important de subliniat că rectificarea denumirii nu afectează validitatea şi aplicabilitatea protocolului în sine. În esenţă, rectificarea denumirii integrale nu modifică în mod substanţial conţinutul sau scopul protocolului, ci vizează doar corectarea unei erori materiale evidente.
Protocolul de constituire a alianţei rămâne un document legal şi obligatoriu care stabileşte condiţiile şi obligaţiile părţilor implicate în cadrul alianţei, toate clauzele şi prevederile protocolului rămân în vigoare şi sunt aplicabile în continuare, nefiind afectate de rectificarea denumirii integrale.
În concluzie, modificarea denumirii integrale a A. cu "A." reprezintă o corectare necesară a unei erori materiale, care nu influenţează validitatea sau aplicabilitatea protocolului de constituire a alianţei. Prin urmare, protocolul rămâne un document valid şi obligatoriu, iar rectificarea denumirii integrale nu face altceva decât să contribuie la claritate şi coerenţă în comunicare, fără a afecta substanţa sau valabilitatea acestuia.
Prin cel de-al treilea argument, contestatorii au invocat lipsa incidenţei termenului prevăzut de art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, acest text de lege reglementând perioada de depunere a protocoalelor de constituire a alianţelor electorale. Or, fiind vorba despre o normă legală specială, aceasta trebuie interpretată şi aplicată strict şi limitativ la situaţia reglementată, neputând fi extinsă la alte situaţii neprevăzute de legiuitor.
În ceea ce îi priveşte, contestatorii au depus (în interiorul acestui termen legal) un asemenea protocol, care, după cum s-a arătat, a fost admis de către BEC.
Prin Actul rectificativ, în mod evident, nu au solicitat admiterea unui protocol de constituire a unei alianţe electorale, astfel încât să fie incidente prevederile art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004, ci au solicitat rectificarea unei erori materiale evidente cuprinse în Protocolul deja admis de BEC, astfel încât să fie reflectată voinţa reală a semnatarilor Protocolului la momentul încheierii acestuia, în sensul că denumirea integrală a alianţei electorale este A..
Prin urmare, termenul de 10 zile prevăzut la art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004 nu era incident. De altfel, chiar şi în situaţia în care Actul rectificativ ar putea fi calificat ca un act de modificare a Protocolului, acest text de lege nu ar fi aplicabil.
Ultimul argument invocat de contestatori se referă la incidenţa altor termene.
În acest sens, se arată că, întrucât prin Actul rectificativ se corecta o eroare materială evidentă, fără ca prin aceasta să fie afectată validitatea sau aplicabilitatea Protocolului, nu se poate considera în mod rezonabil că această îndreptare trebuia să fie efectuată într-un anumit termen, putând fi făcută oricând.
Pe de altă parte, cu toate că legiuitorul nu a prevăzut în mod expres condiţii pentru modificarea unui protocol de constituire a unei alianţe electorale în situaţia în care partidele politice care au constituit o asemenea alianţă îşi doresc modificarea unor anumite elemente din cuprinsul protocolului, atât art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 21/2024, cât şi art. 7 alin. (9) din Legea nr. 33/2007 prevăd posibilitatea desfiinţării protocolului de constituire a alianţei electorale de către partidele care au constituit-o, prin mutuus dissensus.
Desfiinţarea este o modalitate de modificare în totalitate a protocolului de constituire a alianţei electorale, cu efecte juridice opuse constituirii, pentru care legiuitorul a prevăzut un alt termen de depunere a actului în cauză la BEC.
Or, în ipoteza în care Actul rectificativ poate fi considerat drept un act modificator, în privinţa acestuia îi este aplicabil termenul pentru depunerea actului de desfiinţare a alianţei electorale, termen respectat în cauza de faţă.
Pe cale de consecinţă, contestatorii apreciază că Decizia nr. 9D/02.04.2024 a Biroului Electoral Central este nelegală, solicitând anularea acesteia şi admiterea cererii de rectificare a Protocolului de constituire a alianţei electorale "A.".
În susţinerea contestaţiei, s-au depus înscrisuri, respectiv:
- Decizia de respingere a Actului rectificativ al protocolului de constituire a alianţei electorale "A." nr. 9D/02.04.2024;
- Procesul-verbal nr. SPVA/BEC2024 din 02.04.2024 ora 20:55 de afişare a Deciziei nr. 9D/02.04.2024;
- Cererea nr. x din 01.04.2024 şi Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.";
- Decizia de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale "A." nr. 3D/22.03.2024;
- Cererea nr. x din 21.03.2024 şi Protocolul de constituire a "A.".
2. Aspecte procesuale
La termenul de judecată stabilit în cauză, contestatorul C., prin avocat, a depus la dosarul cauzei un înscris, intitulat "Erată", întocmit de intimatul Biroul Electoral Central privind îndreptarea unei erori materiale, apreciat ca fiind util din perspectiva dovedirii faptului că procedura de îndreptare a erorilor materiale nu este necunoscută intimatului; de asemenea, a depus note scrise.
În timpul dezbaterilor, intimatul Biroul Electoral Central a transmis la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei contestate, respectiv: Decizia de respingere a Actului rectificativ al protocolului de constituire a alianţei electorale "A." nr. 9D/02.04.2024; Procesul-verbal nr. SPVA/BEC2024 din 02.04.2024 ora 20:55 de afişare a Deciziei nr. 9D/02.04.2024; Cererea nr. x din 21.03.2024 şi Protocolul de constituire a "A."; Cererea nr. x din 01.04.2024 şi Actul rectificativ al Protocolului de constituire a "A.".
3. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Contestatorii au învestit Înalta Curte cu o cerere pe care au încadrat-o în prevederile art. 7 din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, solicitând anularea deciziei nr. 9D/02.04 2024, prin care Biroul Electoral Central a respins actul rectificativ al protocolului de constituire a alianţei electorale denumite "A.", înregistrat la acest organism electoral cu nr. x/BEC2024 din 01.04.2024.
În ceea ce priveşte natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
Demersul procesual pe care contestatorii şi l-au întemeiat în drept pe prevederile art. 7 din Legea nr. 33/2007, referitoare la procedura de constituire, înregistrare şi desfiinţare a alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare tinde, aşadar, la anularea unui act administrativ pe care îl consideră vătămător şi la înlăturarea vătămării reclamate, prin obţinerea unei soluţii de admitere a protocolului rectificativ.
Potrivit art. 7 alin. (1)- (3) din Legea nr. 33/2007,
(1) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înfiinţarea acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 24 de ore de la afişare.
(6) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâre definitivă.
(7) Partidele politice, alianţele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au constituit o alianţă electorală pot propune candidaţi numai din partea alianţei electorale.
(8) Protocolul de constituire a unei alianţe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central şi care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunţării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, poate fi desfiinţat numai prin acordul părţilor semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale.
(9) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puţin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.
(10) Dispoziţiile alin. (3) - (6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.
(11) În cazul desfiinţării protocolului de constituire a unei alianţe electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianţei electorale desfiinţate participă la alegeri fără semn electoral.
(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianţele politice se aplică în mod corespunzător şi alianţelor electorale."
La rândul său, art. 5 din O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024 prevede că:
"(1) La alegerile din data de 9 iunie 2024, alianţele electorale se constituie pe bază de protocol pentru fiecare scrutin în parte, în condiţiile Legii nr. 33/2007, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune la biroul electoral competent în termen de 10 zile de la data constituirii acestuia.
(3) Protocolul de constituire a unei alianţe electorale, care a fost admis prin decizie a biroului electoral şi care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunţării instanţei competente, poate fi desfiinţat numai prin acordul părţilor semnatare ale protocolului de constituire a alianţei electorale.
(4) Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune la biroul electoral unde a fost înregistrat acesta cu cel puţin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor."
În speţă, protocolul de constituire a alianţei electorale "A.", formată din A., B. şi C., a fost admis prin decizia Biroului Electoral Central nr. 3D/22.03.2024, iar denumirea "A." apare atât în cererea înregistrată la Biroul Electoral Central cu nr. x/BEC 2024 din 21.03.2024, cât şi în întregul cuprins al protocolului electoral.
Prin actul rectificativ încheiat la 01.04.2024, cele trei partide membre ale alianţei au convenit să rectifice art. 1 din Protocolul de constituire a alianţei, în sensul că în loc de denumirea integrală "A." se va citi denumirea integrală "A.", eroarea materială constatată şi îndreptată fiind aceea că în art. 1 din protocol este trecut "A." atât la denumirea integrală, cât şi la denumirea prescurtată a alianţei.
Învestit cu cererea referitoare la protocolul rectificativ, Biroul Electoral Central a calificat actul în discuţie drept un act de modificare a protocolului ce fusese admis prin decizia nr. 3D/22.03.2024 şi, raportându-se la procedura de înregistrare şi aprobare a protocoalelor alianţelor electorale, a constatat încălcarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/2007 şi ale art. 5 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2024, referitoare la termenele reglementate pentru derularea procedurii menţionate.
În analiza motivelor de nelegalitate invocate de contestatori, Înalta Curte reţine următoarele:
Cu privire la cerinţa motivării actului administrativ, fără a invalida argumentele de ordin teoretic expuse în contestaţie, care au o fundamentare ştiinţifică, Înalta Curte constată că în speţă motivul de nelegalitate invocat în acest sens nu poate fi reţinut.
Contrar susţinerilor contestatorilor, decizia contestată conţine motivele de fapt şi de drept ale soluţiei adoptate de autoritatea emitentă, exprimate într-o manieră clară şi coerentă, aptă să asigure înţelegerea raţionamentului urmat şi să permită exercitarea unui control jurisdicţional efectiv.
Amploarea sau detalierea motivării unui act administrativ se apreciază în funcţie de specificul procedurii în care a fost emis, iar calitatea motivării nu rezidă în dimensiunea acesteia, ci în acurateţea expunerii raţionamentului care a fundamentat decizia şi care va fi analizat în cele ce urmează.
În ceea ce priveşte excesul de putere pretins a fi fost comis prin calificarea juridică a actului supus analizei Biroului Electoral Central (act rectificator/act modificator), Înalta Curte porneşte de la premisa că problemele de drept care se pun în litigiul de faţă nu se limitează la regulile de interpretare a actelor juridice potrivit legii civile, conform argumentelor de fapt şi temeiurilor de drept invocate în contestaţie, ci au în vedere modul în care voinţa concordantă a părţilor semnatare ale actului intitulat rectificativ poate produce efecte juridice în cadrul raportului de drept administrativ în care acordul de voinţă se tinde a fi valorificat.
Excesul de putere este definit în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ca fiind exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ca expresie a modului în care conduita autorităţilor publice reuşeşte să asigure echilibrul rezonabil între interesul public urmărit şi interesele legitime ale destinatarilor actelor administrative.
În acest context, existenţa excesului de putere reclamat va fi analizată în funcţie de obiectul şi conţinutul raportului de drept public în care a intervenit manifestarea de voinţă, raport juridic caracterizat de preeminenţa interesului public în derularea procedurilor electorale conform unui calendar şi unor reguli prestabilite.
Este adevărat că art. 5 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 impune ca fiecare partid politic şi fiecare alianţă politică să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii, dar Legea nr. 33/2007 şi O.U.G. nr. 21/2024 nu conţin cerinţe similare pentru alianţele constituite în scop electoral, astfel că nici invocarea dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 14/2003, nici inexistenţa, în protocolul alianţei electorale, a unei denumiri integrale diferite de o denumire prescurtată nu pot constitui argumente suficiente pentru calificarea actului rectificativ ca fiind un instrument pentru o simplă operaţiune de îndreptare a unei erori materiale.
Dimpotrivă, aşa cum s-a menţionat şi anterior, în cererea înregistrată cu nr. x/BEC 2024 din 21.03.2024 în vederea admiterii protocolului de constituire a alianţei electorale, în titlul protocolului şi în întreg conţinutul acestuia apare o singură denumire: "A.", neexistând vreun indiciu în sensul că la acel moment intenţia reală a părţilor semnatare ar fi fost ca denumirea integrală a alianţei electorale să fie una diferită. Cu privire la semnul electoral cuprins în anexă, în art. 3 din protocol se menţionează doar că "A." va prelua semnul permanent al partidului A., fără a rezulta o altă denumire decât "A." care să desemneze alianţa electorală în discuţie.
În plus, contestatorii nu au oferit argumente convingătoare în sensul că refuzul rezolvării cererii lor ar afecta exercitarea drepturilor electorale şi accesul egal al competitorilor în procesul electoral, astfel încât soluţia adoptată de intimat să fi fost expresia unui exces de putere, care ar fi deturnat scopul legii.
Cât priveşte aplicabilitatea normelor referitoare la termenele reglementate pentru procedura de constituire şi desfiinţare a protocoalelor electorale, Înalta Curte reţine că textele normative citate mai sus instituie o serie de cerinţe obligatorii cărora le este supusă libertatea de asociere a partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, condiţii şi termene a căror neîndeplinire face ca manifestarea de voinţă a entităţilor menţionate în scopul asocierii sau al desfiinţării unei alianţe să nu poată produce efecte în procesul electoral.
Lipsa reglementării unor termene disticte pentru eventuale operaţiuni adiacente sau subsecvente înfiinţării sau a desfiinţării alianţelor electorale nu poate fi interpretată conform susţinerilor contestatorilor, în sensul că astfel de manifestări de voinţă ale părţilor ar putea interveni şi ar trebui aprobate oricând, fără a se încadra în mod logic în calendarul electoral.
Indiferent de calificarea dată actului rectificativ, relevant este că el este subsecvent protocolului de constituire a alianţei electorale - a cărui validitate se susţine că nu este afectată de modul de redactare a denumirii-, protocol aprobat printr-o decizie a Biroului Electoral Central care face parte din ordinea juridică şi produce efecte obligatorii.
Prin urmare, opţiunea Biroului Electoral Central pentru raportarea la termenul de depunere a protocolului de constituire a alianţei, iar nu la termenul reglementat pentru desfiinţarea alianţei, aşa cum propun contestatorii, este una raţională şi nu poate fi calificată drept o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere.
În fine, Înalta Curte apreciază că actul intitulat "Erată" nr. 1D/BEC 2024 din 18.03.2024, depus la dosar cu titlu de precedent administrativ, nu vizează o situaţie juridică similară celei deduse judecăţii în prezenta cauză, ci conţine o măsură prin care Biroul Electoral Central a îndreptat o eroare materială referitoare la data adoptării unei decizii adoptate de el însuşi.
Având în vedere toate considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestaţia formulate în temeiul art. 7 alin. (5)- (6) din legea nr. 33/2007, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatorii A., B. şi C. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr. 9D din 2 aprilie 2024, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 4 aprilie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.